2ra-713/23 — cu privire la înlăturarea obstacolelor si compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la înlăturarea obstacolelor si compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-713/23 — cu privire la înlăturarea obstacolelor si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de Ion Cozniuc și de
avocatul Iulian Paciurca, care acționează în interesele lui Ion Cozniuc,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Lilia
Cincilei și de Cătălin Crețu împotriva lui Ion Cozniuc, cu privire la
înlăturarea obstacolelor în folosirea casei, precum și compensarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 29 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care
s-a respins apelul declarat de Ion Cozniuc și s-a menținut hotărârea din 08
iunie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
(Dosarul nr. 2ra-713/23
PIGD Nr.2-19198727-01-2ra-22052023)
Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în art.432
alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-
se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (V. Schibin)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)
18 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursurilor declarate de
Ion Cozniuc și de avocatul Iulian Paciurca, care acționează în interesele
lui Ion Cozniuc,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 13 decembrie 2019, Lilia Cincilei și Cătălin Crețu s-au adresat cu
cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Cozniuc, cu privire la
înlăturarea obstacolelor în folosirea casei, precum și compensarea
cheltuielilor de judecată,
În motivarea cererii de chemare în judecată a menționat că, Lilia
Cincilei și Cătălin Crețu sunt coproprietari ai terenului nr. cadastral
0XXXXX.0XX, cu suprafața 0,045 ha, și a casei de locuit individuală cu nr.
cadastral 0XXXXX.0XX.0X, cu suprafața de 115,2 m.p. din str. XXXXXX
nr.XX, mun. Bălți, iar imobilul învecinat din str. XXXXXX nr.XX, mun.
Bălți, aparține cu drept de proprietate lui Ion Cozniuc.
Au mai indicat că la sfârșitul lunii mai anul 2019 pârâtul a montat și
instalat pe gardul existent între terenurile reclamanților și terenul ce aparține
cu drept de proprietate lui Ion Cozniuc, o instalație suplimentară sub formă
de îngrădire. Astfel, prin acțiunile lui Ion Cozniuc, reclamanților li s-a
îngrădit accesul la propria casă, la peretele casei pe care este montat contorul
electric și la intrarea în casă.
Au precizat că deși i-au solicitat lui Ion Cozniuc extrajudiciar să
demoleze instalația samavolnică, adresările date nu s-au scontat cu un
rezultat pozitiv. Drept urmare, la 06 decembrie 2019 în adresa lui Ion
Cozniuc a fost expediată cererea privind soluționarea prealabilă a litigiului,
aceasta fiind recepționată de către ultimul la data de 09 decembrie 2019.
Nenumăratele petiții depuse la autorități nu au ajutat reclamanții la
restabilirea situației anterioare creării obstacolelor în folosirea casei locative.
Au mai subliniat că la 07 septembrie 2017 a fost întocmit act de
restabilire a hotarelor în teren. Iar, potrivit actului hotarele terenului
reclamanților și distanțele ce trebuie să existe între pereții casei reclamanților
și îngrădirea pârâtului, însă, pârâtul refuză să se conformeze acestui act.
Drept urmare, în temeiul art. 581 alin. (1) și (2) din Codul civil, au
solicitat înlăturarea obstacolelor în folosirea casei cu nr. cadastral
0XXXXXXX7.0X din str. XXXXXX, XX, mun. Bălți, prin demolarea
(dezasamblarea) instalației montate pe gardul între terenul cu nr. cadastral
1
0XXXXXXX din str. XXXXXX nr.XX, mun. Bălți și terenul 0XXXXX din
str.XXXXXX nr.XX, mun. Bălți de către Ion Cozniuc.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE.
Prin hotărârea din 08 iunie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
acțiunea s-a admis parțial. S-a dispus înlăturarea obstacolelor în folosirea
casei de locuit cu nr. cadastral 0XXXXX.0X, situată în mun. Bălți, str.
XXXXXX nr. XX prin demolarea (dezasamblarea) instalației din metal și
ardezie plată, montată de către Ion Cozniuc pe gardul instalat între loturile
de teren cu nr. cadastral 0XXXXXX, situat în mun. Bălți, str. XXXXXXX,
XX și nr. cadastral 0XXXXXX, situat în mun. Bălți, str. XXXXXXX, XX.
