3ra-222/23 — anularea actului administrativ

3ra-222/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosar nr. 3ra-222/23 (2-20108932-01-3ra-02032023)

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – A. Paniș

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan

Î N C H E I E R E

04 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Mariana Pitic

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ciugureanu

Marcela împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, persoană terță SA

„Covoare Ungheni”, privind anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Ungheni nr.2020/25/1/12319 din 13 ianuarie 2020 privind stabilirea indemnizației

de maternitate; anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni

nr.66153 din 09 iunie 2020 privind stabilirea indemnizației lunare pentru creșterea

copilului până la vârsta de 3 ani; anularea refuzului Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr.C-1680/20 din 19 august 2020 și nr.C-1406 din 05 august 2021; obligarea

Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual

favorabil prin care să stabilească și să achite reclamantei Ciugureanu Marcela

indemnizația de maternitate calculată din venitul mediu lunar realizat în ultimele 12

luni calendaristice premergătoare lunii decembrie 2019; achitarea indemnizației

lunare pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, calculată din venitul mediu

lunar realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii decembrie 2019,

împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și

menținută hotărârea din 05 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 03 septembrie 2020, Ciugureanu Marcela a înaintat o cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând anularea actului

administrativ individual defavorabil și obligarea să emită actul administrativ

individual favorabil.

1

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, începând cu 03 octombrie 2017, a

fost angajată în cadrul SA „Covoare-Ungheni”, în funcția de contabil, unde activează

până în prezent.

Potrivit certificatului de concediu medical din 01 decembrie 2019, în perioada

01 decembrie 2019 – 05 aprilie 2020, reclamanta s-a aflat în concediul medical, în

legătură cu sarcina, iar potrivit certificatului de naștere din XXXXXXX, în familia

reclamantei la XXXXXX s-a născut fiul XXXXXXX.

Prin Ordinul nr.05 din 06 mai 2020, în legătură cu nașterea copilului, reclamantei

i-a fost acordat concediul pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, de la 06

aprilie 2020 până la 06 februarie 2023.

La 10 decembrie 2019, Ciugureanu Marcela s-a adresat către CTAS Ungheni cu

o cerere prin care a solicitat acordarea indemnizației de maternitate, iar la 13 ianuarie

2020, CTAS Ungheni a emis decizia nr. 2020/25/1/12319, prin care a dispus

stabilirea indemnizației de maternitate în mărime de 20 877,67, pentru perioada de

la 01 decembrie 2019 până la 04 aprilie 2020.

La 05 iunie 2020, Ciugureanu Marcela s-a adresat către CTAS Ungheni cu o

cerere prin care a solicitat acordarea indemnizației lunare pentru creșterea copilului

până la împlinirea vârstei de 3 ani.

La 09 iunie 2020, CTAS Ungheni a emis o decizie, prin care a stabilit

indemnizația pentru copilul minor XXXXXX în cuantum lunar de 1915,32 lei pentru

perioada 06 aprilie 2020 – 06 februarie 2023.

La 04 august 2020, Ciugureanu Marcela s-a adresat cu cerere prealabilă către

Casa Națională de Asigurări Sociale, în care a exprimat dezacordul cu mărimea

indemnizației de maternitate, invocând că urma să primească suma de 33 199,23 lei,

însă a primit aproximativ 20 000 lei. Petiționara a solicitat să-i fie achitată diferența

la indemnizație de maternitate și indemnizația pentru concediul parțial plătit pentru

îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani pentru copilul XXXXXXX, din venitul

mediul lunar realizat din care au fost calculate contribuții individuale de asigurări

sociale.

La 19 august 2020, CNAS a expediat în adresa petiționarei Ciugureanu Marcela

răspunsul nr. C-1680/20, prin care cererea prealabilă a fost respinsă, fiind invocat că

atât indemnizația de maternitate, cât și indemnizația lunară pentru creșterea copilului

până la împlinirea vârstei de 3 ani, au fost calculate corect și nu există temeiuri legale

pentru recalcularea acestora.

Potrivit reclamantei, salariatul nu are obligația de a calcula și transfera

contribuțiile de asigurări sociale, iar pentru a disciplina angajatorul, reieșind din

prevederile art. 30 al Legii 489/1999, doar Serviciul Fiscal de Stat poate întreprinde

măsuri de executare silită.

Astfel, reclamanta a susținut faptul că au fost achitate cotizațiile de asigurări

sociale, fapt care face, în temeiul art. 36 al Legii 489/1999, ca reclamanta să aibă

stagiu de cotizare necesar pentru a pretinde la indemnizațiile disputate.

În acest context, pe de o parte, reclamanta este asigurată în bugetul asigurării

sociale de stat prin efectul legii, ca fiind angajată, iar pe de altă parte, este asigurată

pentru că are un stagiu de cotizare de cel puțin 3 ani.

Totodată s-a indicat și faptul că pentru ultimele 12 luni calendaristice

premergătoare lunii producerii riscului asigurat, reclamantei i-au fost calculate și

reținute contribuțiile individuale de asigurări sociale, fapt care a fost reflectat în

2

dările de samă lunare IPC18 și prezentate fiscului. Prin urmare, este prerogativa

Serviciului Fiscal de Stat de a încasa silit aceste contribuții de la angajator, dar acest

fapt nu poate lipsi salariata de dreptul său protejat de Constituția Republicii

Moldova.

Pe cale de consecință, având în vedere faptul că refuzul de a stabili, calcula și

achita indemnizația pentru concediul de maternitate și pentru îngrijirea copilului

până la vârsta de 3 ani, a fost întemeiat pe faptul precum că angajatorul are datorii,

reclamanta a conchis că refuzul este unul ilegal.

