3ra-33/24 — contestarea actului administrativ

3ra-33/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-33/24

2-22160299-01-3ra-11012024

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

12 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza civilă, de contencios administrativ depusă de Leu Marina împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2023, prin care

s-a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 24 martie 2023,

c o n s t a t ă:

La 03 noiembrie 2022, Leu Marina, a depus acțiunea în contencios

administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale prin care a solicitat

anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 1927/22 din

07.10.2022; anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani

privind stabilirea indemnizației de maternitate nr.2022/93/1/40800 din 29.07.2022;

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale în condițiile legii să emită act

administrativ individual favorabil, o nouă decizie privind stabilirea îndemnizației

de maternitate în privința Leu Marina, prin care să fie inclusă suma integrală

raportată pentru luna 06.2022 în mărime de 73200,81 lei, să efectueze recalcularea

și să transfere la cont diferența creată la stabilirea indemnizației de maternitate.

În motivare, a indicat că, fiind angajată în cadrul Institutului Național al

Justiției, la 22 iulie 2022, s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Buiucani cu actele necesare în vederea depunerii cererii de alocare a indemnizației

de maternitate.

La 16 august 2022, fară a fi adusă la cunoștință decizia privind stabilirea

indemnizației de maternitate, a fost transferată indemnizația de maternitate în suma

de 68661,33 lei, însă suma respectivă, după calculele efectuate în prealabil de către

reclamantă, este diminuată față de suma care urma a fi transferată la cont.

1

Ulterior, s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani în

vederea descifrării calculului, astfel că fiind prezentat extrasul din cont, împreună

cu angajatul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani, a constatat o eroare

de raportare din partea angajatorului - Institutul Național al Justiției, or pentru luna

iunie la cont a fost transferat integral salariul și concedialele: suma totală

neimpozitată 73200,81, pentru care integral au fost achitate contribuțiile de

asigurări sociale, însă a fost raportat greșit pentru lunile iulie și august, când deja

era deschis concediul medical și reclamanta de fapt nu se afla la serviciu.

În baza acestei erori contabile, de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Buiucani nu au fost luată în considerare la stabilirea indemnizației de maternitate

suma de 36511,2 lei, sumele raportate greșit pentru luna 07.2022 - 20579.04 lei și

pentru 08.2022 - 15932,16 lei.

Astfel, de către angajator - Institutul Național al Justiției a fost înlăturată

eroarea comisă, fiind prezentat raportul IPC 21 pentru luna 06.2022 modificat.

La 07 septembrie 2022, prezentându-se la Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Buiucani, a primit decizia privind stabilirea indemnizației de maternitate

nr. 2022/93/1 /40800 din 29.07.2022, solicitată prin cererea din 02.09.2022 și

totodată, a solicitat extrasul de la cont, unde a stabilit că pentru luna iunie 2022, în

baza modificărilor operate de către angajator, a fost raportat corect sumele încasate

de către reclamantă, din care s-au reținut contribuții de asigurări sociale pentru

luna iunie 2022 în sumă de 21228,24 lei.

Potrivit art. 7 alin. (2) din Legea nr. 289 din 22.07.2004, „Baza de calcul al

indemnizațiilor de asigurări sociale prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), b), d) și g) și

art. 15 alin. (1) lit. a) o constituie venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele

12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din

care, la data stabilirii indemnizației, au fost calculate și plătite contribuții.

Riscul asigurat s-a produs la 11 iulie 2022, în acest sens fiind prezentat la Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani certificatul medical.

De către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani, la baza de calcul a

indemnizației de maternitate urmează a fi luat în calcul venitul mediu lunar asigurat

realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului

asigurat, adică perioada iulie 2021 - iunie 2022.

Reieșind din circumstanțele indicate mai sus, precum și din prevederile art. 7

alin. (2) din Legea nr. 289 din 22.07.2004, Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Buiucani urma să includă la baza de calcul a indemnizației tot venitul realizat în

ultimele 12 luni, inclusiv venitul integral realizat pentru luna 06.2022, adică la

suma totală calculată de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani de

200434,36, urma să fie adăugată suma de 36511,2 lei, care a fost raportată greșit

de către angajator, astfel că baza de calcul pentru ultimele 12 luni să fie efectuată

din suma de 236945,56 lei, unde ar rezulta media de 19745,46 lei, dar nu 16702,86

așa cum a fost stabilită.

Astfel, urmare a raportării greșite și calcului eronat a Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Buiucani, fară ca reclamanta să cunoască, indemnizația de

maternitate a fost micșorată în mod vădit, iar în loc de 68661,33 lei, la card urma

să-i fie transferată indemnizația de maternitate în mărime de 81168,59 lei.

