3ra-14/24 — contestarea actului administrativ

3ra-14/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-14/24

2-22090100-01-3ra-04012024

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

29 mai 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Șaranuț Corina împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea emiterii actului administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 27 martie 2023,

c o n s t a t ă:

La 24 iunie 2022, Șaranuț Corina a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale (CNAS) prin care a solicitat anularea parțială a deciziei CNAS nr.

2022/91/1/21730 din 08.04.2022 privind stabilirea indemnizației de maternitate, cu

obligarea CNAS de a modifica cuantumul salariului utilizat la calcularea

indemnizației pentru lunile ianuarie - februarie 2022 (ianuarie 2022 – 44 000 lei,

februarie 2022 – 44 000 lei), - venituri salariale din care au fost calculate și achitate

de către angajator contribuții individuale de asigurări sociale, cu recalcularea

indemnizației de maternitate și a bazei de calcul.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, în perioada lunii martie anul

2022, aflându-se în concediu de maternitate s-a adresat cu cerere către Casa

Națională de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Centru privind stabilirea

indemnizației de maternitate, conform prevederilor legislației în vigoare.

Ulterior, la 21 aprilie 2022 i-a fost adusă la cunoștință Decizia CNAS privind

stabilirea indemnizației de maternitate nr. 2022/91/1/21730 din 08 aprilie 2022, în

baza căreia pentru perioada 01.03.2022 până la 04.07.2022 i-a fost calculată

indemnizația de maternitate în mărime de 113 466,10 lei.

1

Nefiind de acord cu decizia sus menționată, la 12 mai 2022 s-a adresat CNAS

cu о cerere prealabilă, prin care a solicitat reexaminarea dosarului personal,

deoarece la calcularea indemnizației de maternitate nu au fost luate în calcul în

totalitate veniturile realizate în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii

producerii riscului asigurat și anume pentru lunile ianuarie, februarie 2022, total

veniturile din salariu au constituit: 44 000 de lei - luna ianuarie, 44 000 de lei - luna

februarie, însă în decizie, la compartimentul salariul utilizat în calcularea

indemnizației, este indicat ianuarie 2022 – 23 100 de lei, februarie 2022 – 22 000

de lei.

Refuzul CNAS de a include în baza de calcul în întregime salariul calculat și

achitat de către angajator, a fost motivat prin faptul că în conformitate cu datele

Registrului de stat al evidenței individuale, la data stabilirii indemnizației de

maternitate (08 aprilie 2022) angajatorul TDS & Со SRL a achitat contribuții de

asigurări sociale în mărime de 264 de lei din mărimea cuvenită a contribuțiilor de

asigurări sociale de stat obligatorii de 5 280 de lei, aferentă salariului de 22 000 de

lei calculate pentru luna ianuarie. Iar din salariul calculat de 22 000 de lei, luna

februarie 2022, angajatorul nu a achitat la bugetul asigurărilor sociale de stat

contribuții de asigurări sociale, ceea ce a determinat la neincluderea în calcul a

venitului respectiv, deoarece la determinarea bazei de calcul a indemnizației de

maternitate se ia în considerare venitul din care la data stabilirii indemnizației, au

fost calculate și plătite contribuția.

În continuarea dezacordului cu decizia CNAS, a indicat reclamanta că fiind

persoană asigurată, potrivit prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 289/2004

privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de

asigurări sociale, asiguratele, soțiile aflate la întreținerea soților asigurați și

șomerele care s-au aflat la evidență în instituțiile medico-sanitare din Republica

Moldova, care au dreptul la concediu de maternitate, ce include concediu prenatal

și concediu postnatal, beneficiază de indemnizație de maternitate.

Potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea sus menționată - baza de calcul

al indemnizației - o constituie venitul mediu lunar asigurat, realizat în ultimele 12

luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care

au fost calculate și achitate contribuții individuale de asigurări sociale.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de

asigurări sociale, angajatorii sunt responsabili de calcularea și achitarea în termen

a contribuțiilor de asigurări sociale. Totodată art. 30 din Legea vizată identifică în

mod expres că, contribuțiile datorate bugetului asigurărilor sociale de stat constituie

obligații fiscale ale contribuabilului și urmează a fi stinse conform Codului Fiscal.

