2ra-795/23 — inlaturarea obstacolelor la folosirea bunului imobil si evacuarea din imobil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- inlaturarea obstacolelor la folosirea bunului imobil si evacuarea din imobil
- Temei legal
- instanta de apel nu a verificat legalitatea si temeinicia hotaririi atacate; motivarea superficiala a deciziei contestate; nu au fost clarificate toate circumstantele importante pentru solutionarea justa a cauzei si probele pe care se intemeiaza concluziile privitoare la aceste circumstante; eroarea judiciara nu poate fi corectata de instanta de recurs.
2ra-795/23 — inlaturarea obstacolelor la folosirea bunului imobil si evacuarea din imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Cioina Nicolae,
reprezentat de avocatul Pucas Ina,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Ciubuc Emanoil împotriva lui Cioina Nicolae cu privire la înlăturarea
obstacolelor la folosirea bunului imobil prin evacuarea din imobil și
încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
prin care s-a respins apelul declarat de Cioina Nicolae, reprezentat de
avocatul Ina Pucas și menținută hotărârea din 28 iunie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru
(Dosarul nr.2ra-795/23
NR. PIGD 2-20078967-01-2ra-07062023)
Instanța de apel nu a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate. Motivarea
superficială a deciziei contestate. Nu au fost clarificate toate circumstanțele importante
pentru soluționarea justă a cauzei și probele pe care se întemeiază concluziile
privitoare la aceste circumstanțe. Eroarea judiciară nu poate fi corectată de către
instanța de recurs.
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud.: D. Sîrbu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: I. Secrieru, V. Cotorobai, M. Anton)
24 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, recursul declarat de Cioina Nicolae,
reprezentat de avocatul Pucas Ina,
Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Ion Munteanu,
Oxana Parfeni, Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT:
La 29 iunie 2020, Ciubuc Emanoil a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Cioina Nicolae cu privire la înlăturarea obstacolelor la
folosirea bunului imobil prin evacuarea din imobil și încasarea cheltuielilor de
judecată.
În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că la ***** a
achiziționat de la *****, ***** și ***** apartamentul nr.*****, cu nr.
cadastral *****, cu suprafața de ***** m.p., amplasat în ****, str. *****.
După dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului
nominalizat, s-a deplasat la adresa amplasării apartamentului pentru a intra în
posesia acestuia, însă a depistat că în apartamentul respectiv în mod abuziv și
samavolnic a pătruns o persoană străină, prezentându-se ca Cioina Nicolae,
care îi crea impedimente să intre în locuința sa, pe care a dobândit-o în
proprietate.
Pârâtul refuză eliberarea apartamentului în litigiu, fără a prezenta
acte ce i-ar confirma dreptul dânsului de a locui în acest imobil.
În vederea apărării dreptului său de proprietate, Ciubuc Emanoil
s-a adresat cu plângere IP Botanica al DP mun. Chișinău, solicitând asistența
organului de urmărire penală pentru apărarea dreptului încălcat prin violarea
dreptului de proprietate.
În urma investigației efectuate de IP Botanica al DP mun. Chișinău
prin scrisoarea nr.***** din 14 februarie 2020, a fost informat că litigiul ține
de ordinul relațiilor civile și urmează a fi soluționat pe cale judiciară.
În scopul soluționării pe cale amiabilă a litigiului, în adresa
pârâtului a fost expediată o cerere prealabilă, solicitând eliberarea
apartamentului în termen de 7 zile calendaristice, însă nu a primit răspuns, din
care motiv s-a adresat în judecată cu prezenta acțiune.
Reclamantul a notat că la încheierea contractului de vânzare-
cumpărare, vânzătorul a declarat în contract că imobilul în litigiu nu este dat în
locațiune sau comodat unei alte persoane.
Ciubuc Emanoil consideră că prin acțiunile ilegale ale pârâtului
Cioina Nicolae se constată că acesta ocupă în mod abuziv apartamentul
nr.*****, cu nr. cadastral *****, cu suprafața de ***** m.p., amplasat în
*****, str. *****, pe care îl deține cu drept de proprietate privată, creându-i
obstacole la folosirea acestuia.