S-a încasat de la Ion Cozniuc în beneficiul lui Lilia Cincilei suma de 100 de
lei, cu titlu de cheltuieli de judecată pentru taxă de stat și 6300 de lei cu titlu
de cheltuieli de judecată pentru efectuarea expertizei, iar în total suma de
6400 de lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. S-a încasat de la
Cătălin Crețu în contul bugetului de stat al Republicii Moldova suma de 100
de lei cu titlu de taxă de stat (f.d.121).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 20 iunie 2022, Ion Cozniuc a declarat apel preliminar (f.d.122), iar,
la 06 octombrie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare
procesuală a Curții de Apel Bălți, a depus motivarea apelului împotriva
hotărârii din 08 iunie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând
admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond, iar în temeiul art.265
din Codul de procedură civilă, emiterea unui act de dispoziție prin care să fie
dispusă încetarea procesului (f.d. 136/138).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 29 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a respins
apelul declarat de Ion Cozniuc și s-a menținut fără modificări hotărârea din
08 iunie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul central (f.d. 167, 168/179).
Pentru a decide astfel, instanța de apel analizând argumentele apelului
în raport cu materialele cauzei, audiind depozițiile participanților la proces,
a conchis că apelul urmează a fi respins cu menținerea hotărârii instanței de
fond.
Subsecvent, instanța de apel a notat că din materialele cauzei rezultă
că reclamanții Cincilei Lilia și Crețu Cătălin dețin cu drept de proprietate
bunul imobil cu nr. cadastral 0XXXXX.0XX, 0XXXXX.0XX.0X,
XXXXX.0XX.0X situat în mun. Bălți, str. XXXXXX nr. XX (f.d.12). Iar,
Cozniuc Ion deține cu drept de proprietate bunurile imobile cu nr. cadastrale
0XXXX.XXX, 0XXXX.XXX.XX, 0XXXX.XXX.XX, situate în mun. Bălți,
str. XXXXXXXX nr.XX (f.d. 13).
La fel, instanța de apel a stabilit că potrivit planului geometric al
bunului imobil eliberat de Serviciul cadastral teritorial Bălți, al Agenției
2
Servicii Publice, Departamentul Cadastru (f.d.17), bunul imobil cu nr.
cadastral 0XXXXX.0XX situat în mun. Bălți, str. XXXXXX nr. XX este
învecinat cu bunul imobil cu nr. cadastral 0XXXX.XXX situat în mun. Bălți,
str. XXXXXX nr. XX, astfel părțile se află în raporturi de vecinătate.
A mai conchis instanța de apel că potrivit planului geometric al
bunului imobil menționat supra, peretele bunului imobil cu nr. cadastral
0XXXX.0XX.XX (casă de locuit), ce aparține reclamanților, se află aproape
de linia de hotar dintre terenurile cu nr. cadastrale 0XXXXX.0XX și
0XXXXX.XXX.
În acest context, instanța de apel analizând prevederile art. 500 alin.
(1) – (3), art. 586 din Codul civil, precum și prevederile art. 46 alin. (5) din
Constituția Republicii Moldova, a concluzionat că proprietarul are dreptul
de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunurilor sale și le exercită
în mod exclusiv, în nume și interes propriu, fără intervenția altor persoane.
În virtutea dreptului de proprietate, proprietarul este îndreptățit să efectueze
cu bunurile sale, în principiu, orice acțiuni. Dar realizarea prerogativelor
proprietarului în deplinătatea lor poate să se reflecte negativ asupra
intereselor altor membri ai societății, precum și asupra societății în întregime.
În sensul normelor enunțate, instanța de apel a reținut că printre
îngrădirile dreptului de proprietate se enumeră și dreptul de vecinătate, care
reprezintă o limitare legală a dreptului de proprietate și cu o sferă de aplicare
redusă. Acesta se explică prin faptul că normele dreptului de vecinătate sunt
aplicabile numai între proprietarii terenurilor sau bunurilor imobile vecine.