Codul Fiscal al Republicii Moldova - articolul 170, prevede că, stingerea

obligației fiscale se face: prin achitare, anulare, prescripție, scădere, compensare

sau executare silită.

La caz, întreprinderile la care este angajată și a obținut venituri pe parcursul

anilor 2021 și 2022, până a se afla în concediul de maternitate, prestează activități

de export de cereale și transport internațional de mărfuri, activități ce generează

acumularea TVA la import și restituirea acesteia contribuabilului conform

prevederilor legislației fiscale în vigoare.

2

A menționat că, la începutul lunii februarie 2022, a decedat contabilul

întreprinderii „TDS Trader”s SRL, Zolotin Ludmila, din care considerente

verificarea suplimentară a tuturor documentelor contabile, prezentarea dărilor de

seamă, cât și confirmarea prin control fiscal a sumelor TVA ce urmau a fi restituie

din buget, a fost efectuată într-un interval de timp mai îndelungat.

După finalizarea verificării tuturor documentelor contabile, prezentarea

dărilor de seamă corectate și restituirea TVA din buget, de către angajator au fost

stinse prin compensare obligațiunile fiscale aferente bugetului inclusiv și

contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale de stat.

A menționat că, urmare a circumstanțelor de fapt și de drept expuse mai sus,

consideră întemeiată cererea sa de a include în baza de calcul a indemnizației de

maternitate, pentru perioada 01 martie 2022 – 04 iulie 2022, veniturile reale

obținute în lunile ianuarie-februarie anul 2022, din care au fost calculate și achitate

și contribuțiile de asigurări sociale stabilite de legislație.

Ca dovadă a prezentat dările de seama privind reținerea impozitului pe venit,

a primelor de asigurare obligatorie de asistenți medicală și a contribuțiilor de

asigurări sociale de stat obligatorii calculate - IPC 21- prezentate de către ambii

angajatori pentru lunile ianuarie - februarie 2022 cît și extrasele din conturile

curente ale contribuabililor S.C. „TDS & Co” SRL și TDS „Traders” SRL, precum

că nu sunt datorii la Bugetul asigurărilor sociale de stat, compartiment - contribuții

de asigurări sociale de stat obligatorii.

Șaranuț Corina a solicitat anularea parțială a deciziei CNAS nr.

2022/91/1/21730 din 08 aprilie 2022 privind stabilirea indemnizației de

maternitate, obligarea CNAS de a modifica cuantumul salariului utilizat la

calcularea indemnizației pentru lunile ianuarie - februarie 2022 (ianuarie 2022 – 44

000 lei, februarie 2022 – 44 000 lei), venituri salariale din care au fost calculate și

achitate de către angajatori contribuții individuale de asigurări sociale, cu

recalcularea indemnizației de maternitate și a bazei de calcul.

Prin hotărârea din 27 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani,

acțiunea înaintată de Șaranuț Corina, a fost admisă.

S-a anulat decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial

Centru) cu nr.2022/91/1/21730 din 08 aprilie 2022 și s-a obligat Casa Națională de

Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil prin care să modifice

cuantumul salariului utilizat la calcularea indemnizației pentru lunile ianuarie-

februarie 2022: ianuarie 2022 – 44 000 lei; februarie 2022 - 44 000 lei ca venituri

salariale din care au fost calculate și achitate de către angajator contribuții

individuale de asigurări sociale, cu recalcularea indemnizației de maternitate și a

bazei de calcul.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 31 martie 2023, Casa Națională

de Asigurări Sociale, a declarat apel împotriva hotărârii din 27 martie 2023 a

Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii cu emiterea unei

noi decizii prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 27

martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

3

Pentru a decide astfel, instanța de apel a notat că, instanța de fond corect a

stabilit că, la achitarea către reclamantă a indemnizației de maternitate, nu s-au luat

în calcul lunile ianuarie-februarie 2022: ianuarie 2022 – 44 000 lei; februarie 2022

- 44 000 lei, ca venituri salariale din care au fost calculate și achitate de către

angajator contribuții individuale de asigurări sociale.

