2ra-1052/23 — repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile declararii inadmisibilitatii recursului
2ra-1052/23 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Ivan Andruhov,
reprezentat de avocatul Andriana Tărîță,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ivan
Andruhov împotriva Alexandrei Rusu cu privire la repararea prejudiciului
material și moral,
împotriva deciziei din 23 martie 2023 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-1052/23
NR. PIGD 2-22149641-01-2ra-28072023)
Recursul declarat până la 01 septembrie 2023.
Nu a invocat expres nici un temei de recurs în conformitate cu prevederile art.
432 din Codul de procedură civilă, în redacția în vigoare până la 01 septembrie
2023.
Judecătoria Soroca, sediul Florești, jud. R. Rusu-Parii,
Curtea de Apel Bălți, jud. A. Garbuz, A. Ciobanu, Iu. Grosu,
18 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de Ivan
Andruhov, reprezentat de avocatul Andriana Tărîță,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 13 octombrie 2022, Ivan Andruhov a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Alexandrei Rusu, solicitând încasarea prejudiciului
material în mărime de 17 399 de lei și a prejudiciului moral în mărime de 50
000 de lei, cauzat lui în rezultatul acționării în mod ilicit.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că deține cu drept de
proprietate spațiul locativ cu număr cadastral xxxx și suprafața de 19,5 mp,
amplasat în blocul locativ nr. xxxxx pe str. xxxxx, or. Florești. Pentru
realizarea dreptului de proprietate, s-a adresat Procuraturii raionului Florești
să intervină cu evacuarea Alexandrei Rusu care ocupase ilegal acest spațiu.
Ulterior, prin intermediul avocatului Leonid Zaharii, pârâta a fost
somată să elibereze spațiul locativ ce-i aparține cu drept de proprietate, însă
a ignorat solicitările și l-a informat că îl va acționa în instanța de judecată.
Reclamantul a precizat că Alexandra Rusu a inițiat un proces de
judecată împotriva Primăriei orașului Florești, persoană terță Ivan Andruhov
cu privire la constatarea nulității absolute a ordinului de repartiție, anularea
actului administrativ, a contractului de vânzare-cumpărare și a contractului
de donație.
De asemenea, a indicat că primind refuz la somația adresată, a depus
cerere de chemare în judecată cu privire la evacuarea forțată din spațiul
locativ a Alexandrei Rusu, fără acordarea în locațiune a altei locuințe.
Reclamantul a menționat că fiind situația dificilă creată, a fost nevoit
să plece să locuiască cu chirie în alt spațiu.
Recurentul a mai declarat că de către instanțele naționale de judecată
fiind analizate probele acumulate în cadrul procesului, prin hotărârea din 22
iulie 2021 a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de Alexandra
Rusu. A fost admisă acțiunea înaintată de Ivan Andruhov, fiind dispusă
evacuarea Alexandrei Rusu din bunul imobil enunțat, ce-i aparține, fără
acordarea altui spațiu locativ. Hotărârea a fost menținută prin încheierea din
20 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție. Ulterior a fost pusă în executare
prin intermediul executorului judecătoresc.
Având în vedere ipoteza analizată, Alexandra Rusu nu avea dreptul
real, fără acte confirmative să ocupe acest spațiu, acționând ilicit.
1
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 08 decembrie 2022 a Judecătoriei Soroca, sediul
Florești, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă Ivan
Andruhov. S-a încasat de la Alexandra Rusu în beneficiul lui Ivan Andruhov
suma prejudiciului moral cauzat în mărime de 5 000 de lei. S-a încasat de la
Alexandra Rusu în beneficiul lui Ivan Andruhov suma prejudiciului material
cauzat în mărime de 17 399 de lei. S-a încasat de la Alexandra Rusu în
beneficiul statului taxa de stat în mărime de 621,97 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 15 decembrie 2022, Alexandra Rusu a declarat apel împotriva
hotărârii din 08 decembrie 2022 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești,
solicitând casarea acesteia, adoptarea unei noi decizii de respingere a acțiunii
ca neîntemeiată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 23 martie 2023 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul
declarat de Alexandra Rusu. S-a casat integral hotărârea din 08 decembrie
2022 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești. S-a emis o nouă hotărâre prin
care s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Ivan Andruhov
împotriva Alexandrei Rusu cu privire la încasarea prejudiciului material și
moral. S-a încasat de la Ivan Andruhov în beneficiul Alexandrei Rusu
cheltuielile de judecată în sumă de 466,5 lei cu titlu de taxă de stat.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că admițând
acțiunea, instanța de fond a reținut că din cauza litigiilor civile care au avut
loc între Alexandra Rusu și Ivan Andruhov, în perioada anilor 2018-2022
ultimul nu a dispus de loc de trai, conform adresei de reședință și, în urma
acțiunilor ilegale ale pârâtei, din vina ultimei, reclamantul a suportat
cheltuieli în sumă de 17 399 de lei. Acțiunea a fost admisă în temeiul
art.1998, art. 2025 din Codul civil și art. 2036, art. 2037 din Codul civil, în
latura pretenției privind încasarea prejudiciului moral.