Vecinătatea este o stare de fapt care generează anumite drepturi și obligații
pentru proprietarii terenurilor sau altor bunuri imobile unde se pot produce
influențe reciproce. Pentru asemenea situați legea instituie pentru proprietarii
terenurilor vecine sau a altor bunuri imobile obligația generală de a se
respecta reciproc. Astfel, conlocuirea între proprietarii vecini trebuie să fie
fundamentată pe un respect reciproc și cu o toleranță pașnică, urmând a fi
întreprinse acțiuni din partea fiecăruia în vederea respectării reciproce a
drepturilor și obligațiilor acestora.
Drept urmare, reieșind din explicațiile părților, precum și a
fotografiilor anexate (f.d. 25-26), instanța de apel a stabilit că în imediata
apropiere de casa de locuit cu nr. cadastral 0XXXX.0XX.0X, ce aparține
reclamanților, de către pârât a fost ridicată o instalație de separare a loturilor
de teren montată pe suportul gardului ce delimitează loturile de teren cu nr.
cadastral 0XXXX.0XX din mun. Bălți, str. XXXXX nr.XX, și nr. cadastral
0XXXX.XXX din mun. Bălți, str. XXXXX nr.XX și care atentează în mod
inadmisibil asupra bunului imobil ce aparține reclamanților. Or, din cauza
distanței minimale, este practic limitat accesul la peretele și golurile de acces
în imobil (geamuri, ușă) din cadrul peretelui respectiv a casei reclamanților
din preajma hotarului cu gospodăria pârâtului.
3
În aceste circumstanțe, instanța de a apel a notat că potrivit raportului
de expertiză judiciară nr. 275, 276 din 24 februarie 2022 (f.d. 76-84), s-a
constatat existența influenței inadmisibile a instalației de separare a loturilor
de teren montată pe suportul gardului și gardul în raport cu casa de locuit cu
nr. cadastral cu nr. cadastral 0XXXX.0XX.XX din mun. Bălți, str.
XXXXXX, XX, și anume: instalația acoperă golurile existente în perete (ușă,
ferestre), face imposibil accesul din exterior la demisolul cu destinație
locativă, limitează accesul la colectarea datelor despre rețelele edilitare
(cotor gaz), face imposibilă asigurarea întreținerii construcției.
La fel, instanța de apel a notat că s-a stabilit că instalația de separare a
loturilor de teren montată pe suportul gardului și gardul instalat între terenul
cu nr. cadastral 0XXXX.0XX din mun. Bălți, str. XXXXX nr. XX și terenul
cu nr. cadastral 0XXX.0XX din mun. Bălți, str. XXXX nr. XX, creează
impedimente la peretele casei de locuit cu nr. cadastral 0XXXXX.0XX din
mun. Bălți, str. XXXXXX nr. XX. Intrarea de acces în casa de locuit cu nr.
cadastral 0XXXXX.0XX din mun. Bălți, str. XXXXXX nr. XX, din direcția
instalației de separare a loturilor de teren montată pe suportul gardului și
gardul de la hotarul de delimitare a terenurilor, nu poate fi utilizată.
În această ordine de idei, instanța de apel a considerat necesar de a
menționa că conform concluziilor expuse în pct. 2 din Raportul de expertiză
judiciară nr. 275, 276 din 24 februarie 2022, s-a stabilit că, hotarul fix între
terenurile cu nr. cadastrale 0XXXX.0XX și 0XXX.3XX, ce aparțin părților
– nu a fost stabilit.
În acest sens, instanța de apel analizând prevederile art. 19 alin.(1), (2)
art. 152 alin.(3), (4) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25
februarie 1998, în coraport cu prevederile art.118 alin.(1) din Cod de
procedură civilă, a conchis că prima instanță corect a constatat că părțile nu
au prezentat probe ce ar demonstra că hotarele fixe între terenurile în litigiu
au fost stabilite. Din acest motiv nu a putut fi determinat nici pe ce teren se
află instalația de separare a loturilor de teren montată pe suportul gardului și
gardul ce delimitează terenurile cu nr. cadastrale 0XXXX.0XX și
0XXXXXX.XXX.
În aceste condiții, când nu sunt delimitate hotarele fixe pe teren între
loturile cu nr. cadastrale 0XXX.0XX și 0XXX.XXX, ce aparțin părților,
instalarea de către Ion Cozniuc a instalației de separare a loturilor de teren
montată pe suportul gardului, nu a avut o bază justificativă și din
considerentele că e probat faptul că instalația respectivă prezintă influență
inadmisibilă, reclamanților fiindu-le create obstacole în folosirea casei de
locuit ce le aparține cu drept de proprietate, prima instanță corect a admis
cererea în fond privind dispunerea înlăturării obstacolelor prin demolarea
(dezasamblarea) instalației din metal și ardezie plată. Or, în registrul
bunurilor imobile suprafața terenurilor este indicată în hotare generale
(f.d.12,13)
4
Conform prevederilor art.19 alin.(2) lit.a) al Legii cadastrului
bunurilor imobile hotarele generale ale terenului se modifică în cazul
stabilirii hotarelor fixe ale terenului și deoarece nu au fost stabilite hotarele
fixe legal sa menționat că nu se poate de stabilit pe care teren este instalat
gardul din ardezie plată.
În sensul normei enunțate, instanța de apel a reținut că în anul 2017 a
fost pornit dosarul tehnic privind restabilirea în teren a hotarelor (f.d.103),
iar la data de 07 septembrie 2017 a fost întocmit actul de restabilire a
hotarelor în teren (f.d.108). Conform schemei (f.d.109), linia hotarului 2-1
este dreaptă, iar la montarea instalației de separare a loturilor de teren sa
format o cotitură (f.d.82 imaginea nr.2). Planurile geometrice la fel nu conțin
nici o cotitură astfel este neîntemeiat argumentul apelantului precum că el a
instalat gardul conform bornelor de hotar.
Astfel, cu referire la argumentul apelului precum că prin hotărârea
Judecătoria Bălți, sediul central la data din 22 octombrie 2019 a emisă o
hotărâre în litigiul dat, respectiv procesul urmează a fi încetat, instanța de
apel reținut că, reieșind din raportul de expertiză (f.d.81) în ridicarea
topografică din 11 august 2021 instalația de separare a loturilor de teren
montată pe suportul gardului 2 nu este reprezentată (a se vedea imag.15)
deci, în anul 2019 obiectul litigiului dintre părți a fost altul și astfel nu este
temei de încetare a procesului.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 10 aprilie 2023, prin intermediul poștei terestre (f.d.194), Ion
Cozniuc în temeiul art.432 alin.(2), lit.a), b) și alin.(4)–(5), din Codul de
procedură civilă, art. 20 din Constituția RM, art.6 din Convenția pentru
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a declarat recurs
împotriva deciziei din 29 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând
admiterea recursului casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei
instanțe cu emiterea unei încheierii în temeiul art.265 lit.b) din Codul de
procedură civilă.
În motivarea recursului a invocat motivele de fapt și de drept invocate
pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel, suplimentar invocându-se
că actele judecătorești contestate sunt ilegale și neîntemeiate deoarece au fost
emise cu încălcare normelor de drept materiale prin aplicarea normei care nu
trebuia să fie aplicată și anume interpretarea eronată a prevederilor art. 581
alin.(1) – (2) din Codul civil, iar această eroare a duc la soluționarea greșită
a cauzei.
A mai menționat că instanța de apel a la examinarea cauzei în ordine
de apel a admis încălcări a normelor de drept procedural și anume prin
neasigurarea prezentei expertului de către instanța de judecată prin măsuri
efective, pentru a-mi exercita dreptul de a pune întrebări acestuia legate de
neconcordanțele dintre Raportul de expertiză și actului de examinare la fața
locului, reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil garantat de
5
art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale
Suplimentar a mai invocat că la ședința de judecată din 22 decembrie
2022, instanța de apel a refuzat neîntemeiat cererea mea cu privire la
reclamarea probelor de la expertul Ala Panaș, și anume a actului de
examinare la fața locului în moment când au fost efectuate lucrările de
expertiză judiciară din 24 februarie 2022, or, concluzia instanței privind
inexistența unui asemenea act se combate atât prin explicațiile mele depuse
în instanță, cât și prin răspunsul Centrului Național de Expertiză Judiciară
nr. 943 din 29 iunie 2022 în care se menționează despre existenta acestui
document. Odată cu refuzul neîntemeiat al instanței de apel de a reclama
proba de la expert, am fost privat de posibilitatea reală de a dovedi
neconcordanțele circumstanțelor cauzei stabilite dintre actul de examinare la
fața locului pe care l-am semnat în momentul ce expertul a efectuat lucrările
sale și raportul de expertiză judiciară, întocmit cu încălcări grave de drept.