1
Cu trimitere la prevederile art.500 alin.(1), art.510 alin.(2), art.581
alin.(1) și (2), art.585 alin.(2) din Codul civil și art.46 alin.(1) din Constituție și
art.1 din Protocolul nr.1 la CtEDO, Ciubuc Emanoil a solicitat admiterea
acțiunii și evacuarea lui Cioina Nicolae, cu toți membrii familiei acestuia,
precum și alte persoane, din bunul imobil – apartamentul nr.*****, nr.cadastral
*****, cu suprafața de ***** m.p., amplasat pe adresa: *****, pe care îl ocupă
ilegal, precum și încasarea din contul lui Cioina Nicolae în beneficiul său a
sumei de 2000 de lei cheltuieli de asistență juridică, 100 de lei taxa de stat și
180 de lei cheltuieli pentru eliberarea adeverinței de la ASP.
La 13 decembrie 2021, Cioina Nicolae, reprezentat de avocatul
Pucas Ina a depus cerere cu privire la audierea martorilor în ședință de judecată
(f.d.116-118, vol.I).
La 24 iunie 2022, Cioina Nicolae, reprezentat de avocatul Pucas
Ina a depus cerere, prin care a solicitat reluarea examinării cauzei în fond
(f.d.123, vol.I).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:
Prin încheierea protocolară din 13 iunie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru s-a decăzut partea pârâtă în audierea martorilor, din
motiv că pârâtul Cioina Nicolae, reprezentat de avocatul Pucas Ina nu a asigurat
prezența acestora la ședința de judecată (f.d.125-126, vol.I).
Prin încheierea protocolară din 28 iunie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru a fost respinsă cererea depusă de Cioina Nicolae,
reprezentat de avocatul Pucas Ina, prin care a solicitat reluarea examinării
cauzei în fond (f.d.127, vol.I).
Prin hotărârea din 28 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru a fost admisă acțiunea depusă de Ciubuc Emanoil. S-a evacuat Cioina
Nicolae, cu toți membrii familiei și altor persoane, din imobilul ce aparține cu
drept de proprietate lui Ciubuc Emanoil – apartamentul nr.*****, cu nr.
cadastral *****, cu suprafața de ***** m.p., situat în *****, str. *****, pe care
îl ocupă ilegal. S-a încasat din contul lui Cioina Nicolae în beneficiul lui Ciubuc
Emanoil suma de 2000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, 180 de
lei cheltuieli pentru obținerea informației de la Agenția Servicii Publice și 100
de lei taxa de stat achitată la depunerea acțiunii, în total 2280 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:
La 07 iulie 2022, Cioina Nicolae, reprezentat de avocatul Pucas
Ina, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 23 noiembrie 2022,
a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii
din 28 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu trimiterea cauzei
spre rejudecare în prima instanță.
2
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:
Prin decizia din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost
respins apelul declarat de Cioina Nicolae, reprezentat de avocatul Pucas Ina, și
menținută hotărârea din 28 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:
La 22 mai 2023, Cioina Nicolae, reprezentat de avocata Pucas Ina
a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea
acestuia, casarea deciziei din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cu
trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.
SOLICITĂRILE RECURENTULUI:
În susținerea recursului Cioina Nicolae, reprezentat de avocatul
Pucas Ina a invocat că concluziile instanței de apel sunt contradictorii, neclare,
fapt care pune la îndoială temeinicia deciziei contestate.
Este eronată concluzia instanței de apel precum că de facto dânsul
locuiește în apartamentul nr.***** din str. *****, or, în lucrările dosarul se
conțin diferite date cu privire la numărul apartamentului în care domiciliază,
astfel din facturile pentru serviciile comunale, în special, eliberate de SA
„Moldovagaz” figurează adresa: *****, ap.*****, pe când cele emise de SRL
„Infobon” figurează adresa: *****, ap.*****.
