3ra-793/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului individual favorabil s.a.

3ra-793/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului individual favorabil s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-793/23

2-21095571-01-3ra-03082023

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Chisilița

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

ÎNCHEIERE

03 aprilie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Cristina Crețu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,

cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil și compensarea cheltuielilor

judiciare,

împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

În 25 iunie 2021, Cristina Crețu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat: - anularea

deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica privind stabilirea

indemnizației de maternitate nr. 2019/94/113980 din 10.04.2019; - anularea

deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica privind stabilirea

indemnizației lunare pentru creșterea copilului xxxxx, născută la xxxxx până la

vârsta de 3 ani, în baza cererii 2019/94/21451 persoanei asigurate Cristina Cristina,

în mărime de 811,52 lei; - obligarea emiterii deciziei prin care indemnizația de

maternitate să fie stabilită în mărime de 22 132,35 lei; - obligarea emiterii deciziei

prin care indemnizația lunară pentru creșterea copilului xxxxx, născută la xxxxx

până la vârsta de 3 ani, în privința Cristinei Crețu, să fie stabilită în mărime de 1

631,36 lei; - obligarea recalculării indemnizației de maternitate cu achitarea

diferenței dintre suma achitată și cea care urma să fie achitată de 10 833,55 lei; -

obligarea recalculării îndemnizației lunare pentru îngrijirea copilului până la vârsta

de 3 ani, pentru perioada anterioară cu achitarea diferenței dintre suma plătită și cea

care trebuia să fie plătită, în mărime de - 819,84 lei și cu achitarea în continuare a

îndemnizației menționate în mărime de 1 631,36 lei; - compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că este angajată al Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră, Sectorul Poliției de frontieră Aeroportul

1

Internațional Chișinău, în calitate de subofițer superior. La moment fiind în

concediu de maternitate pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani.

Întrucât, la 13 iulie 2017, în familia Crețu s-a născut primul copil xxxxx. Iar

conform certificatului nr. 35/19/17 din 24 iunie 2021, eliberat de către

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Sectorul Poliției de frontieră

Aeroportul Internațional Chișinău, se constată că, în temeiul art. 16 alin.(2) al Legii

nr. 289 din 22.07. 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de

muncă și alte prestații de asigurări sociale, în baza certificatului medical nr.

1942649 eliberat de IMSPCS ,,Sîngera”, pe numele Cristina Moldovan (ulterior

Crețu), în perioada 25.04.2017- 28.08.2017, i-a fost calculată și achitată

indemnizația de maternitate în mărime de 22 132, 35 lei. Iar conform extrasului din

contul de card al Cristinei Crețu, în data de 05.05.2017 i-a fosta achitată suma

respectivă. Or, conform certificatului respectiv și a extrasului de cont menționat,

indemnizația lunară pentru creșterea copilului a fost calculată în mărime de 1

631,36 lei.

A menționat că la xxxxx, s-a născut copilul minor xxxxx. Iar după cum rezultă

și din răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica din 07 aprilie 2021,

recepționat de către Cristina Creți la 13 aprilie 2021, la data de 18.03.2019 aceasta

s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica pentru stabilirea și

achitarea indemnizațiilor legate de nașterea celui de-al doilea copil. Deși după

nașterea primului copil, xxxxx și aflarea în concediu de îngrijire a copilului nu a

ieșit la serviciu nici o zi și nu a realizat nici un venit pe parcursul anilor 2018-2019,

baza de calcul pentru indemnizația de maternitate și cea de îngrijire a copilului

până la vârsta de 3 ani a fost cu totul alta decât la primul copil.

Prin urmare, reclamanta a relatat că, conform informației furnizate de Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Botanica ce se conține în decizia de stabilire a

indemnizației, în luna mai 2018, Cristina Crețu ar fi avut un venit de 54,15 lei,

circumstanță care, a diminuat indemnizațiile pe care trebuia să le primească de

aproape 2 ori. Deși, conform certificatului nr. 20 din 04 martie 2020, se confirmă că

conform Regulamentului Poliției de Frontieră nr. 10/50 din 04 ianuarie 2013 orele

de muncă suplimentare în condițiile evidenței globale a timpului de muncă se vor

determina la sfârșitul perioadei de evidență. Iar astfel, angajatorul Cristinei Crețu

confirmă că, pentru orele lucrate supra program în anul 2016, au fost achitate în

anul 2017 suma de 454,86 lei, iar pentru cele lucrate supra program în anul 2017,

au fost achitate în anul 2018 suma de 54,15 lei. Iar astfel, suma de 54,15 achitată în

anul 2018 pentru orele suplimentare lucrate în 2017 nu reprezintă venit asigurat al

