2ra-275/22 — repararea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-275/22

2-20102456-01-2ra-02032022

Prima instanță - (Judecătoria Bălți, sediul central) jud: V. Schibin

Instanța de apel - (Curtea de Apel Bălți) jud: I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu

ÎNCHEIERE

6 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Pavel Anțalovschi și Vera

Anțalovscaia,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Pavel

Anțalovschi și Vera Anțalovscaia împotriva lui Ilia Chimlicenco și Ecaterina

Chimlicenco, intervenient accesoriu Întreprinderea Municipală „Gospodăria Locativ-

Comunală Bălți”, cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 21 august 2020, Vera Anțalovscaia și Pavel Anțalovschii au înaintat cerere de

chemare în judecată împotriva lui Ilia Chimlicenco și Ecaterinei Chimlicenco, prin

care au solicitat încasarea sumei de 43 704,49 de lei cu titlu de prejudiciu material și a

sumei de 40 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanții au susținut că la 8 iulie

2020 a avut loc inundarea apartamentului xxxxx, ai cărui proprietari sunt.

Reclamanții consideră că anume pârâții se fac culpabili de inundarea locuinței

lor, iar faptul dat este confirmat prin actul de examinare tehnică nr.12/1192-02

întocmit de comisia ÎM „GLC Bălți”.

Potrivit actului menționat, s-a constatat că proprietarul apartamentului xxxxx,

pârâtul Ilia Chimlicenco, fără coordonarea cu ÎM „GLC Bălți”, a efectuat de sine

stătător reconstrucția sistemului interior de încălzire cu demontarea dispozitivelor de

încălzire în toate trei odăi fără a instala dopuri la țevile sistemului de termoficare.

La 8 iulie 2020 specialiștii sectorului nr.3 al ÎM „GLC Bălți”, au efectuat lucrări

planificate de verificare a presiunii din sistemul central de încălzire, fiind umplută

sistema cu apă. Ca urmare, a fost produsă inundarea apartamentului xxxxx.

În momentul verificării presiunii pârâții nu erau acasă, ignorând avizul scris al

ÎM „GLC Bălți” despre data și ora lucrărilor preconizate.

În momentul inundării, apartamentul reclamanților a fost acoperit de 5-7 cm de

apă la podea, pereții și tavanul umezi, lucrurile din apartament, inclusiv covoarele și

hainele, la fel au fost umede.

1

Conform Raportului de evaluare nr.0363595 întocmit de către specialiștii

Camerei de Industrie și Comerț mun. Bălți, suma prejudiciului cauzat în rezultatul

inundării constituie 38 547,33 lei.

Reclamanții au menționat că suma solicitată spre încasare de la pârâți este

compusă din 38 547,33 lei - costul reparației; 3 840 lei costul expertizei; 1 005 lei -

examinarea apartamentului de către ÎM „GLC Bălți”; 56,16 lei - servicii de taxi; 106

lei - pentru efectuarea copiilor la xerox; 150 lei - taxa de stat.

Totodată reclamanții au estimat cuantumul prejudiciului moral cauzat în sumă de

40 000 lei.

Prin hotărârea din 7 iunie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Pavel Anțalovschi și Vera

Anțalovscaia împotriva lui Ilia Chimlicenco și Ecaterina Chimlicenco, intervenient

accesoriu ÎM „GLC Bălți”, cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

S-a încasat, în mod solidar, de la Ilia Chimlicenco și Ecaterina Chimlicenco în

beneficiul lui Pavel Anțalovschi și Vera Anțalovscaia sumele de: 38 547,33 lei, cu

titlu de despăgubire pentru prejudiciul material, 1 005 lei cu titlu de cheltuieli pentru

curățare a covoarelor, 3 840 lei cheltuieli de evaluare a prejudiciului, 150 lei

cheltuieli pentru cercetarea și constatarea stării tehnice a locuinței, 56,16 lei cheltuieli

de transport, 106 lei cheltuieli de judecată pentru întocmirea, multiplicarea actelor, 6

000 lei cheltuieli de judecată pentru asistența juridică, 150 lei cheltuieli de judecată

pentru taxa de stat, iar în total suma de 49 854,49 lei.