Reieșind din cele expuse, reclamanta a solicitat anularea deciziei Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni nr.2020/25/1/12319 din 13 ianuarie 2020

privind stabilirea indemnizației de maternitate; anularea deciziei Casei Teritoriale

de Asigurări Sociale Ungheni nr.66153 din 09 iunie 2020 privind stabilirea

indemnizației lunare pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani; anularea

refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.C-1680/20 din 19 august 2020 și

nr.C-1406 din 05 august 2021; obligarea Casei Națională de Asigurări Sociale să

emită actul administrativ individual favorabil prin care să stabilească și să achite

reclamantei Ciugureanu Marcela indemnizația de maternitate calculată din venitul

mediu lunar realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii decembrie

2019; achitarea indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului XXXXXX până la

vîrsta de 3 ani, calculată din venitul mediu lunar realizat în ultimele 12 luni

calendaristice premergătoare lunii decembrie 2019.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 05 noiembrie 2021,

acțiunea înaintată de Ciugureanu Marcela, a fost admisă parțial.

S-a anulat ca ilegală decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni

nr.2020/25/1/12319 din 13 ianuarie 2020 privind stabilirea indemnizației de

maternitate și decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni nr.66153 din

09 iunie 2020 privind stabilirea indemnizației lunare pentru creșterea copilului până

la vârsta de 3 ani, precum și refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.C-

1680/20 din 19 august 2020 și nr.C-1406 din 05 august 2021.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ

individual favorabil prin care să stabilească și să achite reclamantei Ciugureanu

Marcela indemnizația de maternitate, calculată din venitul mediu lunar realizat în

ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii decembrie 2019.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ

individual favorabil prin care să stabilească și să achite reclamantei Ciugureanu

Marcela indemnizația lunară pentru îngrijirea copilului XXXXXX până la vârsta de

3 ani, calculată din venitul mediu lunar realizat în ultimele 12 luni calendaristice

premergătoare lunii decembrie 2019.

În rest, acțiunea reclamantului a fost respinsă.

Prin decizia din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea

din 05 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că instanța de fond a ajuns la o

concluzie corectă, invocând că autoritatea publică pârâtă eronat a stabilit cuantumul

indemnizației de maternitate calculat doar din venitul mediu lunar pentru lunile

decembrie 2018 – august 2019, or, normele aplicabile speței prevăd expres că,

cuantumul lunar al indemnizației de maternitate este de 100% din baza de calcul

3

stabilită conform art. 7 al Legii nr.289 din 22.07.2004, adică din venitul mediu lunar

asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii

riscului asigurat.

La caz, indemnizația de maternitate urmează a fi calculată din venitul mediu lunar

realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii decembrie 2019.

Astfel, prima instanță just a criticat afirmațiile Casei Naționale de Asigurări

Sociale, reiterate în cererea de apel, precum că pentru lunile septembrie 2019 –

noiembrie 2019 SA „Covoare-Ungheni” nu a achitat contribuții de asigurări sociale

pentru angajata Ciugureanu Marcela, și astfel, din considerentele expuse, aceste luni

nu au fost incluse în venitului mediu lunar. Or, însuși autoritatea publică pârâtă

susține că, obligația de a calcula și achita contribuțiile de asigurări sociale îi revine

angajatorului, și nu angajatei Ciugureanu Marcela.

Prin urmare, nu poate fi imputată reclamantei neachitarea/netransferarea

contribuțiilor de asigurări sociale, în condițiile când reclamantei nu-i poate fi

invocată o astfel de obligație.

Mai mult ca atât, de menționat că SA „Covoare-Ungheni” a calculat și reținut din

salariul reclamantei contribuțiile sociale, inclusiv și pentru lunile septembrie 2019 –

noiembrie 2019, fapt ce denotă un comportament de bună-credință al reclamantei,

astfel aceasta nu poate fi lipsită de dreptul de a beneficia de indemnizația de

maternitate și indemnizația lunară pentru îngrijirea copilului calculată din venitul

mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii

producerii riscului asigurat.

La 14 decembrie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale, prin intermediul

reprezentantului său Vadim Glijin, a expediat prin poșta electronică recursul

nemotivat împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. La

01 martie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale, prin intermediul aceluiași

reprezentant, a înaintat recursul motivat, solicitând admiterea cererii de recurs,

casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii.

La 03 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs

intimatei Marcela Ciugureanu și SA „Covoare-Ungheni”.

La 10 aprilie 2023, Marcela Ciugureanu, prin intermediul avocatului său Eugeniu

Musteață, a depus referință asupra recursului, solicitând respingerea lui.

SA „Covoare-Ungheni” nu a făcut uz de dreptul său de a se expune asupra

recursului printr-o referință.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

4

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea

admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în

vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 15 noiembrie 2022, dispozitivul fiind notificat participanților la proces prin poșta

electronică la 14 decembrie 2022 (f.d. 154), iar decizia motivată le-a fost comunicată

la 30 ianuarie 2023 (f.d. 155).

Astfel, depunerea recursului nemotivat la 14 decembrie 2022 (f.d. 156-159),

precum și a motivării recursului la 01 martie 2023 (f.d. 164-168), este în termen.

Examinând admisibilitatea recursului înaintat de Casa Națională de Asigurări

Sociale, completul de judecată îl consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes

rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

5

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului

și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată accentuează că admisibilitatea recursului

trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești

supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes,

de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul înaintat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată

d i s p u n e:

Recursul înaintat de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron,

Judecători Mariana Pitic,

Ion Malanciuc

6