Recurentul a remarcat că la ***** a fost angajat în funcție de
***** la ÎS „*****”, reorganizată la ***** în SA „*****”. În același an
împreună cu membrii familiei sale i-a fost repartizat în folosință apartamentul
nr.***** (după noua numărătoare nr.*****) din str. *****, compus din *****
odăi, cu suprafața de ***** m.p., cu statut de locuință de serviciu. Până în
prezent locuiește în apartamentul nr.***** din str.*****, unde își are viza de
reședință, faptul dat rezultă și din informația eliberată de Agenția Servicii
Publice, anexată la dosar.
În toată perioada, a făcut reparația în apartamentul nr.***** din
str. ***** și achită serviciile comunale.
***** și *****, de la care intimatul Ciubuc Emanoil a procurat
apartamentul nr.***** din str. *****, niciodată nu au locuit în apartamentul
nr.*****, aceștia au avut viza de domiciliu în apartamentul nr.***** din acest
bloc locativ.
La fel, niciodată nu l-a văzut pe intimatul Ciubuc Emanoil și nu
este clar cum putea să cumpere un apartament fără să-l vadă în realitate.
De asemenea, la dosar nu se atestă înscrisuri probatorii că
apartamentul nr.***** din str. *****, aflat în posesia sa, aparține lui Ciubuc
Emanoil, or, în contractul de vânzare-cumpărare obiect al înstrăinării îl
constituie apartamentul nr.*****.
3
Nu se atestă probe incontestabile că dânsul ocupă ilegal
apartamentul nr.***** din str. *****, fapt ignorat de instanțele de judecată
ierarhic inferioare.
Pe lângă acestea, apartamentul nr.*****, pe care îl deține în
posesie are suprafața de ***** m.p., pe când apartamentul nr.*****, la care
pretinde Ciubuc Emanoil, are suprafața de ***** m.p.
Instanța de fond, a cărei soluție a fost menținută de instanța de
apel, a dispus evacuarea sa și a membrilor familie sale din presupusul
apartament nr.***** din str. *****, cu toate că dânsul de fapt locuiește în
apartamentul nr.***** din același bloc locativ.
Consideră că instanțele de judecată ierarhic inferioare au aplicat
eronat normele de drept material, cu aprecierea arbitrară a probelor anexate la
dosar.
În cadrul examinării cauzei în prima instanță dânsul a depus cerere
ca să fie audiați în calitate de martori ***** și *****, deși cererea a fost admisă
de către instanța de judecată, totuși martorii respectivi nu au fost audiați. De
asemenea, a solicitat reluarea cercetării judecătorești și a prezentat martorii
nominalizați, însă instanța de fond a respins cererea respectivă.
Recurentul consideră că a fost privat de dreptul de a da explicații
întru susținerea poziției sale, de a prezenta probe cum ar fi declarațiile
martorilor, audierea cărora anterior a fost admisă în instanța de judecată, fiindu-
i încălcat dreptul privind accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil.
Apreciază ca fiind eronate concluziile instanței de judecată precum
că dânsul și reprezentantul său, avocatul Pucas Ina au fost legal citați pentru
ședințele anterioare celei din 13.06.2022, au participat la acestea, au formulat
demersuri în fața instanței etc., or, ședința din 21.03.2022 a fost contramandată,
fără a stabili o altă ședință și nici înștiințări în adresa sa nu au fost expediate.
Mai mult decât atât, în instanța de apel cauza a fost examinată în
absența sa și a reprezentantului său. Astfel, prima ședință în apel a fost
preconizată pentru 02 februarie 2023, însă a expediat în adresa instanței de apel
cerere prin care a solicitat amânarea examinării cauzei pe motiv de boală, însă
instanța de apel a respins cererea respectivă, indicând că anterior a mai depus
cereri similare, fapt ce nu corespunde realității, întrucât în apel a fost doar o
singură ședință cea din 02 februarie 2023.