Cristinei Crețu și nu putea fi inclus în baza de calcul pentru stabilirea

îndemnizațiilor. Însă, indemnizația de maternitate pentru primul copil a fost

stabilită în mărime de 22 132,35 lei, iar indemnizația lunară pentru creșterea

copilului în mărime de 1 631,36. Pe când pentru al doilea copil indemnizația de

maternitate - în mărime de 11 296,8 lei, iar cea lunară de numai 811,52 lei, adică de

2 ori mai mică. Iar prin urmare, suma de 54,15 lei nu reprezintă un venit asigurat ce

trebuia inclus în baza de clacul la achitarea indemnizațiilor solicitate, motiv pentru

care deciziile adoptate de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Botanica, sunt

ilegale.

Reclamanta a invocate că deciziile respective, îi afectează dreptul de

proprietate protejat de art. 1 Protocol 1 CEDO, precum și art. 8 CEDO, art. 6

2

CEDO. Iar pentru restabilirea echității sociale este necesar de anulat deciziile

respective cu efectuarea următoarelor recalculare cu referire la indemnizația de

maternitate - achitarea diferenței din suma îndemnizației ce trebuia să-i fie achitată

reclamantei în mărime de 22 132,35 lei și suma, ce i-a fost real achitată în mărime

de 11 298,8 lei, în total suma de 10 833,55 lei, cu referire la indemnizația lunară

pentru creșterea copilului - achitarea diferenței dintre suma ce urma să-i fie achitată

reclamantei - 1631,36 lei și suma care i-a fost real achitată - 811,52 lei, în total

suma de 819,84 lei.

Prin hotărârea din 19 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

admis parțial acțiunea.

S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica nr.

2019/94/1/13980 din 10 aprilie 2019 privind stabilirea indemnizației de maternitate

în cuantum de 11 296,80 lei și decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Botanica nr. 2019/94/21451 din 05 iulie 2019 privind stabilirea indemnizației

lunare pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani în cuantum de 811,52 lei

lunar.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită decizia de stabilire

Cristinei Crețu a indemnizației de maternitate și indemnizației lunare pentru

creșterea copilului până la vârsta de 3 ani, în conformitate cu art. 7 alin. (6) al Legii

nr. 289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de

muncă și alte prestații de asigurări sociale, din baza de calcul în al cărei temei s-au

calculat aceste indemnizații pentru copilul precedent, inclusiv în cazul în care a

beneficiat de anumite plăți unice pe parcursul acestor concedii, precum și să

calculeze și să achite Cristinei Crețu diferența indemnizației de maternitate și

indemnizației lunare pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani, neachitate.

În rest, acțiunea s-a respins.

La 27 aprilie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale, a declarat apel

nemotivat, iar la data de 28 iulie 2022, a depus cererea de apel motivată împotriva

hotărârii din 19 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând

casarea acesteia, cu emiterea unei decizii noi, prin care acțiunea să fie respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 19 aprilie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că prima instanța a

stabilit just circumstanțele cauzei și a aplicat corect normele legale, iar careva temei

legal pentru casarea hotărârii nu a fost stabilit.

La fel a concluzionat că hotărârea primei instanțe este motivată și bine

argumentată, făcând referire la normele de drept material și procedural, dând o

apreciere probelor prezentate de către părți, determinând circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzei, care au fost și care n-au fost stabilite,

apreciind corect caracterul raportului juridic dintre părți, aplicând legea aplicabilă

soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii, având o motivație și o analiză clară.

În context, Colegiul instanței de apel a reiterat accepțiunea primei instanțe,

care a conchis asupra netemeiniciei deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Botanica nr. 2019/94/1/13980 din 10 aprilie 2019 privind stabilirea indemnizației

de maternitate în cuantum de 11 296,80 lei și a deciziei Casei Teritoriale de

3

Asigurări Sociale Botanica nr. 2019/94/21451 din 05 iulie 2019 privind stabilirea

indemnizației lunare pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani în cuantum

de 811,52 lei lunar, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită

decizia de stabilire Cristinei Crețu a indemnizației de maternitate și indemnizației

lunare pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani, în conformitate cu art. 7

alin. (6) din Legea nr. 289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru

incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, din baza de

calcul în al cărei temei s-au calculat aceste indemnizații pentru copilul precedent,

inclusiv în cazul în care a beneficiat de anumite plăți unice pe parcursul acestor

concedii, precum și de a calcula și achita Cristinei Crețu diferența indemnizației de

maternitate și indemnizației lunare pentru creșterea copilului până la vârsta de 3

ani, neachitate.