În circumstanțele relevate, în temeiul prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea

contenciosului administrativ, la data de 23.09.2022, în adresa Casei Naționale de

2

Asigurări Sociale a expediat o cerere prealabilă prin care a solicitat să fie anulată

decizia privind stabilirea indemnizației de maternitate nr. 2022/93/1/40800 din

29.07.2022, să fie emisă o nouă decizie privind stabilirea indemnizației de

maternitate, unde la baza de calcul să fie inclusă integral suma raportată de către

angajator pentru luna 06.2022 și drept urmare să fie efectuat un recalcul cu

transferarea la cont a diferenței substanțiale în mărime de 12507,26 lei.

La 07 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, a primit răspunsul

cu numărul de ieșire 1927/22 din 07.10.2022, prin care a fost informată că Casa

Națională de Asigurări Sociale a constatat că în Legea nr.289/2004 nu se regăsesc

temeiuri juridice de anulare a deciziei contestate, întrucât Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Buiucani a emis actul individual întemeiat.

Cu acest răspuns nu este de acord, îl consideră ilegal și neîntemeiat. Or, după

cum a menționat și mai sus, art. 7 alin. (2) din Legea nr. 289 din 22.07.2004, baza

de calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a),

b), d) și g) și art. 15 alin. (1) lit. a) o constituie venitul mediu lunar asigurat realizat

în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat,

venit din care, la data stabilirii indemnizației, au fost calculate și plătite contribuții.

Art. 7 alin. (14) din aceeași lege stipulează că îndemnizațiile prevăzute la art.

5 alin. (1) lit. a), b), d), f) și g) și art. 15 alin. (1) lit. a), stabilite în conformitate cu

prezenta lege, nu se recalculează, cu excepția cazurilor de modificare a legislației

privind modul de sala rizare sau în baza hotărârii judecătorești, însă la caz urmează

de menționat că s-a produs o eroare de raportare, iar reclamanta în calitate de

salariat nu poartă nici o vină, respectiv nu poate fi privată de acei 12507,26 lei care

urmau sa fie achitați în urma efectuării recalculării de către Casa Națională de

Asigurări Sociale.

Casa Națională de Asigurări Sociale, în calitatea sa de autoritate publică, în

sensul art. 7 din Codul administrativ, cunoaște despre practica judiciară, potrivit

căreia sunt admise fară nici o rezervă revendicările justițiabililor împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale în situații similare, totuși a respins cerințele părții

în calitate de reclamant.

Astfel, respingerea de către Casa Națională de Asigurări Sociale a cererii din

23.09.2022 în modul în care a fost formulată, constituie o dezavantajare a

reclamantei, fapt inadmisibil, care implică consecințe juridice.

Prevederile art. 23 alin. (2) din Codul administrativ, consfințesc principiul

egalității de tratament, potrivit căruia autoritățile publice trebuie să trateze în mod

egal persoanele aflate în situații similare. Orice diferență de tratament trebuie

justificată în mod obiectiv.

Casa Națională de Asigurări Sociale în răspunsul nr. 1927/22 din 07.10.2022

nu a indicat nici un motiv obiectiv pentru care se refuză a fi efectuată recalcularea,

deși reclamanta în calitate de salariată nu poartă nici o vină pentru admiterea

erorilor contabile, care ulterior au fost rectificate de către angajator.

Reclamanta solicită anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr. 1927/22 din 07.10.2022; anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Buiucani privind stabilirea indemnizației de maternitate nr.2022/93/1/40800 din

29.07.2022; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a emite o nouă

decizie privind stabilirea indemnizației de maternitate în privința beneficiarului

Marina Leu, prin care să fie inclusă suma integrală raportată pentru luna 06.2022

3

în mărime de 73200,81 lei, cu 36511,2 lei mai mult decât cea calculată în decizia

contestată, precum și, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să efectueze

recalcularea și să transfere la cont diferența creată la stabilirea indemnizației de

maternitate în mărime de 12507,26 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 24 martie 2023,

acțiunea în contencios administrativ depusă de către Leu Marina împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale, cu privire la anularea actului administrativ și

obligarea autorității publice de a emite act administrativ individual favorabil, s-a

admis parțial.

S-a anulat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 1927/22 din

07.10.2022 și deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani privind

stabilirea indemnizației de maternitate nr. 2022/93/1/40800 din 29.07.2022 și s-a

obligat Casa Națională de Asigurări Sociale în condițiile legii să emită act

administrativ individual favorabil, o nouă decizie privind stabilirea îndemnizației

de maternitate în privința Marinei Leu, prin care să fie inclusă suma integrală

raportată pentru luna 06.2022 în mărime de 73200,81 lei, să efectueze recalcularea

și să transfere la cont diferența creată la stabilirea indemnizației de maternitate.