Refuzul cererii cu privire la reclamarea probelor de către instanța de apel,
mla fel reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil garantat de
art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale.
A mai susținut că instanțele de judecată ierarhic inferioare au apreciat
arbitrar probele administrat și anume Raportul de expertiză din 24 februarie
2022 care a fost întocmit de expertul Ala Panaș cu încălcări grave de drept,
a Actului de constatare din 07 septembrie 2017 și Actului de restabilirea
hotarelor în teren din 07 septembrie 2017, care nu au fost constatate și
anulate de către instanța de judecată, astfel, emanând efecte juridice între
recurent și oponenți. Or, instanțele de judecată ierarhic inferioare urmau să
dea o apreciere Raportului de expertiză judiciară din 24 februarie 2022 în
ansamblu cu Actul de constatare din 07 septembrie 2017 și Actul de
restabilirea hotarelor în teren din 07 septembrie 2017, făcând o
interconexiune juridică corectă între toate probele materiale, ținând cont de
vigoarea Actelor din 07 septembrie 2017 și legea care protejează dreptul meu
de proprietate și vecinătate față de acțiunile abuzive al oponenților, care s-au
construit casa pe hotar.
Prin urmare, a considerat că încălcările admise de instanțele de
judecată au dus la soluționarea greșită a cauzei, mai mult ca atât Cicilei Lilia
și Crețu Cătălin s-au adresa anterior cu o cerere de chemare în judecată
împotriva mea care conținea același obiect privind înlăturarea obstacolelor
și aceleași temeiuri, care a fost respinsă prin hotărârea Judecătoriei Bălți,
sediul Central din 22 octombrie 2019, pronunțată de Judecătoarea Natalia
Costas. Cerințele mele cu privire la încetarea prezentului proces judiciar în
baza art. 256 lit. b) din Codul de procedură civilă, din motivul soluționării
prezentului litigiu prin hotărârea din 22 octombrie 2019 a Judecătoriei Bălți,
sediul Central, au fost respinse neîntemeiat de instanțele inferioare, or, la caz
s-au prezentat probe care confirmă judecarea anterioară al acestui litigiu
6
judiciar în raport cu ceiași oponenți. În consecință, examinarea repetată a
aceleiași cauzei reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil
garantat și la o soluționare greșită a cauzei, or, procesul de judecată intentat
la cererea de chemare în judecată depusă de Cincilei Lilia și Crețu Cătălin
împotriva lui Ion Cozniuc urma a fi încetat.
La 12 aprilie 2023, avocatul Iulian Paciurca, acționând în numele și
interesele lui Ion Cozniuc, în temeiul art.432 alin.(2), lit.a), b), c) și alin.(4)
din Codul de procedură civilă, a declarat recurs împotriva deciziei din 29
decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului
casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe cu emiterea unei
încheierii în temeiul art.265 lit.b) din Codul de procedură civilă.
În motivarea recursului a invocat motivele de fapt și de drept invocate
pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel, cât și ele expuse în cererea
de recurs depusă de Ion Cozniuc, suplimentar invocându-se că actele
judecătorești contestate sunt ilegale și neîntemeiate deoarece au fost emise
cu încălcare esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau
a normelor de drept procedural și anume: a) nu a aplicat legea care trebuia
să fie aplicată, b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, c) a interpretat
în mod eronat legea, la caz, interpretarea eronată a prevederilor art. 500
alin.(1) – (3) din Codul civil, a prevederilor art.158, art.228 din Codul de
procedură civilă, precum și art.265 lit.b) din Codul de procedură civilă, iar
această eroare a duc la soluționarea greșită a cauzei.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI
alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi
examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din
sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
În conjunctura enunțată, și având în vedere că, recursurile au fost
depus la 10 aprilie 2023, și respectiv la 12 iulie 2023, au fost depuse până la
data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 vor fi examinate în
baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.
