3ra-978/23 — anularea actelor administrative individuale defavorabile si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-978/23 — anularea actelor administrative individuale defavorabile si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Igor Șcheau,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Igor Șcheau împotriva Consiliului Național pentru

Determinarea Dizabilității și Capacitării de Muncă și a Ministerului Muncii

și Protecției Sociale al Republicii Moldova cu privire la anularea actelor

administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 20 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-978/23

NR. PIGD 2-22022801-01-3ra-28092023)

Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023. Articolul 246 din

Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023).

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud.: I. Barbacaru,

Curtea de Apel Chișinău, jud.: V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca

19 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Igor

Șcheau.

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și

Capacității de Muncă și Ministerului Muncii și Protecției Sociale al

Republicii Moldova cu privire la anularea actelor administrative individuale

defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

la 05 august 2021, prin decizia Consiliului Național pentru Determinarea

Dizabilității și Capacității de Muncă (echipa DS13), înserată în certificatul

de neîncadrare în grad de dizabilitate, s-a refuzat încadrarea sa în gradul de

dizabilitate.

contestat-o, prin intermediul structurii teritoriale Leova a Consiliului

Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, anexând

totodată o serie de înscrisuri în susținerea contestației depuse (8 anexe) și

invocând detaliat circumstanțele de fapt și temeiurile de drept privind

ilegalitatea neîncadrării sale în grad de dizabilitate.

dizabilitate, Serviciul control nr.1 din cadrul Consiliului Național pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă nr.747 din

07 octombrie 2021, contestația sa depusă la 06 septembrie 2021 a fost

respinsă.

contestat-o cu cerere prealabilă. Iar, la 24 ianuarie 2022, a recepționat

scrisoarea Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și

Capacității de Muncă, prin care a fost informat că, cererea prealabilă a fost

respinsă, fiindu-i expediat și un exemplar al deciziei comisiei de litigii de pe

lângă Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii

Moldova nr. 04 din 05 ianuarie 2022 privind respingerea cererii prealabile,

depuse împotriva deciziei nr. 747 din 07 octombrie 2021.

Convenției privind persoanele cu dizabilități nr. 320 din 30 martie 2007

1

(publicată la 30 decembrie 2016 în Tratate Internaționale Nr. 50 art. 320),

art.51 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova, art.1, 2, 5 ale Legii nr.60

din 30 martie 2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități,

pct.1, 66-70 ale Regulamentului privind organizarea și funcționarea

Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de

Muncă, Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 357 din 18 aprilie 2018 cu

privire la determinarea dizabilității, Igor Șcheau a conchis că, deciziile din

30 decembrie 2021, nr. 04 din 05 ianuarie 2022, nr. 747 din

07 octombrie 2021, certificatul de neîncadrare în grad de dizabilitate și

decizia din 05 august 2021, sânt ilegale, fiind emise cu încălcarea dreptului

său de persoană cu dizabilitate, de a fi încadrat în grad de dizabilitate, ceea

ce impune intervenția instanței de judecată în condițiile legii.

cu gradul XXX, de care suferă până în prezent. Pe parcursul timpului și în

special în ultimii câțiva ani, starea sănătății sale nu s-a ameliorat, dar din

contra, s-a agravat. Astfel, ținând cont de specificul său, boala de care suferă

este practic incurabilă, iar o intervenție chirurgicală la coloana vertebrală,

poate duce la efecte foarte grave asupra sistemului nervos. Ca și în anii

precedenți, afecțiunea de care suferă continuă să se manifeste în privința

sănătății sale, agravându-i starea de sănătate și prezentând, în mod obiectiv,

condiții pentru a-i fi acordat gradul de dizabilitate.

certificatului de neîncadrare în grad de dizabilitate, este superficială și nu se

referă concret la afecțiunea de care suferă, nici la actele anexate la cererea

privind prelungirea termenului de acordare a gradului de dizabilitate. Iar,

aceeași stare de fapt este tolerată și de serviciul de control al determinării

gradului de dizabilitate precum și de comisia de litigii de pe lângă Ministerul

Sănătății al Republicii Moldova.