În context a citat prevederile art.118 alin.(1) din Codul de procedură
civilă, art. 1998 alin.(1), art.2025 alin.(1), (2), (3),(4), (5) din Codul civil.
La emiterea hotărârii instanța nu a constatat și elucidat pe deplin
circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, iar normele de drept
material și procedural au fost aplicate eronat, ceea ce potrivit prevederilor
art.386 alin.(1) lit.a),d) din Codul de procedură civilă, este temei de casare a
hotărârii.
Instanța de apel a reținut că temeiul răspunderii delictuale este
componența delictului civil. Componența delictului civil include
următoarele elemente (condiții): prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal
dintre faptă și prejudiciu și vinovăția. Lipsa unei condiții exclude
răspunderea delictuală. Prejudiciul constituie consecințele negative cu
2
caracter patrimonial sau nepatrimonial (moral) ale faptei ilicite, apărute ca
urmare a lezării drepturilor subiective. Fapta ilicită este fapta prin care,
încălcându-se normele dreptului obiectiv, se lezează drepturile subiective
sau interesele persoanei. Pentru antrenarea răspunderii delictuale este
necesar ca între fapta ilicită și prejudiciu să existe un raport cauzal. Raportul
cauzal este și condiția în funcție de care se determină mărimea despăgubirii.
Se repară numai prejudiciul care este consecința directă a faptei ilicite.
Pentru angajarea răspunderii delictuale este necesară și vinovăția autorului
faptei ilicite.
Potrivit notei informative nr.169/102 din 06/12-22 eliberate de
directorul general și contabilul-șef din cadrul S.A. „RAUT”, mun. Bălti,
Andruhov I. locuiește pe str. xxxxx, xxxxx, care este căminul întreprinderii
numite. Suma achitării serviciilor comunale din ianuarie 2018 până în mai
2022 inclusiv constituie 17 399, 20 de lei.
Reclamantul/intimat a înaintat cerere de chemare în judecată privind
încasarea sumei date de la apelantă/pârâtă, din motiv că ultima ar fi vinovată
în cauzarea prejudiciului.
La caz, nu s-a constatat cauzarea de prejudiciu. Părțile locuiesc în una
și aceeași clădire în litigiu, fiind o cameră care a fost folosită în comun de
mama reclamantului și de apelantă. Ulterior, mama reclamantului a
privatizat camera, apoi a donat-o reclamantului. Apelanta a contestat
procedura și actele de privatizare, iar după finisarea procesului a eliberat
camera, care, de fapt, nici nu a fost locuibilă, ea fiind folosită ca bucătărie și
fiind despărțită cu un perete (f.d.25). Adresarea cu cerere de chemare în
judecată nu este o faptă ilicită și nu se poate constata legătura cauzală între
acțiunile pârâtei Alexandra Rusu materializate prin neeliberarea spațiului
locativ care aparține cu drept de proprietate reclamantului și cheltuielile
acestuia pentru serviciile comunale achitate S.A. „RAUT”. Mai mult ca atât,
apartamentul în cauză este amplasat în or. Florești, pe când reclamantul a
pretins încasarea prejudiciului pentru închirierea locuinței ce se află în mun.
Bălți, iar contractul de chirie este încheiat în aprilie 2017 (f.d.72-74), până
la donația din octombrie 2017. Deci, domicilierea în mun. Bălți nu este
consecința litigiului în privința camerei nr.xxxxx, iar intimatul nici la
moment nu locuiește în proprietatea sa.
Cu referire la prevederile art. 2036 alin.(1), (2) din Codul civil,
instanța de apel a menționat că prejudiciul moral se compensează numai
atunci când a fost cauzat prin fapte ce lezează drepturile personale
nepatrimoniale ale persoanei vătămate, iar compensarea prejudiciului moral
cauzat prin lezarea drepturilor patrimoniale, se admite numai în cazurile
expres prevăzute de lege.
Reclamantul înaintând cererea de chemare în judecată a pretins
încasarea prejudiciului moral în sumă de 50 000 de lei, însă nu a invocat
circumstanțele și nu a prezentat probe ce ar confirma fapte ce atentează la
3
drepturile sale personale nepatrimoniale și nu a indicat legea în temeiul
căreia urmează a fi încasat prejudiciul moral cauzat prin lezarea drepturilor
patrimoniale. Din considerentele date, pretenția dată, la fel, urmează a fi
respinsă ca neîntemeiată.
Cu referire la prevederile art. 82, art.94 alin.(1) din Codul de procedură
civilă, reieșind din faptul că acțiunea reclamantului urmează a fi respinsă,
instanța de apel a conchis că de la Ivan Andruhov urmează să se încaseze în
beneficiul Alexandrei Rusu cheltuielile de judecată în sumă de 466,5 lei cu
titlu de taxă de stat.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 12 iulie 2023, prin intermediul poștei terestre (f.d.102), Ivan
Andruhov, reprezentat de avocatul Andriana Tărîță, a depus cerere de recurs
împotriva deciziei din 23 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea
hotărârii primei instanțe.