Art.434 alin.(1) - (2) din Codul de procedură civilă, prevede că:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu
poate fi restabilit.”
7
Art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, în redacția legii din 23
martie 2023, reglementează că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în
cazul în care:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (2) lit.a), b) și c) din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data depunerii recursului reglementează că:
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța de judecată:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
Art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului reglementează că:
,,Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”
Art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului, reglementează că:
,,Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă, reglementează că:
,,(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei în
ședință publică la 29 decembrie 2022 (f.d. 167).
8
Totodată, din conținutul scrisorii de expediere a actului judecătoresc
nr.4730 (f.d. 176), rezultă că, la 01 martie 2023, Curtea de Apel Bălți a
expediat în adresa participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal,
copia deciziei integrale din 29 decembrie 2023, iar de către Ion Cozniuc a
fost recepționată la data de 10 martie 2023, fapt confirmat prin avizul de
recepție anexat la materialele cauzei (f.d.177).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursurile declarate de către Ion Cozniuc la data de 10 aprilie 2023, și de
avocatul Iulian Paciurca, care acționează în interesele lui Ion Cozniuc la data
de 12 aprilie 2023, se consideră depuse în termenul stabilit de art.434 din
Codul de procedură civilă (a se vedea pct.35).
La 24 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului
poștal, a expediat în adresa intimaților, copiile recursurilor declarate de către
Ion Cozniuc și de către avocatul Iulian Paciurca, care acționează în interesele
lui Ion Cozniuc, împotriva deciziei din 29 decembrie 2022 a Curții de Apel
Bălți, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște
modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea
respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,
posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.205).
Corespondența expediată în adresa intimaților Crețu Cătălin și Cincilei
Lilia a fost returnată de către oficiul poștal cu mențiunea factorului poștal
„nereclamat” (f.d. 207/208).
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă
motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la
data depunerii cererii de recurs).
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă,
în vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,
examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității
temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.
Din analiza recursului declarat de către Ion Cozniuc, rezultă că a
invocat temei de admisibilitate prevederile art.432 alin.(1), (2) lit.a), b) și (4)
–(5) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data 10 aprilie 2023, iar din
analiza recursului declarat de avocatul Iulian Paciurca, care acționează în
interesele lui Ion Cozniuc, rezultă că a invocat temei de admisibilitate
9
prevederile art.432 alin. (2), lit.a), b) c) și alin.(4)-(5) din Codul de procedură
civilă, în vigoare la data 12 aprilie 2023.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că Ion
Cozniuc și de către avocatul Iulian Paciurca, care acționează în interesele lui
Ion Cozniuc în cererile de recurs au făcut trimitere la temeiul de drept
prevăzut de art.432 alin.(2), lit. a), b) c) din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data depunerii recursului (a se vedea pct.37), nu a stabilit că
instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică
dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din
Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor (a se
vedea pct.38), nu le-a stabilit.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
reține că recurentul a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art. 432
alin. (4) din Codul de procedură civilă (a se vedea pct.39).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție verificând
existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură
civilă, nu a depistat.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv
numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se
doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere
îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în
mod direct starea de lucruri.
În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că recursurile în cauză conțin obiecții de fapt și de drept, care
deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere
corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de către Ion Cozniuc și de către avocatul
Iulian Paciurca, care acționează în interesele lui Ion Cozniuc, nu pot constitui
temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept
procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
10
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia că recursurile declarate de de către Ion Cozniuc
și de avocatul Iulian Paciurca, care acționează în interesele lui Ion Cozniuc,
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este
inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a)
din Codul de procedură civilă (în vigoare la data depunerii recursului),
art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Declară inadmisibil recursurile declarate de către Ion Cozniuc și de
avocatul Iulian Paciurca, care acționează în interesele lui Ion Cozniuc,
împotriva deciziei din 29 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat
11