2ra-1427/23 — încasarea prejudiciului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea prejudiciului
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. 1 lit. f din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei
2ra-1427/23 — încasarea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Anna Russu, Ion Russu,
Liudmila Russu, Anton Russu, reprezentați de avocatul Victor Șova,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată Anna Russu,
Liudmila Russu, Ion Russu, Anton Russu către Valentin Cernîșenco privind
încasarea prejudiciului material și moral,
împotriva deciziei din 27 aprilie 2023 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-1427/23
NR. PIGD 2-21129313-01-2ra-13092023)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art.
433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Edineț, sediul Briceni: jud. Gh. Comerzan
Curtea de Apel Bălți: jud. A. Garbuz, I. Grosu, A. Ciobanu
1 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Anna Russu, Ion Russu, Liudmila Russu, Anton
Russu, reprezentați de avocatul Victor Șova,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stanilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 1 septembrie 2021, Anna Russu, a depus o cerere de chemare în judecată
către Valentin Cernîșenco solicitând încasarea sumei de 25861 lei cu titlu de
prejudiciul material și sumei de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciului moral
cauzat prin inundarea apartamentului, sumei de 1200 de lei suportate pentru
efectuarea raportului de expertiza, sumei de 500 de lei legată de plata taxei de
stat, suma 5000 cu titlu de asistență juridică (f. d. 1-3).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că este
proprietara apartamentului nr.X situat în or. XXXX, str. XXX XX. La data de 14
februarie 2021 a avut loc o scurgere de apă, în urma căreia au fost inundate
apartamentele nr. X, nr. X, nr. X situate pe str. XXXXX X din or. XXXX.
Reclamanta a considerat că inundația a avut loc din cauza neglijenței în
folosirea de către pârât a țevilor de canalizare.
Anna Russu a pretins încasarea prejudiciului material reieșind din raportul de
evaluare nr. 0367367 din 17 februarie 2021 întocmit de către Camera de Comerț
și Industrie filiala Edineț în suma de 25861 lei.
A susținut că a avut încercări de a soluționa litigiul pe calea amiabilă
expediind notificările pârâtului dar fără succes.
Prin cererea depusă la 14 decembrie 2022 (f. d. 92), Ion Russu, Liudmila
Russu, Anton Russu, au solicitat intervenirea în proces în calitate de coreclamanți
cu aceleași pretenții, cererea fiind admisă prin încheierea protocolară a instanței
de judecată din aceeași dată.
În drept, au fost întemeiate pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 9, 16, 19,
774, 775, 776, 786 din Codul civil, art.7, 19, 82, 83, 84, 90-96, 166-167 din Codul
de procedură civilă.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 22 decembrie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni
a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Anna Russu, Ion
Russu, Liudmila Russu, Anton Russu, reprezentați de avocatul Victor Șova s-a
încasat din contul lui Valentin Cernîșenco în beneficiul Annei Rusu, Liudmilei
Russu, Ion Russu, Anton Russu suma de 25861 cu titlu de prejudiciul material;
suma de 7276 cu titlu de cheltuieli de judecată; s-a încasat din contul lui Valentin
Cernîșenco în beneficiul Annei Russu, Liudmila Russu, Ion Russu, Anton Russu
a câte 2000 de lei pentru fiecare cu titlu de prejudiciul moral, în rest acțiunea a
fost respinsă ca neîntemeiată (f. d. 109-117).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 27 decembrie 2022, Valentin Cernîșenco, reprezentat de avocata Mariana
Caduc a declarat apel nemotivat (f. d. 107-108), împotriva hotărârii din 22
decembrie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, iar la 28 februarie 2023, a
declarat apel motivat, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii
instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în
judecată înaintată de Anna Russu, Ion Russu, Liudmila Russu, Anton Russu să
fie respinsă ca neîntemeiată (f. d. 124-130).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 27 aprilie 2023 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul
declarat de Valentin Cernîșenco, reprezentat de avocata Mariana Caduc, casată
hotărârea din 22 decembrie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni cu
pronunțarea unei hotărâri noi prin care cerere de chemare în judecată depusă de
Anna Russu Ion Russu, Liudmila Russu, Anton Russu a fost respinsă (f. d. 145,
146-150).
Instanța de apel, a relevat faptul că instanța de fond, neîntemeiat a adoptat
soluția prin care a admis parțial acțiunea, încasând prejudiciul material și moral
de la Cernîșenco Valentin în beneficiul Annei Russu, Liudmilei Russu, lui Russu
Ion și lui Russu Anton, stabilind că acesta se face vinovat de inundația
apartamentului situat în or. XXXX, str. M. XXX XX nr.X care a avut loc la data
de 14.02.2021.
