2ra-1427/23 — încasarea prejudiciului

La 1 septembrie 2021, Anna Russu, a depus o cerere de chemare în judecată către Valentin Cernîșenco solicitând încasarea sumei de 25861 lei cu titlu de prejudiciul material și sumei de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciului moral cauzat prin inundarea apartamentului, sumei de 1200 de lei suportate pentru efectuarea raportului de expertiza, sumei de 500 de lei legată de plata taxei de stat, suma 5000 cu titlu de asistență juridică (f. d. 1-3).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că este proprietara apartamentului nr.X situat în or. XXXX, str. XXX XX. La data de 14 februarie 2021 a avut loc o scurgere de apă, în urma căreia au fost inundate apartamentele nr. X, nr. X, nr. X situate pe str. XXXXX X din or. XXXX.

Reclamanta a considerat că inundația a avut loc din cauza neglijenței în folosirea de către pârât a țevilor de canalizare.

Anna Russu a pretins încasarea prejudiciului material reieșind din raportul de evaluare nr. 0367367 din 17 februarie 2021 întocmit de către Camera de Comerț și Industrie filiala Edineț în suma de 25861 lei.

A susținut că a avut încercări de a soluționa litigiul pe calea amiabilă expediind notificările pârâtului dar fără succes.

Prin cererea depusă la 14 decembrie 2022 (f. d. 92), Ion Russu, Liudmila Russu, Anton Russu, au solicitat intervenirea în proces în calitate de coreclamanți cu aceleași pretenții, cererea fiind admisă prin încheierea protocolară a instanței de judecată din aceeași dată.

În drept, au fost întemeiate pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 9, 16, 19, 774, 775, 776, 786 din Codul civil, art.7, 19, 82, 83, 84, 90-96, 166-167 din Codul de procedură civilă.

Instanța de apel, a relevat faptul că instanța de fond, neîntemeiat a adoptat soluția prin care a admis parțial acțiunea, încasând prejudiciul material și moral de la Cernîșenco Valentin în beneficiul Annei Russu, Liudmilei Russu, lui Russu Ion și lui Russu Anton, stabilind că acesta se face vinovat de inundația apartamentului situat în or. XXXX, str. M. XXX XX nr.X care a avut loc la data de 14.02.2021.

Colegiul civil, a reținut că prima instanța a stabilit neîntemeiat răspunderea delictuală a pîrâtului Valentin Cernîșenco față de reclamanții Anna Russu, Liudmila Russu, Ion Russu și Anton Russu, datorită faptului, că acesta nu a comunicat despre neregularitățile depistate ale țevilor de canalizare, în urma cărui fapt a fost inundat apartamentul nr. X din str. XXXXX, or. XXXX.

Instanța de apel, a concluzionat că nu s-a stabilit proprietarul cărui apartament se face vinovat de scurgerea produsă, vinovăția lui Valentin Cernîșenco pentru inundația apartamentelor nefiind stabilită, iar apartamentul care îi aparține cu drept de proprietate la momentul cercetării și inspectării era uscat, urme că apa s-a scurs în acest apartament nu au fost depistate, nici acțiuni ale proprietarilor care ar fi dus la scurgerea apei spre celelalte etaje.

Totodată, instanța de apel a reținut concluziile specialistului din 17 februarie 2021, cu referire la inundația produsă la 14.02.2021 din care rezultă că cel mai probabil s-a format un dop în conducta de canalizare între etajele 2 și 3 din obiecte necunoscute, în urma căreia apartamentele X ,X, X au fost inundate. Nu este posibil de determinat cine este direct responsabil pentru formarea unui dop în conducta de canalizare, care a dus la inundarea apartamentului nr.X.

Colegiul civil, a susținut că argumente privind blocarea țevilor de canalizare din cauza neglijenței lui Valentin Cernîșenco, nu poate fi reținut or, specialiștii Gospodăriei Locativ Comunale Briceni, în zilele imediat următoare scurgerii de apă, prin actul din 17.02.2021 au cercetat cazul și în urma cercetărilor efectuate nu s-a stabilit vinovăția pîrîtului/apelant Cernîșenco Valentin.

Instanța de apel a specificat că nu s-a confirmat nici faptul, că erau vechi și urmau a fi schimbate țevile anume din apartamentul lui Cernîșenco Valentin, dar nu a tuturor locatarilor din această scară a blocului.

Cu referire la raportul de evaluare cu nr. 0367367 din 23.03.2021 efectuat de Camera de Comerț și Industrie a RM, filiala Edineț, Colegiul a menționat că prin acest raport s-a stabilit valoarea lucrărilor de reparație care a constituit suma de 25861 lei, însă nu s-a stabilit cine este vinovat de inundația apartamentului or, prin faptul că au fost inundate apartamentele de la etajul 1, 2 și 3 nu s-a constatat că este vina proprietarului care se află la etajul X, în acest sens nefiind prezentate probe.

Clegiul civil, a evidențiat lipsa acțiunilor neglijente lui Valentin Cernîșenco, respectiv nu a fost stabilită răspunderea delictuală a ultimului față de Anna Russu, Ion Russu, Liudmila Russu, Anton Russu, reprezentați de avocatul Șova Victor pentru cauzarea prejudiciului material prin inundarea apartamentului nr.X, din str. XXXX, or. XXXX, fapt care a determinat instanța de apel să caseze hotărîrea instanței de fond.

Completul de judecată conchide că recurentul, s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată la 10 iulie 2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexată la materialele cauzei (f. d. 151-152-verso), iar cererea de recurs a fost depusă la 11 septembrie prin poșta electronică, ultima zi pentru declararea recursului reieșind din faptul că 10 septembrie a fost zi de duminică (f. d. 158-161).

În adresa intimatului Valentin Cernîșenco, a fost expediată copia recursului declarat de recurenții, reprezentată de avocatul Victor Șova, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței (f. d. 174), însă, până la examinarea admisibilității recursului, intimatul nu a făcut uz de dreptul său procedural și nu a depus referință prin care să-și expună poziția procesuală pe marginea criticilor formulate în recurs.

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Bălți și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Anna Russu, Ion Russu, Liudmila Russu, Anton Russu, reprezentați de avocatul Victor Șova, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Anna Russu, Ion Russu, Liudmila Russu, Anton Russu, reprezentați de avocatul Victor Șova, împotriva deciziei din 27 aprilie 2023 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni