2ra-1644/23 — obligarea reinregistrarii la Biroul Cadasral a bunului imobil sau eliberarea procurii generale, repararea prejudiciului moral

2ra-1644/23 — obligarea reinregistrarii la Biroul Cadasral a bunului imobil sau eliberarea procurii generale, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Dumitraș Alexei,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată formulată de Dumitraș Alexei

către Gojan Veaceslav privind obligarea reînregistrării la Biroul Cadastral Briceni a

bunului imobil sau eliberarea unei procuri generale în acest sens și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 2ra-1644/23

NR. PIGD 2-23036737-01-2ra-13022024

Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Invocarea declarativă a art. 432 alin. (1), lit.a)

e) din Codul de procedură civilă nu constituie temei pentru admisibilitatea recursului.

Judecătoria Edineț, sediul Briceni (A.Cazacicov)

Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

16 aprilie 2025

1

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Dumitraș Alexei

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

către Gojan Veaceslav privind obligarea reînregistrării la Biroul Cadastral Briceni a

bunului imobil sau eliberarea unei procuri generale în acest sens și repararea

prejudiciului moral.

fost contactat de două persoane, locuitori ai satului Colicăuți, un bun cunoscut de-al

său, Alexandru Bostan și un prieten de-al acestuia, Veaceslav Gojan. Ultimul, avea

nevoie stringentă de un împrumut bănesc destul de impunător, dar deoarece personal

nu-l cunoștea, s-a adresat lui Alexandr Bostan să-l însoțească și să pună un cuvânt

pentru el. După o discuție îndelungată au ajuns la o înțelegere ca dânsul/reclamantul să

îl ajute, însă reclamantul a cerut să lase gaj pentru împrumut - actele de înregistrare la

cadastru a 5 cote de pământ cu suprafața de 7,8 ha și pașaportul tehnic al unei stropitori

de circa 200 mii lei, ca, în cazul neachitării datoriei, să fie transcrise pe numele său,

împrumutător, cotele respective cu livadă. În recipisa semnată de Gojan Veaceslav și

soția lui Gojan Veaceslav, garantată de Alexandru Bostan, reclamantul a cerut să fie

introdusă clauza ca în rezultatul imposibilității de achitare a datoriei de 30 mii euro,

suprafața de pământ gajată să fie oficializată drept proprietate a lui Dumitraș Alexei.

procure pământ și conform prețurilor de atunci, reușea să procure chiar mai multe cote.

anumite sume din datorie, intervenind cu rugămintea de amânare a restituirii

împrumutului, care a fost acceptată. Însă, ultimii doi ani Gojan Veaceslav nu i-a

restituit nimic. De aceea, la începutul anului trecut l-a preîntâmpinat prin scrisoare cu

aviz de recepție că îl atacă în instanță, dacă nu îndeplinește condițiile înțelegerii. După

recepționarea acestei scrisori, Gojan Veaceslav împreună cu soția au semnat o nouă

recipisă cu etapizarea achitării datoriei în 3 rate și l-a asigurat din nou, că dacă nu

îndeplinesc condițiile recipisei benevol, vor transcrie cele aproape 8 ha de pământ pe

numele lui Alexei Dumitraș, fapt, pe care l-au indicat nemijlocit în recipisă.

nimic. Dacă în timpul primăverii-verii anului 2022 Gojan Veaceslav mai răspundea la

telefon, în ultimul evita orice contact. Iar datoria, conform condițiilor, a atins 32 mii de

euro.

Biroul Cadastral Briceni bunurile imobile pe numele său sau să-i elibereze o procură

generală ca să înregistreze personal bunurile pe numele său, achitarea tuturor

cheltuielilor de judecată, achitarea prejudiciului moral în sumă de 1000 lei.

2

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

depusă de Dumitraș Alexei s-a respins ca neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

iulie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, solicitând casarea hotărârii primei

instanțe, cu trimiterea cauzei la rejudecare.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Dumitraș Alexei și s-a menținut hotărârea din 24 iulie 2023 a Judecătoriei

Edineț, sediul Briceni.

că proprietarul poate renunța la dreptul său asupra bunului imobil printr-o declarație

autentificată notarial, depusă la organul cadastral teritorial pentru a se radia dreptul.

altfel, drepturile reale asupra bunurilor imobile se constituie, se transmit, se grevează

cu alte drepturi reale numai prin înregistrare în registrul bunurilor imobile, pe baza

actului sau faptului care întemeiază înregistrarea în condițiile legii.

prezenta acțiune dorește emiterea actului judecătoresc prin care pârâtul/intimat Gojan

Veaceslav să fie obligat să reînregistreze în Registrul bunurilor imobile dreptul de

proprietate asupra terenurilor agricole, care aparțin ultimului, pe motiv că debitorul nu

a executat în termen obligația de plată a datoriei, iar prin recipisă s-a obligat la

transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile în scop de asigurare a

executării obligației.

renunța oricând la dreptul de proprietate printr-o declarație în acest sens sau în alt mod

care atestă cu certitudine că a renunțat la bun fără intenția de a păstra dreptul de

proprietate asupra lui. Renunțarea la dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile se

face printr-o declarație autentificată notarial și înregistrată în registrul bunurilor

imobile.

că renunțul proprietarului la dreptul de proprietate asupra bunului imobil se face prin

respectarea procedurii de autentificare notarială a declarației de renunțare la

proprietate.

reînregistrare se solicită, Gojan Veaceslav, nu a perfectat o declarația autentificată

notarial privind renunțul la proprietate. Or, o astfel de declarația la materialele cauzei

lipsește.

dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile -terenurile agricole, în legătură cu

neachitarea de către Gojan Veaceslav a datoriei în baza acordului de împrumut din 27

3

aprilie 2019, prin care împrumutatul Gojan Veaceslav a gajat, pentru asigurarea

rambursării împrumutului și a dobânzii, 9 hectare de teren agricol și o stropitoare,

transmițând creditorului originalul actelor de proprietate. Tot în acordul din 27 aprilie

2019 s-a menționat că în cazul imposibilității de achitare de către beneficiar a

împrumutului și dobânzii aferente la expirarea termenului prevăzut de contract,

creditorului, prin semnătura beneficiarului și a persoanei garant, i se acordă

posibilitatea reală de a înstrăinare a gajului pentru a-și restitui banii dați cu împrumut.

condițiile și în formele stabilite de prezentul cod. Ipoteca apare în momentul

înregistrării.

Registrul bunurilor imobile. În cazul în care modificarea contractului de ipotecă

conduce la modificarea datelor înregistrate în registrul bunurilor imobile, modificările

respective trebuie înregistrate conform procedurii stabilite pentru înregistrarea ipotecii.

conchis că ipoteca asupra bunurilor imobile- terenurile agricole a căror reînregistrare

se solicită, urma a fi înregistrată obligatoriu în Registrul bunurilor imobile.

autentificat notarial și această obligație rezultă din dispozițiile art.684 alin.(1),( 2),(6),

(7) Cod civil, care prevăd că contractul de gaj, cu excepția gajului prin deposedare, se

întocmește în formă scrisă, sub sancțiunea nulității. Contractul de ipotecă se încheie în

formă autentică. În cazul gajării unui bun a cărui vînzare trebuie autentificată notarial,

contractul de gaj, de asemenea, trebuie autentificat notarial. Părțile pot conveni asupra

autentificării notariale a oricărui contract de gaj. Clauza cu privire la gaj poate fi inclusă

în contractul din care izvorăște obligația garantată prin gaj. În acest caz, contractul din

care se nasc obligațiile debitorului trebuie să fie încheiat cu respectarea formei cerute

pentru contractul de gaj și să includă clauzele esențiale ale acestuia. Este nulă clauza

prin care creditorul gajist devine proprietarul obiectului gajului în cazul neexecutării

sau executării necorespunzătoare a obligației garantate prin gaj.

notarial și înregistrat în Registrul bunurilor imobile, creditorul-gajist, în conformitate

cu procedura stabilită în Secțiunea a 8-a din Cartea II a Codului civil, este în drept să-

și exercite dreptul de gaj.

privind obligarea pârâtului/intimat să reînregistreze dreptul de proprietate asupra

bunurilor imobile pe numele reclamantului/apelant Dumitraș Alexei, a fost apreciată

neîntemeiată și care nu poate fi admisă.

procură generală, în baza căreia dânsul să reînregistreze dreptul de proprietate asupra

bunurilor imobile gajate, instanța de apel a notat, călăuzindu-se de art. 362 alin.(1), (2),

366 alin.(1), art.374 alin. (1), (2) Cod civil, că pentru a elibera o procură, adică a

transmite împuterniciri, persoana trebuie să-și dea acordul, astfel, că instanța de

judecată nu este în drept să substituie voința persoanei sau s-o oblige să elibereze o

procură. Din aceste considerente, pretenția privind obligarea eliberării procurii

justificat a fost respinsă de către prima instanță.

Bălți în contextul prevederilor art. 1998 alin.(1), art. 1999, art. 2036 alin.(1), (3) Cod

civil, a constatat că răspunderea delictuală civilă nu se aplică cazurilor în care se aplică

4

dispozițiile legale referitor la neexecutarea obligațiilor. În prezenta acțiune Dumitraș

Alexei solicită compensarea prejudiciului moral drept urmare a neexecutării

obligațiilor de către Gojan Veaceslav, totodată, dânsul nu a solicitat constatarea

neexecutării obligației. Apelantul/reclamant nu s-a asigurat de respectarea procedurii

de înregistrare a bunurilor imobile ipotecate în Registrul bunurilor imobile. Instanța de

judecată nu poate stabili efectele juridice ale unei astfel de neexecutări și anume

urmările prejudiciabile produse, întinderea acestora, legătura de cauzalitate între faptă

și daunele survenite. În consecință, pretenția privind încasarea prejudiciului moral

corect a fost respinsă.

Dumitraș Alexei s-a respins, dânsul nu beneficiază de compensarea cheltuielilor de

judecată suportate în prima instanță, cât și în instanța de apel.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a hotărârii

instanței de fond.

toate probele, concluziile fiind eronate în raport cu pretențiile formulate, iar normele

de drept material, de asemenea, au fost aplicate eronat. Susține că instanța de apel nu

a aplicat art. 1990 Cod civil, ce permite substituirea modalității de achitare a datoriei,

și care din start a fost inclusă în acordul de înțelegere dintre semnatari și confirmată

prin gajarea dosarelor cadastrale și prin mărturiile martorilor.

recurentul a respectat acest termen, or decizia instanței de apel a fost adoptată la 31

octombrie 2023 , recursul fiind depus la data de 27 noiembrie 2023.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții

Supreme de Justiție. Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.”

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1).”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții

Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel

5

depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul

din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază

părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs depusă de

Dumitraș Alexei este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute

la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri.

declarat de Dumitraș Alexei conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse

anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel,

fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a

dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii

și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură

civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

6

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor

motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre

neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci

implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de

drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Dumitraș Alexei ca fiind

inadmisibil.

alin. (1) lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Dumitraș Alexei împotriva deciziei din 31

octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

7