Colegiul civil, a reținut că prima instanța a stabilit neîntemeiat răspunderea
delictuală a pîrâtului Valentin Cernîșenco față de reclamanții Anna Russu,
Liudmila Russu, Ion Russu și Anton Russu, datorită faptului, că acesta nu a
comunicat despre neregularitățile depistate ale țevilor de canalizare, în urma cărui
fapt a fost inundat apartamentul nr. X din str. XXXXX, or. XXXX.
Instanța de apel, a concluzionat că nu s-a stabilit proprietarul cărui
apartament se face vinovat de scurgerea produsă, vinovăția lui Valentin
Cernîșenco pentru inundația apartamentelor nefiind stabilită, iar apartamentul
care îi aparține cu drept de proprietate la momentul cercetării și inspectării era
uscat, urme că apa s-a scurs în acest apartament nu au fost depistate, nici acțiuni
ale proprietarilor care ar fi dus la scurgerea apei spre celelalte etaje.
Totodată, instanța de apel a reținut concluziile specialistului din 17
februarie 2021, cu referire la inundația produsă la 14.02.2021 din care rezultă că
cel mai probabil s-a format un dop în conducta de canalizare între etajele 2 și 3
din obiecte necunoscute, în urma căreia apartamentele X ,X, X au fost inundate.
Nu este posibil de determinat cine este direct responsabil pentru formarea unui
dop în conducta de canalizare, care a dus la inundarea apartamentului nr.X.
Colegiul civil, a susținut că argumente privind blocarea țevilor de
canalizare din cauza neglijenței lui Valentin Cernîșenco, nu poate fi reținut or,
specialiștii Gospodăriei Locativ Comunale Briceni, în zilele imediat următoare
scurgerii de apă, prin actul din 17.02.2021 au cercetat cazul și în urma
cercetărilor efectuate nu s-a stabilit vinovăția pîrîtului/apelant Cernîșenco
Valentin.
Instanța de apel a specificat că nu s-a confirmat nici faptul, că erau vechi și
urmau a fi schimbate țevile anume din apartamentul lui Cernîșenco Valentin, dar
nu a tuturor locatarilor din această scară a blocului.
Cu referire la raportul de evaluare cu nr. 0367367 din 23.03.2021 efectuat
de Camera de Comerț și Industrie a RM, filiala Edineț, Colegiul a menționat că
prin acest raport s-a stabilit valoarea lucrărilor de reparație care a constituit suma
de 25861 lei, însă nu s-a stabilit cine este vinovat de inundația apartamentului or,
prin faptul că au fost inundate apartamentele de la etajul 1, 2 și 3 nu s-a constatat
că este vina proprietarului care se află la etajul X, în acest sens nefiind prezentate
probe.
Clegiul civil, a evidențiat lipsa acțiunilor neglijente lui Valentin
Cernîșenco, respectiv nu a fost stabilită răspunderea delictuală a ultimului față
de Anna Russu, Ion Russu, Liudmila Russu, Anton Russu, reprezentați de
avocatul Șova Victor pentru cauzarea prejudiciului material prin inundarea
apartamentului nr.X, din str. XXXX, or. XXXX, fapt care a determinat instanța
de apel să caseze hotărîrea instanței de fond.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 11 septembrie 2023, Anna Russu Ion Russu, Liudmila Russu, Anton
Russu, reprezentați de avocatul Victor Șova, au declarat recurs împotriva deciziei
din 27 aprilie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea
integrală a deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe (f. d.
158-167).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, Anna Russu Ion Russu, Liudmila Russu, Anton
Russu, reprezentați de avocatul Victor Șova, au indicat că instanța de apel la
emiterea deciziei nu a dat aprecierea corectă a probelor.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurentul, s-a conformat prevederilor
art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or,
copia deciziei motivate a fost expediată la 10 iulie 2023, fapt ce se confirmă prin
extrasul din poșta electronică anexată la materialele cauzei (f. d. 151-152-verso),
iar cererea de recurs a fost depusă la 11 septembrie prin poșta electronică, ultima
zi pentru declararea recursului reieșind din faptul că 10 septembrie a fost zi de
duminică (f. d. 158-161).
În adresa intimatului Valentin Cernîșenco, a fost expediată copia recursului
declarat de recurenții, reprezentată de avocatul Victor Șova, cu înștiințarea despre
posibilitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței
(f. d. 174), însă, până la examinarea admisibilității recursului, intimatul nu a
făcut uz de dreptul său procedural și nu a depus referință prin care să-și expună
poziția procesuală pe marginea criticilor formulate în recurs.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit
neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al
instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe
care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea
de Apel Bălți și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din
Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța
a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei
interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel,
nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea
pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar
substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei
cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea
succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este
în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).
Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel
(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,
). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și
nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Anna Russu, Ion Russu,
Liudmila Russu, Anton Russu, reprezentați de avocatul Victor Șova, ca fiind
inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art.
433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Anna Russu, Ion Russu, Liudmila
Russu, Anton Russu, reprezentați de avocatul Victor Șova, împotriva deciziei din
27 aprilie 2023 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni