2ra-281/22 — înlăturarea obstacolelor, repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr.2ra-281/22

2-21012000-01-2ra-02032022

Prima instanță - Judecătoria Bălți, sediul Central ( jud.: S. Ghercavii)

Instanța de Apel - Curtea de Apel Bălți (jud.: S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

Î N C H E I E R E

06 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Timoșina Alexandra,

reprezentată de avocatul Cepoi Ina,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Timoșina Alexandra

împotriva Primăriei mun. Bălți privind înlăturarea obstacolelor, restabilirea canalului

de scurgere a apelor pluviale, repararea străzii și fortificarea suprafețelor, colectarea și

înlăturarea apelor pluviale, instalarea învelișului de beton, încasarea prejudiciului

material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 16 noiembrie 2021 prin care s-a

respins apelul declarat de Timoșina Alexandra și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Bălți, sediul Central din 07 iulie 2021

c o n s t a t ă :

La 26 ianuarie 2021, Timoșina Alexandra a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei mun. Bălți prin care solicită înlăturarea obstacolelor cu restabilirea

canalului de scurgere a apelor pluviale; repararea străzii și fortificarea suprafețelor

existente; colectarea și înlăturarea apelor pluviale; instalarea învelișului de beton;

încasarea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, reclamanta locuiește în

mun. Bălți, str. XXX.

După ce s-au făcut lucrări de extindere a pieței „Baidukov” care se află în

vecinătate, locatarii din regiune nu mai au parte de liniște.

La toate obiectivele edificate în lunca râului Răut lipsesc canale de scurgere a

apelor meteorice, cartierul din vecinătate nu dispune de evacuarea a apelor și de

drenaj.

Reclamanta a invocat că strada Caraciobanu este amplasată în lunca râului Răut

și nivelul apelor freatice sunt la suprafață. Amplasarea construcțiilor și edificiilor din

sectorul dat a fost efectuată în lipsa cărorva cercetări hidrogeologice, fără a fi elaborat

un plan de măsuri contra sub inundațiilor, ceea ce a contribuit la ridicarea nivelului

apelor freatice și inundarea sectoarelor individuale din care face parte și imobilul cu

1

nr. cadastral XXX; XXX și XXX ale reclamantei.

Potrivit raportului de expertiză nr.399-404 din 24 februarie 2020, în urma

investigațiilor efectuate la fața locului la bunul imobil, s-a constatat că starea tehnică a

imobilului dat este nesatisfăcătoare, avariată și dotată cu defecte tehnice caracterizate

prin: prezența fisurilor orizontale și verticale pe suprafața pereților ce variază de la

2,00 mm la 15,00 mm; deteriorarea materialelor de construcție primare de pe pereți,

pardoseli tavan; prezența rosturilor de la 2,0 mm la 10,00 mm cu căderi de tencuială

până la structura de bază a tavanului; ușile de acces din încăperi se deschid/închid

forțat; ferestrele se închid cu dificultate; prezența gradului sporit de mucegai; lipsa

rezistenței și stabilități; deteriorarea sistemului de scurgere a apelor pluviale compus

din bulane și jgheab.

Reclamanta a indicat că s-a adresat Primăriei mun. Bălți cu o cerere prealabilă

însă fără rezultat.

Deja de mai mulți ani cere să i se rezolve problema în cauză, deoarece prin lipsa

drenajului și existenței apelor pluviale apar fisuri la imobilul ei, și astfel trebuie ca în

fiecare an să efectueze lucrări de reparație a imobilului său.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 07 iulie 2021 acțiunea

înaintată de Alexandra Timoșina către Primăria mun. Bălți, a fost respinsă.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că potrivit raportului de expertiză

nr.399-404 din 24 februarie 2020 s-a constatat că procesele distructive și

deformaționale depistate la bunul imobil, casă de locuit individual lit.”01” amplasată

în mun. Bălți str. XXX la momentul investigațiilor prezintă starea tehnică

nesatisfăcătoare și necorespundere a cerințelor normative în construcție stabilite de

Legea nr.721 din 02.02.1996 privind calitatea în construcții.

Pentru exploatarea în siguranță a bunului imobil menționat conform destinației,

necesită a fi executate lucrări de reparație capitală cu consolidarea structurii de bază a

clădirii. Forma, tipul și gradul de uzură a proceselor distructive și deformaționale

depistate la bunul imobil, au legătură cauzală atât cu exploatarea bunului imobil pe o

perioadă îndelungată și a acțiunilor seismice cît și cu procesele geologice a zonei de

amplasare.

Reieșind din starea tehnică și coroziunea elementelor constructive și a

materialelor de finisare, gradul de hidratare a liantului în mortar, demonstrează că

fisurile prezente pe suprafața pereților portanți ai bunului imobil, au apărut în mod

avansat nu mai puțin de 15 ani în urmă. Nivelul apelor pluviale sau cele freatice din

regiunea amplasării bunului imobil investigat poate influența negativ asupra

comportamentului, rezistenței și stabilității bunului imobil în timp cu un grad de

consecință aproximativ de 30%.

Deși prin raportul de expertiză se confirmă totuși faptul depistării unor defecțiuni

și deformări la bunul imobil din litigiu, însă nu se confirmă că procesele distructive și

deformaționale depistate la bunul imobil au fost cauzate în urma acțiunilor Primăriei

mun. Bălți.

Instanța a conchis că reclamanta nu a prezentat probe pertinente și concludente

care ar justifica că Primăria mun. Bălți i-a creat obstacole, așa cum a invocat în cererea

de chemare în judecată în urma cărora s-a cauzat un prejudiciu imobilului reclamantei.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 08 iulie 2021, Timoșina

Alexandra a declarat apel solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul Central

2

din 07 iulie 2021, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea civilă să fie admisă

integral.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 16 noiembrie 2021, s-a respins apelul

declarat de Timoșina Alexandra și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul

Central din 07 iulie 2021.

La 14 ianuarie 2022, Timoșina Alexandra, reprezentată de avocatul Cepoi Ina, a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 16 noiembrie 2021

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței

de fond și emiterea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.

Ca temei de drept recurentul a invocat art. 432, alin.(2) lit. c) din Codul de

procedură civilă.

În motivare a invocat că, nu este de acord cu soluția instanței de apel.

Stabilirea incompletă de instanța de apel a circumstanțelor de fapt care au o

importanță întru soluționarea justă a cauzei are ca efect aplicarea eronată a normelor

de drept material.

Instanța de judecată nu a luat în considerație explicațiile pe care le-au dat în

cadrul examinării acuzei, precum reclamanta s-a adresat de nenumărate ori la Primăria

pentru soluționarea problemei, însă fără de succes.

Instanța de apel a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a

intra în esență și a da apreciere cuvenită pretențiilor formatate în litigiu în raport cu

materialul probator și normele de drept ce reglementează acest aspect.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 16 octombrie 2021.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Potrivit avizului de recepție de la fila dosarului 125 Timoșina Alexandra a

recepționat decizia motivată la 18 ianuarie 2022.

Cererea de recurs a fost declarată la 14 ianaurie 2022, respectiv în termen legal.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate

în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

La 24 ianuarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului recursul,

informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data

primirii scrisorii, fiind recepționat la 04 martie 2022, potrivit avizului de la fila

dosarului 159.

Până la data examinării recursului intimatul, referință nu a depus.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

3

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs

cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Timoșina Alexandra,

4

reprezentată de avocatul Cepoi Ina, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Timoșina Alexandra, reprezentată de

avocatul Cepoi Ina.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii

Mariana Pitic

Victor Burduh

5