În susținerea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu decizia
instanței de apel, pe care o consideră ilegală, neîntemeiată și pasibil de a fi
casată. Reiterând în esență circumstanțele redate în cererea de chemare în
judecată, a considerat că instanța de fond just a dispus încasarea prejudiciului
material în sumă de 17 399 de lei, cât și cel moral în sumă de 5 000 de lei.
Or, din cauza litigiilor civile care au avut loc între ei, în perioada anilor 2018-
2022 nu a dispus de loc de trai conform adresei de reședință. În urma
acțiunilor Alexandrei Rusu, din vina acesteia, a suportat cheltuieli în sumă
de 17 399 de lei, în temeiul art.1998, art. 2025, art. 2036, art. 2037 din Codul
civil. În opinia recurentului, a fost constatată cauzarea de prejudiciu.
Instanța de apel a ținut cont doar de poziția intimatei. Intimata îi crea
condiții insuportabile de trai, ce i-au afectat grav sănătatea, are grad de
dizabilitate, fapt prin care a suportat un prejudiciu moral manifestat prin
retrăiri și stres continuu ca rezultat al acțiunilor intimatei, atât și din cauza
litigiilor civile ce au avut loc între ei.
De asemenea, a indicat prejudiciul material a fost probat prin acte
confirmative anexate la materialele cauzei, însă instanța de apel nu a ținut
cont de faptul dat, prin nota informativă nr. 169/102 din 06/12-22 eliberată
de directorul general și contabil-șef din cadrul SA „RAUT” mun. Bălți, cât
și contractul de locațiune prezentat la materialele cauzei. Or, a fost nevoit să
închirieze la un preț mic, ce era posibil la căminul SA ,,RAUT”, deoarece
chiriile în Florești erau costisitoare și nu avea posibilitate de a locui în
imobilul ce-i aparține cu drept de proprietate din cauza condițiilor
insuportabile de trai cauzate de intimată și din cauza litigiilor civile care au
avut loc, fapt demonstrat prin hotărârile instanțelor anexate la materialele
cauzei.
4
Recurentul cu referire la argumentul instanței de apel precum că
apartamentul este amplasat în or. Florești, pe când a pretins încasarea
prejudiciului pentru închirierea locuinței din mun. Bălți, iar contractul de
chirie a fost încheiat în aprilie 2017 până la donația din octombrie 2017 și
domicilierea în mun. Bălți nu este consecința litigiului în privința camerei
nr.xxxxx, a declarat că a fost nevoit de a închiria spațiu locativ în mun. Bălți,
la un preț mai mic posibil și domicilierea în mun.Bălți este consecința directă
a litigiului în privința camerei nr.xxxxx și nu importă faptul unde a închiriat
în mun. Bălți sau în or. Florești, deoarece a solicitat prejudiciu cauzat în urma
acțiunilor intimatei.
Recurentul a mai afirmat că instanța de fond a constatat toate
circumstanțele necesare pentru justa soluționare a cauzei, a dat o apreciere
corectă probelor, a aplicat legislația pertinentă și respectiv a emis o hotărâre
echitabilă.
La 28 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
intimatei copia recursului declarat, creând astfel participanților la proces
condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și
le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și
disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se
confirmă prin scrisoarea de însoțire, avizul de recepție, anexate la
materialele dosarului (f.d.107,109).
La 09 august 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.110),
Alexandra Rusu, reprezentată de avocatul Victor Polivenco, a depus
referință la cererea de recurs, solicitând respingerea recursului ca
inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme
de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au
intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.
XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi
examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din
sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de Ivan Andruhov, reprezentat de avocatul
Andriana Tărîță, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246
din 31 iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
Art. 434 din Codul de procedură civilă:
5
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se expediază părților.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023):
„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs
menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 23
6
martie 2023. Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată către
participanții la proces la 31 mai 2023 (f.d.92) și a fost recepționată de către
recurent la 14 iunie 2023 (f.d.94). Astfel, recursul este declarat în termen.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității
temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.
Din analiza recursului declarat rezultă că nu s-a indicat expres nici un
temei de drept în conformitate cu prevederile art. 432 din Codul de procedură
civilă, în redacția în vigoare la data depunerii recursului.
În context, argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează
în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare
a deciziei contestate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în
cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației
nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia în fapt.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a
probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe
sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute
în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța
de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural
și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar
probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite
în art. 130 din Codul de procedură civilă.
La fel, nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în
jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este
absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului
Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special
7
cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura
sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p.
45).
La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §
31, Seria A, nr. 212-A).
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Ivan Andruhov,
reprezentat de avocatul Andriana Tărîță, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de
procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1),
(2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Ivan Andruhov, reprezentat de
avocatul Andriana Tărîță, împotriva deciziei din 23 martie 2023 a Curții de
Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat
8