sănătății sale, a făcut o serie de investigații printre care radiografia coloanei

vertebrale, a membrului inferior, electrocardiograma, spirografia,

investigațiile medicului neurolog, pneumolog și traumatolog, precum și alte

investigații necesare în acest sens.

simbioză cu concluziile medicului vertebrolog, rezultă că afecțiunile de care

suferă i-au afectat esențial aparatul locomotor, mersul, structura scheletului,

echilibrul corpului. Iar, conform celor expuse de medicul neurolog, i-au

cauzat și efecte asupra sistemului nervos. Mai mult, niciunul dintre medicii

specialiști menționați, în concluziile pe care le-au oferit, nu au constatat o

îmbunătățire a stării sănătății sale, din contra, mai degrabă o agravare a

acesteia.

2

de dizabilitate este pripită și urmează a fi revizuită, conform procedurii

prevăzute de lege.

abateri grave de la rigorile Anexelor nr.1 și 3 la Hotărârea Guvernului nr. 357

din 18 aprilie 2018 cu privire la determinarea dizabilității privind organizarea

și funcționarea Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și

Capacității de Muncă, art. 162-169 ale Codului administrativ.

funcționarea Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și

Capacității de Muncă, Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 357 din

18 aprilie 2018 cu privire la determinarea dizabilității, decizia nr. 747 din

07 octombrie 2021, la fel ca și certificatul din 05 august 2021, nu conțin nicio

mențiune privind motivele concrete (clare), care au stat la baza emiterii

acestora. Autorii acestora, se referă doar la examinarea sa anterioară,

expunând și concluzii, care contravin actelor medicale prezentate,

menționând că ar suferi de XXXXXX de gradul XXX (unghiul sub 60

gr. (55)), deși din datele medicale rezultă că suferă de XXXXX de gradul X.

Deci, în mod cert, o serie de specialiști, inter alia medicul-vertebrolog,

specializat în tratamentul bolilor coloanei vertebrale, medicul traumatolog,

au constatat prezența XXXXXX de gr. X, același diagnostic menținându-se

și pe parcursul ultimilor 4 ani, timp în care, exceptând anul 2021, a fost inițial

încadrat în grad de dizabilitate, iar ulterior, prelungindu-se (deja în ordine

repetată) durata încadrării în grad de dizabilitate. Mai mult, în conformitate

cu criteriile medicale pentru determinarea dizabilității și capacității de

muncă, aprobate prin ordinul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și

Familiei nr. 12/70 din 28 ianuarie 2013, existau premise nu doar pentru a-i

fi stabilit (repetat) gradul de dizabilitate mediu, dar chiar și accentuat (pct.26

al Instrucțiunii privind determinarea gradului de dezabilitate, Anexa nr.3 la

Hotărârea Guvernului nr. 357 din 18 aprilie 2018 cu privire la determinarea

dizabilității).

determinarea gradului de dezabilitate, Anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului

nr. 357 din 18 aprilie 2018 cu privire la determinarea dizabilității,

reclamantul a concluzionat că după ce 4 ani la rând a fost diagnosticat cu

XXXXXX cu gr. XXX cu agravări, prezentând consultația medicilor

vertebrolog, traumatolog, radiolog, pneumolog și neurolog (conform

criteriilor medicale pentru determinarea dizabilității și capacității de muncă),

neavând schimbări în semnele dizabilității, în sensul îmbunătății stării de

sănătate și pe parcursul acestei perioade de timp fiind încadrat și reîncadrat

în grad de dizabilitate, nu poate fi considerată obiectivă și legală soluția de

refuz în încadrarea (repetată) în grad de dizabilitate. Or, este impropriu ca

unei persoane, să i se stabilească timp de aproape 4 ani gradul de dizabilitate

3

(primar și repetat) și ulterior, pe fundalul neîmbunătățirii stării sale de

sănătate, să i se refuze încadrarea în gradul de dizabilitate. Astfel decizia

comisiei de litigii de pe lângă Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale nr. 04 din 05 ianuarie 2022, decizia nr.747 din 07 octombrie 2021,