Or, acest fapt se confirmă prin dările de seama privind reținerea impozitului

pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenți medicală și a contribuțiilor

de asigurări sociale de stat obligatorii calculate - IPC 21- prezentate de către ambii

angajatori pentru lunile ianuarie - februarie 2022 cît și extrasele din conturile

curente ale contribuabililor S.C. ”TDS & Co” SRL și ”TDS Traders” SRL, precum

că nu sunt datorii la Bugetul asigurărilor sociale de stat, compartiment - contribuții

de asigurări sociale de stat obligatorii. (f.d. 10-25)

Curtea de Apel Chișinău a constatat faptul că, instanța de fond a ajuns la o

concluzie corectă, invocând că este întemeiată cererea formulată de Corina Șaranuț

de a include în baza de calcul a indemnizației de maternitate, pentru perioada

01.03.2022 - 04.07.2022, veniturile reale obținute în lunile ianuarie-februarie anul

2022 (S.C. „TDS & Co” SRL și „TDS Traders” SRL), din care au fost calculate și

achitate și contribuțiile de asigurări sociale stabilite de legislație, or, neprezentarea

de către angajator a declarațiilor privind achitarea contribuțiilor de asigurări

sociale, nu pot fi imputate salariatului, de vreme ce responsabilitatea de a vărsa

sumele respective și sancțiunile pentru inacțiunile date o poartă în exclusivitate

angajatorul.

Curtea de Apel Chișinău a respins ca neîntemeiate argumentele apelului că,

instanța de fond nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea cauzei și a aplicat eronat normele de drept material.

Or, analizând conținutul hotărârii contestate, Completul judiciar reține că

hotărârea primei instanțe este una legală, motivată și bine argumentată, făcând

referire la normele de drept material și procedural, dând o apreciere probelor

prezentate de către părți, determinând circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea cauzei, apreciind corect caracterul raportului juridic dintre părți,

aplicând legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii, având o

motivație și o analiză clară.

Curtea de Apel Chișinău a constatat că, prima instanță a dat o apreciere

obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat

normele de drept material și procedural, adoptând o hotărâre legitimă în

corespundere cu cerințele legii, astfel temeiuri pentru admiterea apelului nu sunt.

La 17 noiembrie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus de recurs

nemotivat împotriva deciziei din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

La 03 ianuarie 2024, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus de recurs

motivat.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a dat o interpretate

arbitrară materialelor dosarului și cadrului normativ pertinent speței, reiterând

argumentele invocate în instanțele ierarhic inferioare.

4

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că: prin

Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat

cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III a

„Procedura contenciosului administrativ”, Capitolul V „Procedura de recurs” din

Codul administrativ, în special ce vizează prevederile cu privire la depunerea

cererii de recurs, termenul depunerii, temeiurile recursului și procedura examinării

acestuia.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

În conjunctura enunțată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

la examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului

administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023), hotărârile curții de apel ca instanța de fond,

precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Cu referire la termenul recursului:

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

În speță, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei contestate

la 31 octombrie 2023 în ședință publică.

Din materialele dosarului rezultă că, instanța de apel a notificat recurentului

decizia motivată la data de 27 decembrie 2023, prin intermediul poștei electronice,

fapt ce se confirmă prin comunicările anexate la fila dosarului 96/97

Casa Națională de Asigurări Sociale, a depus recurs nemotivat la 17 noiembrie

2023, iar recursul motivat la 03 ianuarie 2024.

Astfel, recursul este depus cu respectarea prevederilor art.245 din Codul

administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea

nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023).

La 08 februarie 2024, Șaranuț Corina, reprezentată de avocatul Grosu Adrian,

a depus referință, asupra recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale

prin care a solicitat declararea acestuia inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recursuri în raport cu materialele cauzei,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile

inadmisibile, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu

admisibilitatea cererii de recurs.

5

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în

acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință

nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5

judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată remarcă că, Codul

administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de

seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări

de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată notează că, pentru a trece testul de admisibilitate,

cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în

condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art.245 alin.(2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la

operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023).

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38;

Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare

din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

6

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (cauza Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). 7 La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7