A reținut că, în perioada 14 septembrie 2017 – 13 iulie 2020, Cristina Crețu a

beneficiat de concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului, în legătură cu

nașterea copilului xxxxx (f.d.14). Iar, concediul de maternitate a fost acordat

începând cu 11 februarie 2019 până la 16 iunie 2019, respectiv, baza de calcul a

indemnizației de maternitate constituie venitul asigurat realizat în perioada

februarie 2018 - ianuarie 2019. Or, ulterior, Cristinei Crețu i s-a acordat concediu

parțial plătit din 17 iunie 2019 până în data de 16 aprilie 2022, în legătură cu

nașterea celui de al doilea copil, xxxxx (f.d.15). Iar conform informației din

Registrul de stat al evidenței individuale în sistemul public de asigurări sociale,

Cristina Crețu, în luna mai 2018 a înregistrat venit asigurat, în sumă de 54 de lei.

A menționat că din informația prezentată de Inspectoratul General al Poliției

de Frontieră rezultă că suma menționată, 54 lei și 15 bani, a fost achitată Cristinei

Crețu, cu titlu de plăți pentru ore lucrate supra-program în anul 2017 (f.d.34).

Prin urmare, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul CNAS

privind înregistrarea venitului asigurat. Or, suma în mărime de 54,15 lei, achitată

Cristinei Crețu nu reprezintă o retribuție a muncii prestată în perioada februarie

2018 - ianuarie 2019, corespunzător nu este un venit mediu lunar asigurat, realizat

în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii nașterii copilului. Iar

achitarea unor plăți salariale cu titlu de restanță la munca prestată în anul 2017,

greșit a fost calificată drept venit inclus în bază de calcul pentru stabilirea

indemnizației de maternitate. Ținând cont de faptul că la examinarea cererii depusă

de Cristina Crețu pentru acordarea indemnizației de maternitate, autoritatea publică

pârâtă greșit a stabilit starea de fapt, în mod eronat au fost aplicate prevederile pct.

74 din Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată

a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 108/2005, care statuează că, dacă venitul asigurat lipsea la toate

unitățile în unele și aceleași luni din perioada celor 12 luni calendaristice incluse în

calcul, ori dacă venitul lunar asigurat realizat în perioada celor 12 luni

calendaristice incluse în calcul era mai mic decât salariul tarifar pentru categoria I

de salarizare în sectorul bugetar sau, după caz, decât cuantumul minim garantat al

salariului în sectorul real din motiv de concediu medical, concediu de maternitate,

concediu pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, șomaj cu

drept de ajutor de șomaj, aceste luni se includeau în baza de calcul al indemnizației

de maternitate cu venit lunar asigurat în cuantumul unui salariu tarifar pentru

categoria I de salarizare în sectorul bugetar sau, după caz, în cuantumul minim

4

garantat al salariului în sectorul real în vigoare la data producerii riscului asigurat,

la locul de muncă de bază al asiguratului sau, se substituia cu același număr de luni

calendaristice consecutive în care a fost realizat venit asigurat, luni imediat

premergătoare, perioadei incluse în calcul, cu condiția că aceasta va duce la

majorarea cuantumului indemnizației. Perioada de substituire este de cel mult 36

luni calendaristice

Completul instanței de apel a menționat că în cazul reclamantei, baza de calcul

a indemnizației lunare pentru creșterea copilului până la 3 ani constituie venitul

asigurat realizat în perioada februarie 2018 - ianuarie 2019. Or, Cristina Crețu s-a

aflat în concediu de îngrijire a copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, cu

primul său copil, xxxxx, ultima nu a activat și nu a realizat venit asigurat. Iar așa

cum a fost indicat supra, achitarea unor plăți salariale cu titlu de restanță la munca

prestată în anul 2017, greșit a fost calificat drept venit inclus în bază de calcul

pentru stabilirea indemnizației vizate. Or, conform art. 17 alin. (1) lit. lit. a), b), c)

Legea privind sistemul public de asigurări sociale, în sistemul public sunt

contribuabili, după caz: a) asigurații care datorează contribuții individuale de

asigurări sociale; b) angajatorii; c) persoanele juridice asimilate, în condițiile

prezentei legi, angajatorului, la care își desfășoară activitatea asigurații prevăzuți la

art.4 pct.2).