emisă de serviciul de control al determinării gradului de dizabilitate

nr. Serviciul control nr.1 și decizia din 05 august 2021 de neîncadrare în grad

de dizabilitate (repetat) pentru perioada 27 mai 2021-01 iunie 2022, emisă

de echipa nr. 13 din cadrul serviciului pentru determinarea gradului de

dizabilitate din cadrul Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității

și Capacității de Muncă sânt acte, care îi încălcă dreptul de protecție socială

în calitate de persoană cu dizabilități, fapt inadmisibil întrun stat de drept.

obligat să asigure atât condiții de viață cât și de asistență socială

corespunzătoare persoanelor cu dizabilități, precum este și cazul său și care

datorită stării de sănătate, are nevoie de condiții speciale pentru un mod de

viață cât de cât normal.

judecată pe dispozițiile art. 8 al CEDO, art. 1-5 ale Convenției privind

persoanele cu dizabilități nr. 320 din 30 martie 2007, art. 51, 52 ale

Constituției Republicii Moldova, art. 1-15 ale Legii nr. 60 din 30 martie 2012

privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități; pct. 1), 66)-70) ale

Anexei nr. 1 la Hotărârea de Guvern nr. 357 din 18 aprilie 2018 cu privire la

determinarea dizabilității privind organizarea și funcționarea Consiliului

Național, Igor Șcheau a solicitat anularea deciziei comisiei de litigii de pe

lângă Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale din

30 decembrie 2021, prin care a fost respinsă cererea sa prealabilă depusă

împotriva deciziei nr. 747 din 07 octombrie 2021, emisă de serviciul de

control al determinării gradului de dizabilitate, Serviciul control nr. 1 din

cadrul Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității

de Muncă; Anularea deciziei nr. 747 din 07 octombrie 2021, emisă de

serviciul de control al determinării gradului de dizabilitate, Serviciul control

nr. 1 din cadrul Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și

Capacității de Muncă, prin care a fost respinsă contestația sa depusă

împotriva deciziei de neîncadrare în grad (repetat) pentru perioada

27 mai 2021 - 01 iunie 2022, emisă de echipa nr. 13 din cadrul serviciului

pentru determinarea gradului de dizabilitate din cadrul Consiliului Național

pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă; Anularea

certificatului de neîncadrare în grad de dizabilitate, cu decizia din

05 august 2021 de neîncadrare în grad de dizabilitate (repetat) pentru

perioada 27 mai 2021 – 01 iunie 2022, emisă de echipa nr. DS13 din cadrul

serviciului pentru determinarea gradului de dizabilitate din cadrul

Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de

Muncă, emisă în privința lui și obligarea Consiliul Național pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă să emită o decizie nouă

4

privind încadrarea sa în grad (repetat) de dizabilitate cu emiterea

certificatului de încadrare în grad de dizabilitate.

Râșcani, s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios

administrativ înaintată de Igor Șcheau împotriva Consiliului Național pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, Ministerului Muncii și

Protecției Sociale cu privire la anularea actului administrativ și obligarea

emiterii deciziei privind încadrarea în grad (repetat) de dizabilitate

(f.d.61, 67-73).

administrativ, Igor Șcheau a depus apel, iar la 25 iulie 2023 a prezentat

motivarea apelului împotriva hotărârii din 13 iunie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii sale de

chemare în judecată (f.d.65-66, 82-86).

apelul depus de Igor Șcheau împotriva hotărârii din 13 iunie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.116-136).

