3ra-752/24 — anularea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative
- Temei legal
- insuficienta motivării deciziei
3ra-752/24 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Cireș Mihail, Garbuz Igor, Gojin Serghei, Rotaru Nicolae
și Șarcanean Sergiu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind
anularea actelor administrative și obligarea stabilirii și achitării alocației de
stat,
împotriva deciziei din 4 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-752/24
NR. PIGD 2-23006905-01-3ra-03092024)
Insuficiența motivării deciziei instanței de apel prin preluarea formală a considerentelor
primei instanțe, fără examinarea efectivă a criticilor de apel privind, aplicarea retroactivă
a dreptului și respectarea termenelor legale.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. C. Guzun
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici
27 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 13 ianuarie 2023, reclamanții Cireș Mihail, Garbuz Igor, Gojin
Serghei, Rotaru Nicolae și Șarcanean Sergiu au înaintat acțiune împotriva
CNAS, solicitând anularea refuzului de acordare a alocației de stat și
obligarea instituției la stabilirea și plata acesteia: 100 lei/lună din august
2012 până la 01.01.2020 și 300 lei/lună pentru anul 2020, precum și
compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au relatat că toți au activat în
organele de forță ale statului, fiind trecuți în rezervă din cadrul Serviciului
de Protecție și Pază de Stat, în condițiile Legii nr. 1544/1993, și sunt
deținători ai legitimațiilor de veteran de război, în baza participării la
conflictul armat din 1992 sau la războiul din Afganistan.
În temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1544/1993, pensiile
reclamanților au fost majorate cu 135 lei lunar. Totodată, potrivit Legii nr.
121/2001, modificată prin Legea nr. 160/2012, aceștia beneficiază de dreptul
la alocație lunară de stat, stabilită indiferent de calitatea de pensionar.
Reclamanții au invocat aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 121/2001,
ca act normativ posterior, conform regulilor de conflict stabilite de Legea nr.
780/2001 și Legea nr. 100/2017 privind actele normative.
Au menționat că și Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr. 470/2006 confirmă dreptul lor la alocație lunară începând cu august 2012,
în calitate de participanți la acțiuni de luptă pentru apărarea independenței și
integrității Republicii Moldova.
La 29 septembrie 2022, fiecare reclamant a depus cerere individuală
la CNAS, solicitând plata alocației pentru perioada indicată. Toate cererile
au fost respinse.
Ulterior, la 22 noiembrie 2022, avocatul Vasile Albu a depus cereri
prealabile în numele tuturor reclamanților. CNAS a răspuns negativ doar la
1
cererile lui Cireș, Garbuz și Rotaru. Pentru Gojin și Șarcanean Sergiu nu s-a
primit răspuns.
În lipsa unui răspuns la cererile prealabile formulate de Gojin Serghei
și Șarcanean Sergiu, aceștia s-au aflat în imposibilitatea de a respecta
termenul legal de 30 de zile pentru formularea acțiunii. Cu toate acestea,
având în vedere lipsa soluționării cererilor în termenul prevăzut de lege,
precum și refuzurile deja comunicate celorlalți reclamanți, aceștia au
considerat necesar să se adreseze instanței de judecată în vederea
recunoașterii și valorificării drepturilor legale la alocația lunară de stat.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 24 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a admis cererea de chemare în judecată. S-au anulat deciziile
Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 2323/22 din 01.12.2022, nr.
2324/22 din 01.12.2022, nr. 2327/22 din 01.12.2022, nr. Ș-2326/22 din
06.12.2022 și nr. G-2325/22 din 06.12.2022, ca fiind ilegale. S-a obligat
Casa Națională de Asigurări Sociale de a stabili și achita reclamanților Cireș
Mihail, Garbuz Igor, Gojin Serghei, Rotaru Nicolae și Șarcanean Sergiu
alocația de stat în mărime de 100 lei lunar începând cu luna august 2012 până
la 01.01.2020, pentru anul 2020 în mărime de 300 lei lunar. S-a încasat din
contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Cireș Mihail
cheltuielile de asistență juridică, în sumă de 3 000 lei. S-a încasat din contul
Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Garbuz Igor
cheltuielile de asistență juridică, în sumă de 3 000 lei. S-a încasat din contul
Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Gojin Serghei
cheltuielile de asistență juridică, în sumă de 3 000 lei. S-a încasat din contul
Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Rotaru Nicolae
cheltuielile de asistență juridică, în sumă de 3 000 lei. S-a încasat din contul
Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Șarcanean Sergiu
cheltuielile de asistență juridică, în sumă de 3 000 lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 14 noiembrie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat
apel împotriva hotărârii din 24 octombrie 2023, solicitând casarea ei, cu
pronunțarea unei decizii noi, prin care acțiunea să fie respinsă ca
neîntemeiată.
