2r-591/21 — încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată

2r-591/21 — încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.2r-591/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. Sv. Ghercavii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

DECIZIE

13 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței , judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Pavliuc Clavdia,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de ÎM “Direcția

Reparații și Construcții Drumuri Bălți” împotriva Clavdiei Pavliuc cu privire la

încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 12 august 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

restituit cererea de apel înaintată de Pavliuc Clavdia, ca fiind depusă peste termen,

c o n s t a t ă:

La 16 februarie 2021, ÎM “Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Clavdiei Pavliuc, solicitând încasarea

datoriei în mărime de 4 592,70 de lei, pentru prestarea serviciilor de salubrizare și a

sumei de 270 de lei cu titlu de taxă de stat.

Prin hotărârea din 04 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a admis

cererea de chemare în judecată depusă de ÎM “Direcția Reparații și Construcții

Drumuri Bălți” și s-a încasat de la Pavliuc Clavdia în beneficiul ÎM “Direcția

Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, datoria în sumă de 4 592,70 de lei și suma

de 270 de lei cu titlu de taxă de stat.

La 21 iunie 2021, Pavliuc Clavdia a depus cerere de apel împotriva hotărârii

din 04 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând admiterea apelului și

casarea hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea din 12 august 2021 a Curții de Apel Bălți s-a restituit cererea

de apel depusă de Pavliuc Clavdia, împotriva hotărârii din 04 mai 2021 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, ca fiind depusă peste termen, iar apelantul nu a

solicitat repunerea în termen.

La 25 august 2021, Pavliuc Clavdia, a depus cerere de recurs împotriva

încheierii din 12 august 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului,

casarea încheierii contestat cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului s-a invocat că, prima instanță a examinat cauza în lipsa

sa, iar copia hotărârii din 04 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a primit-o

doar la 18 iunie 2021.

1

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatului la 06 septembrie

2021, prin scrisoare de însoțire (f.d.44) și a fost recepționată la 10 septembrie 2021

de către ÎM “Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, conform avizului de

recepție (f.d. 46).

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Instanța de apel a adoptat încheierea contestată în data de 12 august 2021, iar

cererea de recurs a fost depusă la 25 august 2021.

Materialele cauzei atestă expedierea copiei încheierii în adresa recurentei la 16

august 2021, conform scrisorii de expediere (f.d.40), și a fost recepționată la 18

august 2021, conform avizului de recepție (f.d.41). Astfel, recursul este declarat în

termen.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge

recursul declarat de Pavliuc Clavdia și va menține încheierea contestată, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În temeiul art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, iinstanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Colegiul relevă că dispozitivul hotărârii primei instanțe, în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de ÎM “Direcția Reparații și Construcții

Drumuri Bălți” împotriva Clavdiei Pavliuc cu privire la încasarea datoriei și a

cheltuielilor de judecată, a fost pronunțat la 04 mai 2021 (f.d.20).

În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Art. 113 Cod de procedură civilă prevede că, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Corelând normele de drept procedural citate cu situația de fapt, Colegiul

apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de apel privind restituirea cererii de

apel înaintate de către Pavliuc Clavdia împotriva hotărârii din 04 mai 2021 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, ca fiind depusă peste termen, din motivele ce

succed.

Colegiul învederează că, art. 362 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă statuează

că termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel

se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.

2

În conformitate cu art. 116 alin. (1), (3), (4) Cod de procedură civilă, persoanele

care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură

pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se

anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie

efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea,

să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în termen nu poate fi

dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de

împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia

să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.

În continuare, Colegiul iterează că, cererea de apel împotriva hotărârii din 04

mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost depusă de către Pavliuc Clavdia,

la data de 21 iunie 2021.

Prin încheierea din 12 august 2021 a Curții de Apel Bălți, în temeiul art. 369

alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, s-a restituit cererea de apel depusă de ÎM

“Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, împotriva hotărârii din 04 mai

2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, ca fiind depusă peste termen, iar apelantul

nu a solicitat repunerea în termen ( f.d.38-39).

În conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă,

instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a

refuzat să efectueze repunerea în termen.

La caz, Colegiul reiterează că, dispozitivul hotărârii judecătorești a fost

pronunțat la 04 mai 2021 (f.d.20), însă cererea de apel a fost depusă de către Pavliuc

Clavdia, la data de 21 iunie 2021. (f.d.29, 34).

Colegiul reiterează că, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la

data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel, postulat inserat

în art. 362 alin.(1) Cod de procedură civilă.

Astfel, în situația în care dispozitivul hotărârii judecătorești a fost pronunțat la

04 mai 2021, în temeiul art. 111 alin.(3) Cod de procedură civilă, termenul de

contestare cu apel a început a curge din ziua imediat următoare zilei de pronunțare

a dispozitivului hotărârii judecătorești, adică începând cu data de 05 mai 2021.

În context, instanța de apel justificat a reținut că apelanta Pavliuc Clavdia a

declarat apelul peste termen. Or, recurentul are obligația de a se folosi cu bună-

credință de drepturile sale procedurale în conformitate cu prevederile art. 56 alin.(3),

art. 61 alin.(1) Cod de procedură civilă.

De asemenea, Colegiul iterează că, părțile antrenate într-un proces, trebuie să

se comporte cu bună credință în raport cu drepturile procedurale conferite de

legislator și trebuie să urmărească cu bună-credință desfășurarea procesului, remarcă

sugerată și de jurisprudența CEDO.

Jurisprudența constantă a CtEDO a arătat că revine primordial celor interesați

să depună orice diligență pentru protejarea propriilor interese (a se vedea cauza

Teuschler v. Germania (dec.), 47636/99, 04 octombrie 2001; cauza Agapito Maestre

Sanchez v. Spania, 29608/02, 04 mai 2004).

În concluzie, Colegiul precizează că, alegațiile aduse de către recurentă nu

justifică omiterea termenului de declarare a apelului, în situația în care

apelanta/recurentă a fost citată pentru ședința primei instanțe. Mai mult la 19 mai

3

2021, aceasta a depus o cerere prin care a solicitat eliberarea hotărârii motivate din

04 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. Or, în aceste circumstanțe, este

evident că recurenta a avut posibilitatea de a depune cerere de apel în interiorul

termenului de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii judecătorești.

De altfel, legiuitorul acordă posibilitatea apelanților de a înregistra inițial o

cerere de apel, iar după data întocmirii hotărârii integrale, în virtutea art. 365 alin.

(11) Cod de procedură civilă, cererea de apel poate fi suplimentată.

La caz, recurenta abia la data de 21 iunie 2021 a înregistrat unica cerere de apel,

doar că a fost depusă în afara termenului de 30 de zile stabilit de legiuitor. O altă

cerere anterior, în interiorul termenului de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii judecătorești, apelanta/recurenta nu a înaintat.

Alegația recurentei precum că, nu a cunoscut despre pronunțarea hotărârii de

către Judecătoria Bălți, sediul Central, la data de 04 mai 2021, nu justifică omisiunea

sa de a se conforma prevederilor legale, or, lucrările dosarului denotă că recurenta a

fost legal citată pentru ședința din data de 04 mai 2021, însă corespondența a fost

restituită instanței cu mențiunea „nereclamat”.

Subsecvent, Colegiul conchide că, nu au fost determinate anumite circumstanțe

ce ar justifica calcularea termenului de depunere a cererii de apel de la primirea

hotărârii și nu de la pronunțarea dispozitivului acesteia, în condițiile în care

recurenta, nu a fost prezentă la pronunțarea dispozitivului hotărârii. Mai mult, la 19

mai 2021, aceasta deja cunoștea despre existența hotărârii contestate deoarece, a

depus o cerere prin care a solicitat eliberarea hotărârii motivate din 04 mai 2021 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central.

În altă ordine de idei, art. 362 alin. (3) Cod de procedură civilă prevede că,

repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea

prevăzute de art.116.