dispozițiilor Codului administrativ, art.12 alin.(1)-(4), art.13 alin.(1)-(2),

art.16 alin.(1)-(3) din Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu

dizabilități nr.60 din 30 martie 2012, pct.5, 21-25 din Regulamentul privind

organizarea și funcționarea Consiliului Național pentru Determinarea

Dizabilității și Capacității de Muncă, Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului

nr. 357 din 18 aprilie 2018 cu privire la determinarea dizabilității, pct.1, 3,

46, 47, 66, 67-73 ale Instrucțiunii privind determinarea gradului de

dezabilitate, Anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului nr. 357 din 18 aprilie 2018

cu privire la determinarea dizabilității și reieșind din materialele cauzei,

precum și argumentele participanților la proces a catalogat ca fiind

întemeiată concluzia primei instanțe privind netemeinicia revendicărilor

reclamantului/apelantului, în contextul în care, Consiliul Național pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, reieșind din actele

prezentate de către solicitant și din criteriile de determinare a dizabilității și

capacității de muncă la persoanele adulte, deficiențele funcțional-structurale,

ultimul nu poate fi în grad de dizabilitate, iar instanța de judecată nu este în

drept să substituie autoritatea abilitată în acest sens în determinarea

dizabilității și capacității de muncă, nedispunând de cunoștințe speciale în

domeniu, unicul organ abilitat în vederea determinării gradului de

dizabilitate fiind anume Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității

și Capacității în Muncă.

05 august 2021, echipa DS13 din cadrul Serviciului pentru determinarea

gradului de dizabilitate a stabilit, în urma examinării documentației,

5

neîncadrarea reclamantului Igor Șcheau în grad de dizabilitate pentru

perioada 27 mai 2021 – 01 iunie 2021. Nesatisfăcut de această decizie, la

06 septembrie 2021, reclamantul a solicitat reexpertizarea dosarului,

adresându-se Serviciului de control, care, prin decizia nr. 747 din

07 octombrie 2021, a menținut soluția inițială de neîncadrare. Ulterior, la

29 octombrie 2021, Igor Șcheau a formulat o contestație administrativă către

Ministerul Sănătății și Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității

și Capacității de Muncă, solicitând suspendarea și anularea ambelor decizii

– cea din 05 august 2021 a echipei DS13 și cea din 07 octombrie 2021 a

Serviciului control nr. 1 – precum și emiterea unei noi decizii de încadrare

în grad de dizabilitate. Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin

scrisoarea nr. S-3260/21 din 05 noiembrie 2021, a înaintat cazul Consiliului

Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă,

solicitând examinarea completă a situației și informarea părților implicate.

Contestația a fost examinată de Comisia de Litigii din cadrul Ministerului,

care, prin răspunsul nr. 04 din 05 ianuarie 2022, a comunicat reclamantului

că, prin procesul-verbal nr. 11 din 30 decembrie 2021, contestația a fost

respinsă ca neîntemeiată, cu indicarea posibilității de a o contesta în instanța

de contencios administrativ, în termenul legal de 30 de zile.

în mod justificat că, în speță, nu sunt întrunite temeiurile legale pentru

anularea deciziei Comisiei de Litigii de pe lângă Ministerul Sănătății, Muncii

și Protecției Sociale din 30 decembrie 2021, prin care a fost respinsă

contestația prealabilă formulată de Igor Șcheau, precum și pentru anularea

deciziei nr. 747 din 7 octombrie 2021, emisă de Serviciul de control al

determinării gradului de dizabilitate din cadrul Consiliului Național pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, și a certificatului de

neîncadrare în grad de dizabilitate emis în temeiul deciziei din

05 august 2021 de către echipa DS13, pentru perioada 27 mai 2021 –

01 iunie 2022. În cauză, nu se constată existența unor motive legale care să

impună Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității

de Muncă obligația de a emite o decizie de încadrare (repetată) în grad de

dizabilitate și de a elibera un certificat corespunzător în acest sens.