În acest context, completul a menționat că, instanța de fond just a reținut că,

plata contribuțiilor de asigurări sociale cu întârziere și reflectarea ulterioară în

sistemul public de asigurări sociale de către angajator, nu poate fi imputată

salariaților. Întrucât, din textul normelor citate supra rezultă incontestabil obligația

angajatorului de a calcula și reține contribuțiile individuale de asigurări sociale și să

achite sumele respective la bugetul asigurărilor sociale de stat. Iar drept consecință,

restanța angajatorului față de bugetul asigurărilor sociale de stat, nu poate avea

impact negativ asupra salariatului său și respectiv, Cristina Crețu nu poate fi

limitată în obținerea unui drept garantat de Constituție (art. 49), pe temeiurile

invocate de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În privința pretenției, privind obligarea CNAS să stabilească și să achite

indemnizațiile solicitate în cuantum fix în mărime de 22 132,35 lei și respectiv 1

631,3 lei, precum și compensarea cheltuielilor judiciare, respinse prin hotărârea

supusă apelului, instanța de apel nu s-a expus din considerentul că ultima n-a

contestat hotărârea în această parte.

La 18 aprilie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei

noi decizii.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.

246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia

„Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

5

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă, către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin.(1) și (2) lit. e) din Codul administrativ (în

redacția în vigoare la data declarării recursului), Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în

special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art. 245 alin. (2) (în redacția în vigoare la data declarării

recursului).

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare

la data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție

recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Conform art. 111 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de

procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este

stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei

comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment

viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în

decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un

eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de

comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a

momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul

curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în

termen.

Potrivit art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

6

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul

optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării

acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea

unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru,

prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și

instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu

mai este posibilă.

Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție

prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96-114.

Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Potrivit art.97 alin. (3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege

între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a

recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu

scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace

electronice de comunicație dedicate.

Potrivit art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ, notificarea prin poșta

electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se

efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document

electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul

autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa

poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă

electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia

poștală.

Din actele cauzei rezultă că, la 29 martie 2023, Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat în ședință publică dispozitivul deciziei.

Copia dispozitivului deciziei menționate a fost expediat părților în mod

electronice, la 04 aprilie2023. (f.d.130)

La 18 aprilie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a expediat la adresa

electronică a Curții de Apel Chișinău cererea de recurs nemotivată împotriva

deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de.

Totodată, în cererea de recurs nemotivată, Casa Națională de Asigurări Sociale

a menționat că argumentare detaliată a recursului va fi prezentată suplimentare

după luarea cunoștinței cu partea motivată a deciziei contestate. (f.d.132-133)

Potrivit extrasului din poșta electronică, Curtea de Apel Chișinău a notificat

Casei Naționale de Asigurări Sociale decizia motivată, în mod electronic, la 24 iulie

7

Astfel, în condițiile speței, termenul de prezentare a motivării recursului la

Curtea Supremă de Justiție a început să curgă începând cu data de 25 iulie 2023, iar

termenul limită a fost ziua de 23 august 2023, ora 24.00.

Pe când, în contextul circumstanțelor relatate mai sus, Completul de judecată

constată că la caz, deși Casa Națională de Asigurări Sociale a recepționat decizia

motivată încă la data de 24 iulie 2023, nu a prezentat Curții Supreme de Justiție

motivarea recursului.

Astfel, fiind cea interesată de soluționarea cauzei în ordine de recurs,

recurentul trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de

acces la instanță după cum sugerează și jurisprudența CtEDO, prin efectuarea

actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin

prezentarea motivării recursului în conformitate cu art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului). Drept consecință,

intervenind aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art. 246 alin. (2) lit. e) din

Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), de

declarare a recursului inadmisibil.

Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este

obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la

art.245 din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și

peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine

decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Din cele constatate rezultă că, neprezentarea motivării recursului se datorează

în exclusivitate comportamentului pasiv a Casei Naționale de Asigurări Sociale,

care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, pentru a nu omite

termenul legal de prezentare a recursului motivat.

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, ca inadmisibil.

Conform art. 230, art. 245 alin.(2) și art. 246 alin.(1) și (2) lit. e) din Codul

administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), Completul Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8