În opinia recurentului instanța de apel nu a asigurat
disponibilitatea în drepturile sale ce constă în posibilitatea de a dispune liber de
dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de
a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele
procedurale de apărare, fiind încălcate prevederile art.27 alin.(1) CPC.
Instanța de apel nu a garantat posibilitatea de a fi prezent în ședința
de judecată, de a participa la dezbateri judiciare, de a da explicații, de a înainta
obiecții în sensul art.56, art.382 și art.384 CPC.
În drept, recurentul Cioina Nicolae și-a întemeiat recursul pe
prevederile art.432 alin.(2) lit.c), alin.(3) lit.b) și alin.(4) din Codul de
4
procedură civilă (în redacția legii până la modificările operate prin Legea
nr.246 din 31.07.2023, în vigoare 01.09.2023), potrivit cărora se consideră că
normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care
instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea; se consideră că
normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în
care cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; săvârșirea altor încălcări decât
cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul
și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a
cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor
de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
La 08 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
lui Ciubuc Emanoil copia recursului declarat de Cioina Nicolae, reprezentat de
avocata Pucas Ina, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței
(f.d.189, vol.I), cu toate acestea intimatul nu și-a valorificat acest drept
procedural și nu a depus referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:
Articolul 434 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă prevede
că:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art.XI alin.(3) din Legea nr.246 din
31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat la 22 mai 2023 de către Cioina Nicolae,
reprezentat de avocatul Pucas Ina a fost depus până la data intrării în vigoare a
Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi
examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
Articolul 432 din Codul de procedură civilă (în redacția legii în
vigoare la data depunerii recursului – 22.05.2023) statuează că:
5
„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise
au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Articolul 431 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă
reglementează că:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9
judecători ai Curții Supreme de Justiție.
(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la
examinarea recursului în cauză.”
Articolul 440 alin.(3)-(4) din Codul de procedură civilă stipulează
că:
„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.
(4) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate
decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din
5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”
Articolul 442 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute
la art.432.”
Articolul 444 din Codul de procedură civilă prevede că:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces.”
6
Articolul 445 alin.(1) lit.c) din Codul de procedură civilă indică
că:
„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: c) să admită recursul, să caseze
integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o
singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”
Articolul 117 alin.(1) din Codul de procedură civilă notează că:
„(1) Probe în cauze civile sunt elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de
lege, care servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților,
precum și altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei.”
Articolul 118 alin.(1) din Codul de procedură civilă menționează
că:
„(1) Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei
al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.”
Articolul 121 din Codul de procedură civilă indică că:
„Instanța judecătorească reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente
care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența
de circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.”
Articolul 130 alin.(1)–(5) din Codul de procedură civilă
menționează că:
„(1) Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe
cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din
dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
(2) Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă
prestabilită fără aprecierea lor.
(3) Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,
veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența
pentru soluționarea cauzei.
(4) Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte
în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor
probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele.
(5) Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare și
comparare cu alte probe că datele pe care le conține corespund realității.”
Articolul 239 din Codul de procedură civilă indică că:
„Hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază
hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate
în ședință de judecată.”
Articolul 240 alin.(1) din Codul de procedură civilă indică că:
„(1) La deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite,
caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea
acțiunii.”
Articolul 241 alin.(1) și (5) din Codul de procedură civilă prevede
că:
„(1) Instanța judecătorească adoptă hotărârea în numele legii.
5) În motivare se indică: circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care
se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de
instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.”
Articolul 373 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă
stipulează că:
7
„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor
înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea
circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.
(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice
stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au
importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate
suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.”
Articolul 490 alin.(1) din Codul civil prevede că:
„(1) Posesorul este prezumat proprietar al bunului până la proba contrară.”