instanță a elucidat pe deplin toate circumstanțele cauzei, a apreciat obiectiv

și sub toate aspectele probele administrate la dosar, adoptând o hotărâre

legală și fondată, iar cererea de apel declarată de Igor Șcheau este

neîntemeiată, instanța de apel a respins apelul depus împotriva hotărârii din

13 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

03 octombrie 2023 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din

20 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a

6

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea

integrală a acțiunii sale (f.d.138-139, 141-146).

de drept invocate anterior la etapa examinării cauzei în prima instanță și

instanța de apel, suplimentar menționând dezacordul cu decizia din

20 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, deoarece instanța ierarhic

inferioară, aplicând eronat și incomplet normele de drept material, a tolerat

concluziile privind respingerea încadrării sale în grad de dizabilitate,

ajungând în final în mod greșit la concluzia privind respingerea cererii de

apel împotriva hotărârii primei instanțe privind respingerea cererii de

chemare în judecată.

și prima instanță, au admis următoarele abateri, și anume au ignorat

ilegalitatea actului administrativ privind respingerea cererii cu privire la

încadrarea în grad de dizabilitate; instanța de apel a tolerat menținerea unui

act administrativ individual defavorabil, prin care, în mod ilegal, a fost lipsit

de dreptul de încadrare în grad de dizabilitate; instanțele ierarhic inferioare,

nu au aplicat deplin normele de drept care reglementează procedura și

condițiile de încadrare în grad de dizabilitate.

instanțe, au fost reținute teze, acceptate eronat de instanța de apel, și anume

că la caz, instanța de judecată nu dispune de competență în substituirea

autorității abilitate în determinarea dizabilității și capacității de muncă,

nedispunând de cunoștințe speciale în domeniu, iar unicul organ abilitat în

vederea determinării gradului de dizabilitate este anume Consiliul Naționale

pentru Determinarea Dizabilității și Capacității în Muncă; instanța apreciază

ca lipsind temeiuri legale ce ar impune în sarcina Consiliului Național pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă a Ministerului Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale, emiterea actului administrativ favorabil

(adoptarea deciziei favorabile) de încadrarea în grad (repetat) de dizabilitate

a reclamantului, cu emiterea certificatului de încadrare în grad de

dizabilitate.

circumstanțele de fapt ale speței, fără a analiza argumentele de fapt și

temeiurile de drept expuse de el, a respins cererea de chemare în judecată

vizată, a ignorat ilegalitatea actelor administrative contestate, respingând

injust cererea de chemare în judecată, fapt tolerat de instanța de apel.

18 aprilie 2018 cu privire la determinarea dizabilității privind organizarea și

funcționarea Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și

Capacității de Muncă expres prevede că în caz de dezacord cu decizia

serviciului de control, aceasta poate fi contestată de către persoana vizată, în

conformitate cu prevederile Codului administrativ al Republicii Moldova.

7

administrativ, recurentul a relevat că normele de drept procesual, în materia

contenciosului administrativ expun, pe de o parte, dreptul său în calitate de

reclamant, iar pe de altă parte, obligația instanței de judecată, de a anula

actele administrative ilegale deplânse dar și de a obliga pârâții la înlăturarea

neajunsurilor admise prin restabilirea dreptului lui de a fi reîncadrat în grad

de dizabilitate.

argumentele esențiale ale părții reclamante, expuse în cererea de chemare în

judecată, cărora nu le-a dat nicio apreciere și pe care nu le-a pus la baza

hotărârii contestate. Deci, prima instanță a încalcat, în mod cert, dreptul la

un proces penal echitabil al părții reclamante, fapt intolerabil prin prisma

art. 6 par. 1 al CEDO.

argumentele de fapt și de drept expuse de parte reclamantă, unica soluție

pentru restabilirea drepturilor sale de reclamant, este casarea hotărârii

instanței de fond, în procedură de apel, cu pronunțarea unei hotărâri privind

admiterea acțiunii civile, fapt însă ignorat de instanța de apel.

la baza hotărârii argumentele de fapt și de drept expuse de parte reclamantă,

abateri admise și de instanța de apel, care a admis o serie de abateri de drept

expuse mai sus, unica soluție pentru restabilirea drepturilor sale de

reclamant, este casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de

fond, cu pronunțarea unei hotărâri privind admiterea acțiunii civile.