Colegiul reiterează că, apelanta/recurenta la depunerea cererii de apel împotriva

hotărârii din 04 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, nu a solicitat repunerea

în termenul pentru declararea apelului.

În continuare, Colegiul relevă că, repunerea în termen pentru declararea

apelului putea fi soluționată de către instanța de apel doar în condițiile în care

apelanta ar fi formulat o cerere de repunere în termen cu prezentarea probelor

pertinente și admisibile în justificarea acestei omisiuni, ceea ce la caz lipsește. Or,

solicitarea de repunere în termen este o prioritate a apelantei și nu poate fi soluționată

din oficiu de către instanța de apel.

Drept urmare, instanța de apel corect a reținut că apelanta nu a solicitat

repunerea în termenul pentru declararea apelului în temeiul art. 116 Cod de

procedură civilă, precum și nu a invocat niciun motiv plauzibil ce ar justifica

omiterea termenului.

Astfel, în corespundere cu art. 362 alin.(1) Cod de procedură civilă, termenul

de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului

hotărârii, care, la caz, a fost pronunțat la 04 mai 2021, ceea ce denotă că instanța de

apel întemeiat a conchis că apelul a fost declarat peste termen.

Aici este de remarcat că prin impunerea unor termene limită în vederea

valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a

justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.

4

Colegiul accentuează că, legiuitorul prin stabilirea unui termen de declarare a

apelului a urmărit: asigurarea celerității procesului civil în întregime, în special

luându-se în considerare și fazele facultative ale procesului civil, cum ar fi

executarea silită, apelul; stimularea persoanelor care dispun de dreptul la apel de a-

l valorifica într-un termen prevăzut de lege; asigurarea stabilității raporturilor

juridice constatate prin hotărârea primei instanțe, întrucât acestea nu pot să rămână

până la infinit sub amenințarea pronunțării unei noi soluții; oferirea participanților

la proces a unei perioade suficiente de a lua cunoștință de materialele dosarului și de

a formula motivarea cererii de apel.

Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1

din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

art. 20 al Constituției Republicii Moldova și art. 5 Cod de procedură civilă, relevat

și în jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un recurs efectiv garantat de art.13

din Convenție, circumstanțele relatate denotă că recurentul și-a neglijat dreptul de

valorificare a drepturilor procedurale în sensul și termenul stabilit de legiuitor.

Adițional, Colegiul învederează că, nu poate fi pretinsă nerespectarea de către

instanța de apel a prevederilor legale, în situația în care apelanta/recurenta a ignorat

atât obligațiile, cât și drepturile sale procedurale.

Mai mult, apelanta/recurenta nu a fost lipsită de posibilitatea de a beneficia de

pârghiile legale întru realizarea dreptului la o cale de atac eficientă, în situația în care

însuși apelantul/recurentul nu a solicitat repunerea în termen pentru declararea

apelului, iar alegațiile aduse în recurs nu pot fi reținute în justificarea omiterii

termenului, precum nici nu pot determina repunerea în termenul de declarare a

apelului în sensul pretins.

Criticile aduse actului contestat cu referire la prevederile art. 6 § 1 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

precum și art. 26 alin.(4) Cod de procedură civilă, sunt neîntemeiate, în situația în

care instanța de judecată a creat condiții egale pentru toți participanții, inclusiv prin

prisma normelor invocate de recurent, oferindu-le participanților la proces

posibilitatea de a participa efectiv la proceduri și de a cunoaște de întinderea

drepturilor sale, având în vedere că și legea este accesibilă și clară la acest capitol.

De altfel, art. 10 alin. (3) Cod de procedură civilă statuează expres că

sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești,

ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

În virtutea art. 27 alin. (1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în drepturi

se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de a

dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății,

precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele

procedurale de apărare.

5

Din considerentele redate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul declarat cu

menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu prevederile art. 424 alin.(2), art. 427 lit. a), art. 428 Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Pavliuc Clavdia.

Se menține încheierea din 12 august 2021 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de ÎM “Direcția Reparații și Construcții

Drumuri Bălți” împotriva Clavdiei Pavliuc cu privire la încasarea datoriei și a

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței ,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

6