2ra-1657/23 — privind înlăturarea obstacolelor, încasarea prejudiciului moral si cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind înlăturarea obstacolelor, încasarea prejudiciului moral si cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1657/23 — privind înlăturarea obstacolelor, încasarea prejudiciului moral si cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Serghei
Volchivschi, reprezentat de către avocatul Ghenadie Odobescu,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către
Serghei Volchivschi împotriva lui Alexandr Tcaciuc, intervenient accesoriu
Consiliul mun. Edineț privind înlăturarea obstacolelor și încasarea prejudiciului
moral și cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 10 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-1657/23
nr. PIGD 2-22010134-01-2ra-20122023)
Recursul declarat după 01 septembrie 2023.
Invocarea declarativă a art. 432 alin. (1) lit. b), e) din Codul de procedură civilă
nu constituie temei pentru admisibilitatea recursului.
Judecătoria Edineț, sediul central, jud. G. Bîrsan
Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza
26 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Serghei
Volchivschi, reprezentat de către avocatul Ghenadie Odobescu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Diana Stănilă, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 24 ianuarie 2022 Serghei Volchivschi a depus cerere de
chemare în judecată către Alexandr Tcaciuc, prin care a solicitat înlăturarea
obstacolelor de folosire a proprietății lui Serghei Volchivschi și anume a
terenului aferent casei de locuit, prin demolarea construcției neautorizate cu o
suprafață de 9,22 m.p., care se află pe terenul reclamantului în proprietate
privată și încasarea prejudiciului moral în mărime de 30 000 lei.
În motivarea cererii de chemare în judecată Serghei Volchivschi a
invocat că, în data de 17 august 2019, prin contract de vânzare-cumpărare a
devenit proprietarul terenului pentru construcții cu suprafața de 0.0509 ha, casei
de locuit individuale cu suprafața de 93.5 m.p., construcției accesorii cu
suprafața de 23.8 m.p., construcției accesorii (garaj) cu suprafața de 19.8 m.p.
Reclamantul a susținut că, după procurarea acestui imobil a observat că
pe terenul care îi aparținea, este o construcție neautorizată care aparține
vecinului Alexandr Tcaciuc. Potrivit actului efectuat de către Primăria Edineț
s-a constatat că, pe terenul său se află o construcție care nu este autorizată, nici
pe terenul său și nici pe terenul vecinului. Mai mult, Alexandr Tcaciuc nu a
prezentat Primăriei sau Consiliului municipal Edineț careva probe privind
dreptul la suprafața de 9.22 m.p., a terenului care conform legii îi aparține.
Astfel, reclamantul s-a adresat de mai multe ori cu cereri la vecinul Alexandr
Tcaciuc, însă fără nici un rezultat.
Serghei Volchivschi a menționat că construcția până în prezent n-a fost
demolată, reclamantul este nevoit să se adreseze prin instanțe pentru
soluționarea acestei întrebări. În urma acestor circumstanțe a resimțit că, nu se
poate folosi de proprietatea lui și are certuri cu rudă lui. Fapt care i-a cauzat o
pagubă morală care o estimează în valoare de 30 000 lei.
Prin încheierea din 03 octombrie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul
central s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Consiliul
municipal Edineț. (f.d.82)
Judecătoriei Edineț, sediul central prin hotărârea din 03 aprilie 2023 a
respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către
Serghei Volchivschi împotriva lui Alexandr Tcaciuc. (f.d.100,107-115)
1
Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen la 10
aprilie 2023 de către Serghei Volchivschi, reprezentat de avocatul Ghenadie
Odobescu.( f.d.103-105)
Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 10 octombrie 2023 a respins
apelul formulat de apelantul Serghei Volchivschi, a menținut hotărârea
judecătoriei Edineț, sediul central din 03 aprilie 2023. ( f.d.162,163-167)
Instanța de apel, reținând prevederile art. 500, alin. (1-3), art. 585, alin.
(1), art. 586, art. 588, alin.(1) din Codul civil, art. 13 din Codul funciar în
colaborare cu art.1 Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, a concluzionat că
cererea de chemare în judecată depusă de către Serghei Volchivschi este
neîntemeiată, or, scopul principal al reglementării raporturilor de vecinătate
constă în crearea condițiilor adecvate pentru a face posibilă conlocuirea
vecinilor și evitarea conflictelor care pot apărea în legătură cu exercitarea
dreptului de proprietate de către fiecare titular în parte. Dreptul de vecinătate
reprezintă o limitare legală a dreptului de proprietate, a cărui sferă de aplicare
este redusă. Deci, vecinătatea este o stare de fapt care generează anumite
drepturi și obligații pentru proprietarii terenurilor sau ai altor bunuri imobile de
unde se pot produce influențe reciproce. În virtutea vecinătății, proprietarii
terenurilor sau a altor bunuri imobile sunt împovărați cu anumite obligații și
înzestrați cu anumite drepturi, care rezultă din aflarea acestora în apropiere unul
față de altul sau la distanțe de unde se pot reproduce influențe reciproce.
Respectiv, proprietarii vecini au obligația de a se folosi de terenurile sale sau
de alte bunuri imobile în așa fel încât să nu se prejudicieze. Libertatea fiecărui
proprietar încetează acolo unde încetează acolo unde începe vătămarea celuilalt
proprietar.