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă a solicitat declararea

inadmisibilă a recursului înaintat de Igor Șcheau cu menținerea în vigoare a

actelor judecătorești de dispoziție contestate.

de Muncă este unica autoritate publică abilitată legal să stabilească gradul de

dizabilitate, în timp ce instanței de judecată îi revine atribuția de a exercita

un control de legalitate asupra procedurii administrative, fără a substitui

autoritatea în evaluarea de fond a criteriilor medicale sau funcționale.

de dizabilitate, evaluarea repetată are ca scop verificarea existenței unor

schimbări în starea de sănătate sau în semnele dizabilității, intervenite ca

urmare a tratamentelor, a măsurilor de reabilitare, a serviciilor sociale ori a

programelor educaționale sau profesionale. În lipsa unor astfel de modificări

semnificative, autoritatea competentă este în drept să mențină decizia

anterioară de neîncadrare, fără ca instanța să poată reevalua în mod direct

conținutul medical sau funcțional al dosarului.

8

repetată în absență, la structura teritorială Leova, solicitând examinarea sa

de către echipa specializată a Serviciului pentru determinarea gradului de

dizabilitate. Cererea a fost însoțită de actele prevăzute de lege, inclusiv fișa

de trimitere (F-088/e), buletinul de identitate, ancheta socială, formularul

nr. 3 de la angajator și formularul nr. 6 de la asistența socială.

care, în temeiul documentelor depuse, a emis decizia de neîncadrare în grad

de dizabilitate.

în cadrul Serviciului de control. În urma examinării în prezență și a analizării

documentației, în baza criteriilor medicale aprobate prin Ordinul comun

nr. 12/70 din 28 ianuarie 2013, Serviciul de control a menținut soluția de

neîncadrare, apreciind că nu sunt întrunite condițiile pentru acordarea

gradului de dizabilitate.

împotriva deciziei Serviciului de control, adresându-se Comisiei de Litigii

de pe lângă Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Aceasta a

examinat cauza în ședința din 30 decembrie 2021, consemnată prin

Procesul-verbal nr. 11, și a decis respingerea contestației ca fiind

neîntemeiată, reținând că, potrivit actelor medicale și criteriilor legale,

afecțiunile invocate nu justifică încadrarea în grad de dizabilitate.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție), enunță că:

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor

intra în vigoare la 1 septembrie 2023.

(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.”

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu

excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor

în vigoare la data depunerii recursului.

Astfel, la momentul depunerii și examinării admisibilității prezentului

recurs, prevederile legale relevante aveau următorul conținut:

9

01 septembrie 2023):

„(1) Hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

01 septembrie 2023):

„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de

apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul

judiciar.

(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

până la 01 septembrie 2023):

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd:

a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;

b) recursul este depus în mod repetat;

c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;

d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);

e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art. 245 alin. (2);

f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233

alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul

stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție conchide că Igor Șcheau, s-a conformat

dispozițiilor art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, indicat la pct.39,

și a depus în termen recursul la 29 iunie 2023, iar motivarea recursului la

03 octombrie 2023. Or, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

20 iunie 2023, copia dispozitivului deciziei, fiind expediat participanților la

proces, prin e-mail, la 21 iunie 2023, iar decizia motivată la

22 septembrie 2023, fapte confirmate prin extrasele din poșta electronică,

anexate la dosar (f.d.137, 140).

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, depus până la data de

01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate

la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, dar urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

10

sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de

recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor de contencios administrativ.

trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a

articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

11

ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din

19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1

(a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Igor Șcheau.

administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Igor Șcheau.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

12