În rest, pretențiile reclamantei s-au respins ca neîntemeiate.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, angajatorul eronat a raportat

venitul mediu lunar asigurat realizat al reclamantei pentru lunile iulie și august.

În această perioadă reclamanta de fapt nu se afla la serviciu, iar la 07

septembrie 2022, angajatorul a prezentat raportul IPC 21 pentru luna 06.2022, unde

a modificat extrasul de la cont, și a stabilit că pentru luna iunie 2022, în baza

modificărilor a fost raportat sumele încasate de către reclamantă, din care s-au

reținut contribuții de asigurări sociale pentru luna iunie 2022 în sumă de 21228,24

lei.

Instanța de fond a conchis că, eroarea angajatorului a condus la situația în care

reclamantei, i-a fost achitată o indemnizației de maternitate mai mică decât cea pe

care ar fi trebuit să o primească.

În acest context, încălcările revendicate prin prezenta acțiune, își găsesc

confirmare prin prisma cadrului normativ în vigoare la data desfășurării activității

administrative, prin urmare argumentele părții reclamante în acest sens sunt

întemeiate.

Instanța a constatat netemeinicia deciziilor autorităților publice Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. 1927/22 din 07.10.2022 și deciziei Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani privind stabilirea indemnizației de

maternitate nr. 2022/93/1/40800 din 29.07.2022, prin care acestea au refuzat să

emită act administrativ individual favorabil prin care să fie inclusă suma integrală

raportată pentru luna 06.2022 în mărime de 73200,81 lei.

Cu privire la pretențiile reclamantei privind obligarea autorității publice -

Casa Națională de Asigurări Sociale de a include suma de 36511,2 lei și achitarea

diferenței în sumă de 12507,26 lei, instanța a considerat că acestea urmează a fi

respinse, având în vedere faptul că acestea urmează a fi raportate în baza

modificărilor efectuate de către angajator la 07 septembrie 2022, iar compensarea

sumei restante exacte la indemnizația de maternitate este de competența autorității

publice, în condițiile în care instanța a admis acțiunea înaintată de partea

reclamantă.

4

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 07 aprilie 2023, Casa

Națională de Asigurări Sociale a declarat apel asupra hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 24 martie 2023.

Prin deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2023, s-a respins

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 24 martie 2023.

La 05 ianuarie 2024, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus de recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2023, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivare, a invocat că, baza de calcul a indemnizației de maternitate, a

constituit venitul asigurat, realizat în perioada premergătoare lunii survenirii

riscului asigurat (acordarea concediului de maternitate) iulie 2021- iunie 2022.

La examinarea bazei de calcul a indemnizației de maternitate s-a constatat,

că potrivit Registrului de stat al evidenței individuale în sistemul public de asigurări

sociale, la data stabilirii indemnizației, 29.07.2022, venitul asigurat pentru luna

06.2022 a fost 36 689.61 lei, fapt confirmat prin extrasul de cont anexat la dosarul

administrativ, respectiv această sumă a fost inclusă în calcul.

Responsabilitatea pentru corectitudinea reflectării datelor în Registrul de stat

al evidenței individuale în sistemul public de asigurări sociale privind cuantumul

venitului asigurat calculat și declarat, cuantumul contribuțiilor de asigurări sociale

calculate și plătite, privind stagiul de cotizare, angajarea în câmpul muncii,

încetarea/suspendarea activității, perioada acordării concediului pentru îngrijirea

copilului, concediul de maternitate, concediului paternal, reluarea

activității/concedierea o poartă persoanele cu funcții de răspundere ale

angajatorului.

Astfel, recurentul a susținut că, instanța de apel a dat o interpretate arbitrară

materialelor dosarului și cadrului normativ pertinent speței.

Cu referire la termenul recursului:

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la Curtea

Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei

motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul decizie contestate la 14

noiembrie 2023, în ședință publică.

Din materialele dosarului rezultă că, decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată recurentului la 21 decembrie 2023, prin intermediul poștei electronice,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la dosar (f.d.94).

Astfel, recursul înregistrat la 05 ianuarie 2024, este depus cu respectarea

prevederilor art.245 din Codul administrativ.

La data de 11 ianuarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților copia recursului, cu înștiințarea despre necesitarea prezentării referinței.

Până la data examinării recursului intimații nu au manifestat opțiunea de a

depune referință asupra recursului.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

5

În conformitate cu art. 2451 alin. (1), (3) din Codul administrativ, recursul

este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă

în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis

neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau

hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la

alin.(1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza

după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost

trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost

restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar

prezentului cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit.

a1) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de Casa

Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea

contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural

6

sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, conține obiecții de fapt și de drept

similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de

către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,

în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe

care se bazează, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de

actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care,

din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

7

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus Casa Națională

de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8