La caz, Curtea de Apel Bălți a constatat că bunul imobil cu numărul
cadastral xxxxx (șură/magazie) situat or. Edineț, str-la xxxxx, este amplasat pe
terenul cu numărul cadastral xxxxx teren care aparține cu drept de proprietate
a lui Alexandr Tcaciuc, iar prin decizia Primăriei or. Edineț din 28 iulie 1995
s-a permis lui Alexandr Tcaciuc construcția garajului și bucătăriei de vară în
or. Edineț, str. xxxxx. Drept urmare, la 29 august 1995 fiindu-i eliberată
autorizarea de construire.
Astfel, instanța de apel a reținut că bunul imobil menționat a fost
construit în anul 1995 în baza deciziei Primăriei Edineț din 28 iulie 1995, în
acest sens fiind perfectate actele necesare pentru efectuarea lucrărilor de
construcție, autorizate la organele cadastrale conform legii.
Totodată, a menționat că deoarece nu au fost definite și stabilite hotarele
dintre terenurile învecinate cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx și ținând
cont de faptul că linia de hotar din Titlul de autentificare a dreptului
deținătorului de teren nu corespunde liniei de hotar în natură, Alexandr Tcaciuc
prin cererea din 29 octombrie 2019 s-a adresat către Primăria Edineț prin care
a solicitat corectarea în planul geometric conturului liniei de hotar care trece
2
prin construcția capitală (șură/magazie) și trece prin mijlocul cotețului a
vecinului Serghei Volchivschi.
Prin decizia nr. 7/1-22 din 13 octombrie 2021 a Consiliului mun.
Edineț, s-a acceptat cererea înaintată de Alexandr Tcaciuc, s-a permis
efectuarea modificărilor în documentele de drept și anume a suprafețelor
bunurilor conform destinației permisibile pentru construcția garajului și
bucătăriei de vară pe terenurile de pe str-la xxxxx cu numărul cadastral xxxxx
și terenul de pe str. xxxxx cu numărul cadastral xxxxx, cu consimțământul
proprietarilor.
În context, instanța de apel, reținând prevederile art. 504, art. 599, alin.
(1) din Codul civil, a conchis că Serghei Volchivschi la momentul procurării
bunului imobil și-a manifestat dezacordul în mod verbal referitor la construcția
vecinului Alexandr Tcaciuc aflată pe terenul său, la care vânzătorul i-a
comunicat faptul că aceste construcții vor fi înlăturate ulterior, iar vecinul pe al
cărui teritoriu s-a construit o construcție cu depășirea limitei de hotar, trebuie
să obiecteze până la construire sau imediat după efectuarea construcției, în caz
contrar vecinul este obligat să tolereze încălcarea hotarului.
Totodată, instanța de apel a respins și pretenția cu privire la încasarea
prejudiciului, or această cerință este subsecventă cerinței principale deoarece,
mai mul ca atât apelantul nu a prezentat probe din care ar reieși că pârâtul ar fi
comis careva acțiuni ilicite în raport cu apelantul.
Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs prin care a solicitat
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței
de fond cu emiterea unei noi decizii privind admiterea cererii de chemare în
judecată. (f.d.177-183)
În motivarea recursului Serghei Volchivschi, reprezentat de către
avocatul Ghenadie Odobescu, a reiterat circumstanțele de fapt și de drept
indicate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, totodată
menționând că instanța de apel a interpretat și aplicat eronat normele de drept
materiale, a examinat superficial cauza ceea ce a dus la lezarea drepturilor
apelantului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 431, alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă statuează că:
„Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție. Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3
judecători.”
Art. 434 din Codul de procedură civilă prevede următoarele:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu
poate fi restabilit.”
Art. 433 alin. (1), lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că:
3
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1)”
Art. 432 din Codul de procedură civilă reglementează că:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, statuează că:
„În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, prevăzut la art. 434,
alin. (1) din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de recurs reține că
recurentul a respectat acest termen, or decizia instanței de apel a fost adoptată
la 10 octombrie 2023, expediată avocatului recurentului, prin intermediul
poștei electronice, în data de 24 noiembrie 2023.
Serghei Volchivschi, reprezentat de către avocatul Ghenadie Odobescu, a
declarat recurs la 29 noiembrie 2023.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate
în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de
procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01
septembrie 2023).
Din analiza recursului declarat de către Serghei Volchivschi,
reprezentat de către avocatul Ghenadie Odobescu, rezultă că, drept temei de
declarare a recursului a fost invocat prevederile art. 432 din Codul de procedură
civilă, fără a specifica concret temeiul care ar duce la admisibilitatea recursului
și care ar fi fost încălcat de către instanța ierarhic inferioară.
4
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite
de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate,
or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor invocate în cadrul
judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat
corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată
a situației, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul
exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt
în afara controlului instanței de recurs.
În contextul prevederilor art. 432 alin. (2) din Codul de procedură
civilă, în cazul invocării de către recurent în recurs a temeiurilor conținute la
art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs verifică sub
aspectul dat temeiurile recursului.
La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în
jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este
absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului
Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85).
Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Procedurile
cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar
chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului
6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).
Din considerentele redate, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursul declarat de Serghei Volchivschi, reprezentat
de către avocatul Ghenadie Odobescu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului
și drept urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit. a), urmează a fi considerat
inadmisibil.
5
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431, alin. (1), (2), art. 433,
lit. a), art.440, alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de către Serghei Volchivschi,
reprezentat de către avocatul Ghenadie Odobescu, împotriva deciziei din 10
octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți.
Decizie este irevocabilă.
Președinte Diana Stănilă
Judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
6