2
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 4 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut
hotărârea din 24 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 2 august 2024, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat
recurs împotriva deciziei din 4 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei și emiterea unei
noi decizii.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Casa Națională de Asigurări Sociale a susținut
că soluțiile instanțelor inferioare sunt nelegale, fiind pronunțate cu aplicarea
greșită a normelor de drept material incidente, în special art. 16 alin. (2) din
Legea nr. 1544/1993 și pct. 5 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 470/2006.
CNAS a arătat că, potrivit dispozițiilor în vigoare până la 01.01.2021,
majorarea pensiei cu 135 lei în temeiul art. 16 alin. (1) din Legea nr.
1544/1993 era incompatibilă cu plata alocației lunare de stat conform Legii
nr. 121/2001. Or, alin. (2) din același articol interzicea acordarea cumulativă
a acestor drepturi, obligând beneficiarii să opteze pentru una dintre ele.
Recurenta a invocat că reclamanții beneficiau deja de majorarea de
135 lei lunar la pensie, astfel încât nu puteau pretinde, pentru aceeași
perioadă (01.08.2012 - 01.01.2020), și plata alocației lunare de stat.
De asemenea, CNAS a subliniat că dreptul la alocația lunară de stat se
naște numai de la data depunerii cererii și a documentelor justificative,
conform pct. 5 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 470/2006. Întrucât
cererile reclamanților au fost depuse abia în 2021, stabilirea alocației
începând cu august 2012 este contrară cadrului legal aplicabil.
În plus, CNAS a susținut că în perioada 2012-2016 nu avea
competență privind stabilirea și plata alocației pentru categoria respectivă,
atribuția revenind în acea perioadă SPPS-ului. Or, reclamanții nu au
prezentat dovezi că ar fi formulat cereri în anii respectivi.
Recurenta a arătat că instanțele inferioare au ignorat faptul că
stabilirea retroactivă a alocației este neprevăzută de lege, iar o eventuală
acordare ar presupune o extindere nejustificată a normelor legale.
3
CNAS a contestat și cuantumul cheltuielilor de judecată admise de
instanța de fond și menținute de instanța de apel, considerând sumele de 3000
lei per reclamant ca fiind disproporționat de mari, fără prezentarea unor
justificări concrete privind necesitatea și rezonabilitatea acestora, în
conformitate cu practica națională și standardele CEDO.
POZIȚIA INTIMAȚILOR
La 9 septembrie 2024, avocatul intimaților, Vasilea Albu, a depus
referință prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia
contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin
admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de
Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în
proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus
tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs,
Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii
judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5
judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat
de un complet din 9 judecători.”
Art. 247 din Codul administrativ:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451
alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în
ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
4
Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ:
„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: d) admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite
cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.”
Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ:
„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile
contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării
corecte a dreptului material.”
Pct. 5 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire și plată a alocațiilor lunare
de stat și ajutorului material anual unor categorii de populație, aprobat prin hotărârea
Guvernului 470 din 2006:
”Stabilirea alocațiilor lunare de stat se efectuează în baza cererii depuse, personal
sau prin intermediul reprezentantului desemnat prin procură ori prin împuternicire de
reprezentare creată în baza semnăturii electronice în cadrul Registrului împuternicirilor
de reprezentare în baza semnăturii electronice (MPower), la casa teritorială de asigurări
sociale de la locul de domiciliu, iar în cazul beneficiarilor de pensii sau alocații sociale
de stat, stabilite conform legislației naționale, din rândul organelor de forță, ale căror
identitate și calitate se încadrează în condițiile Legii nr. 245/2008 cu privire la secretul de
stat – la Casa Națională de Asigurări Sociale și a documentelor care acordă dreptul la
alocație, cu excepția cazurilor când în dosarul de pensie există documentele respective.
Pentru stabilirea alocației lunare de stat începând cu luna august 2012 categoriilor
de beneficiari menționate la punctul 2 literele g), h) și i), cererea cu documentele necesare
se prezintă în termen de până la 30 noiembrie 2012 inclusiv.
În cazul apariției dreptului la alocația lunară de stat pe motivul încadrării în
categoria de beneficiari prevăzută de prezentul Regulament, alocația lunară de stat se
stabilește din luna depunerii cererii cu documentele necesare – la casele teritoriale de
asigurări sociale.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
constată că decizia motivată a instanței de apel a fost comunicată Casei
Naționale de Asigurări Sociale la data de 22 august 2024. Recursul a fost
declarat anterior, la data de 2 august 2024, cu respectarea prevederilor art.
245 din Codul administrativ.
Cu referire la fondul cauzei, instanța de recurs reține că circumstanțele
prezentate de părți și determinate de instanțele inferioare denotă în special
următoarele.