În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

La 15 iunie 2021, Vera Anțalovscaia a declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând casarea acesteia în partea respingerii încasării despăgubirii pentru

prejudiciul moral, cu admiterea pretențiilor în această parte.

La 25 iunie 2021, Ilia Chimlicenco și Ecaterina Chimlicenco, reprezentați de

avocatul Liubov Guțu, au declarat apel împotriva hotărârii, solicitând casarea acesteia

în partea încasării prejudiciului material.

Prin decizia din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul

declarat de Vera Anțalovscaia și apelul declarat de Ilia Chimlicenco și Ecaterina

Chimlicenco și s-a menținut hotărârea din 7 iunie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul

central.

În motivarea deciziei emise, Colegiul instanței de apel a conchis că soluția

primei instanțe este întemeiată și corectă, or, reclamanții au probat prejudiciul

material cauzat, pârâții însă nu au prezentat probe ce ar demonstra contrariul.

Referitor la capătul de cerere privind repararea prejudiciului moral, a reținut că,

deși reclamanții au avut de suferit un disconfort în legătură cu inundația locuinței,

aceștia nu au s-a demonstrat faptul atentării asupra drepturilor lor personale

nepatrimoniale.

La 25 ianuarie 2022, prin intermediul poștei (vol. II, f.d.4), Pavel Anțalovschi și

Vera Anțalovscaia au declarat recurs împotriva deciziei din 25 noiembrie 2021 a

Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și a hotărârii în

partea respingerii pretențiilor, cu emiterea unei decizii noi, prin care acțiunea să fie

admisă integral.

La 1 aprilie 2022, Pavel Anțalovschi și Vera Anțalovscaia au depus supliment la

recurs.

2

În motivarea recursului, au invocat că decizia este neîntemeiată și pasibilă de a fi

casată parțial în baza temeiului prevăzut la art. 432 alin. (2) lit. a) din Codul de

procedură civilă.

Recurenții consideră că refuzul instanțelor de judecată de a repara prejudiciul

moral cauzat este neîntemeiat, or, cauzarea prejudiciului moral este pe deplin

demonstrat.

Au susținut că, refuzul instanței de judecată de a admite repararea prejudiciului

moral presupune lipsa unor suferințe, disconfort și retrăiri personale în legătură cu

acțiunea de inundație, raționamente care sunt absolut eronate și nu satisfac în mod

echitabil consecințele de ordin moral suportate.

În acest contest, prin prisma raționamentelor CtEDO, au reiterat că prejudiciile

morale suportate în legătură cu inundația le-au cauzat durere, suferințe psihice și

fizice, neliniște și stres (cauza Popovici vs. Moldova, nr.289/04 și 41194/04 din 27

noiembrie 2007, §84-86), sentiment de frustrare, neliniște, neputință și injustiție

(cauza Mușuc vs. Moldova, nr.42440/06 din 6 noiembrie 2007, §59-61), sentiment de

frustrare, nedreptate și umilință (cauza David vs. Moldova, nr. 41578/05 din 27

februarie, §45-47).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele cauzei atestă că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

expediată părților prin intermediul poștei la 31 ianuarie 2022 (vol.I, f.d.196) și a fost

recepționată de recurenți la 5 februarie 2022 (vol.I, f.d.201-202).

Astfel, Colegiul constată că recursul depus prin intermediul oficiului poștal la 25

ianuarie 2022, este declarat în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților cererea de recurs la 2 martie

2022, informându-i despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Prin referința din 5 aprilie 2022, avocatul Liubov Guțu, în interesele intimaților

Ilia Chimlicenco și Ecaterina Chimlicenco, a solicitat respingerea recursului.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

3

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta

este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință

de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten împotriva

Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot

fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de Pavel

Anțalovschi și Vera Anțalovscaia, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

4

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Pavel Anțalovschi și Vera

Anțalovscaia.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

5