La 29 septembrie 2022, reclamanții Cireș Mihail, Garbuz Igor, Gojin
Serghei, Rotaru Nicolae și Șarcanean Sergiu au depus cereri la CNAS pentru
stabilirea și plata alocației lunare de stat prevăzute de Legea nr. 121/2001,
5
pentru perioada 2012–2020. Cererile au fost respinse pe motiv că reclamanții
nu pot cumula acest drept cu majorarea pensiei acordate în temeiul Legii nr.
1544/1993 și că solicitările au fost formulate tardiv.
Ulterior, reclamanții au depus cereri prealabile, de asemenea respinse,
iar la 13 ianuarie 2023 au înaintat acțiune în contencios administrativ.
Prin hotărârea din 24 octombrie 2023, Judecătoria Chișinău, sediul
Rîșcani, a admis acțiunea. Instanța a reținut că Legea nr. 121/2001,
modificată prin Legea nr. 160/2012, conferă reclamanților dreptul la alocație
lunară de stat, independent de calitatea de pensionar, iar refuzul CNAS este
neîntemeiat.
Instanța de apel, prin decizia din 4 iunie 2024, a respins apelul CNAS
și a menținut hotărârea primei instanțe. Aceasta a motivat soluția în mod
succint, reținând doar că instanța de fond a aplicat corect prevederile legale
incidente, fără a dezvolta o analiză proprie asupra argumentelor invocate în
apel. O astfel de abordare echivalează cu lipsa unui raționament propriu și
nu corespunde exigențelor unei motivări efective.
Completul de judecată constată că decizia instanței de apel este
afectată de o motivare incompletă și formală. Din cuprinsul acesteia nu
rezultă că instanța de apel ar fi examinat în mod real și punctual motivele de
apel formulate de CNAS.
Apelanta a invocat în mod expres mai multe critici juridice care
necesitau o examinare distinctă, printre care: imposibilitatea aplicării
retroactive a Legii nr. 121/2001 în lipsa unor cereri formulate în perioada
pretinsă; și neexistența competenței CNAS pentru perioada 2012–2016, când
atribuțiile reveneau SPPS.
De asemenea, CNAS a invocat nelegalitatea acordării drepturilor de la
o dată anterioară formulării cererilor, contrar pct. 5 din Regulamentul
aprobat prin HG nr. 470/2006. Instanța de apel nu a examinat nici argumentul
privind lipsa temeiului juridic pentru plata retroactivă a prestațiilor în absența
unei cereri formale în perioada respectivă, deși acest aspect era esențial
pentru legalitatea actului administrativ contestat.
Instanța de apel nu a analizat niciuna dintre aceste critici. Decizia sa
se limitează la reiterarea concluziilor primei instanțe, fără un raționament
propriu, lipsind orice confruntare între cele două regimuri juridice aplicabile
– Legea nr. 121/2001 și Legea nr. 1544/1993 – și fără o analiză privind
aplicabilitatea normelor speciale și conflictul de norme în baza art. 6 alin. (7)
din Legea nr. 780/2001 și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 100/2017. De
asemenea, nu a fost analizat nici conflictul de competență între CNAS și
6
SPPS pentru perioada anterioară anului 2017, aspect esențial în examinarea
legalității actului refuzului.
Totodată, instanța de apel nu a indicat în ce temei a considerat
inoperante dispozițiile invocate de apelantă și nu a motivat neaplicarea
jurisprudenței anterioare relevante. Această omisiune privează decizia de
apel de previzibilitate și împiedică exercitarea unui control judiciar efectiv
asupra raționamentului instanței.
În consecință, Completul de judecată reține că decizia instanței de apel
nu satisface exigențele art. 6 din CEDO și ale art. 118 alin. (1) și (3) din
Codul administrativ referitoare la motivarea hotărârilor. Jurisprudența Curții
Europene a Drepturilor Omului (ex. Ruiz Torija c. Spaniei, Helle c.
Finlandei) stabilește obligația instanțelor de a răspunde efectiv argumentelor
esențiale formulate de părți. O hotărâre nemotivată sau formal motivată
echivalează cu lipsa unei examinări reale a cauzei.
Potrivit art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, decizia
instanței de apel urmează a fi casată, întrucât eroarea judiciară rezultată din
neexaminarea motivelor de apel nu poate fi corectată în etapa recursului.
În aceste condiții, cauza urmează a fi trimisă spre rejudecare la Curtea
de Apel Centru, în alt complet de judecată, pentru o nouă analiză efectivă a
tuturor criticilor formulate în apel.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. d) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.
Casează integral decizia 4 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Cireș Mihail, Garbuz Igor, Gojin Serghei, Rotaru Nicolae și
Șarcanean Sergiu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind
anularea actelor administrative și obligarea stabilirii și achitării alocației de
stat.
Restituie cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt complet
de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
7