Articolul 581 alin.(1)-(2) din Codul civil statuează că:
„(1) Proprietarul unui bun are dreptul de a i se recunoaște dreptul de proprietate și de
a obține sau recupera posesia sa de la oricare persoană care îl stăpânește de fapt, cu excepția
cazului în care acea persoană are un drept de a poseda bunul, în sensul art.484 alin.(3),
opozabil proprietarului.
(2) Acțiunea în revendicare se înaintează contra persoanei care exercită stăpânirea de
fapt a bunului la data înaintării.”
MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS:
Cu referire la termenul de depunere a recursului, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel Chișinău a
pronunțat decizia la 02 februarie 2023, în ședință publică.
Din actele cauzei rezultă că copia deciziei motivate a instanței de
apel a fost notificată la adresa electronică a reprezentantului recurentului,
Cioina Nicolae, avocata Pucas Ina la 07 mai 2023, fapt ce rezultă din scrisoarea
anexată la dosar (f.d.178, vol.I).
În cererea de recurs, Cioina Nicolae a confirmat că copia deciziei
motivate a instanței de apel contestată a recepționat-o la 05 mai 2023 (f.d.182,
vol.I).
Astfel, recursul declarat la 22 mai 2023 de către Cioina Nicolae,
reprezentat de avocata Pucas Ina se consideră ca fiind depus în interiorul
termenul legal prevăzut de art.434 CPC.
Având în vedere că legea procesual-civilă impune obligații noi,
prin care se anulează sau care reduc drepturile procedurale ale participanților la
proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale
noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă recursul se va examina conform
procedurii de judecare a recursului în vigoare la data depunerii acestuia
(22.05.2023), deoarece după sensul său norma referitoare la temeiuri cuprinde
și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de procedura de examinare și
soluționare, ele constituind un tot întreg organic.
Completul de judecată consideră recursul declarat de Cioina
Nicolae, reprezentat de avocata Pucas Ina, admisibil și urmează a fi examinat
în continuare în complet de judecată din 3 judecători al Curții Supreme de
Justiție.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate
în cererea de recurs, în coroborare cu normele de drept aplicabil speței,
8
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul
urmează a fi admis, casată integral decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei
spre rejudecare în instanța de apel, din motivele ce succed.
Reiterând esența litigiului, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție reține că la 29 iunie 2020, Ciubuc Emanoil a depus cerere
de chemare în judecată împotriva lui Cioina Nicolae, solicitând evacuarea
acestuia cu toți membrii familiei sale, precum și altor persoane, din bunul
imobil – apartamentul nr.*****, nr.cadastral *****, cu suprafața de *****
m.p., amplasat pe adresa: *****, pe care îl ocupă ilegal și compensarea
cheltuielilor de judecată.
Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Judecătoria
Chișinău, sediul Centru prin hotărârea din 28 iunie 2022 a admis acțiunea
depusă de Ciubuc Emanoil și s-a dispus evacuarea lui Cioina Nicolae, cu toți
membrii familiei și altor persoane, din imobilul ce aparține cu drept de
proprietate lui Ciubuc Emanoil – apartamentul nr.*****, cu nr. cadastral
*****, cu suprafața de ***** m.p., situat în *****, pe care îl ocupă ilegal. S-a
încasat din contul lui Cioina Nicolae în beneficiul lui Ciubuc Emanoil suma de
2000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, 180 de lei cheltuieli pentru
obținerea informației de la Agenția Servicii Publice și 100 de lei taxa de stat
achitată la depunerea acțiunii, în total 2280 de lei.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 07 iulie 2022, Cioina
Nicolae, reprezentat de avocata Pucas Ina, a declarat apel împotriva hotărârii
primei instanțe.
Efectuând controlul judiciar al hotărârii primei instanțe, Curtea de
Apel Chișinău prin decizia din 02 februarie 2023 a respins apelul declarat de
Cioina Nicolae, reprezentat de avocatul Pucas Ina, și a menținut hotărârea din
28 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pe fondul cauzei, prima instanță și instanța de apel au motivat
soluțiile de admitere a acțiunii constatând că reclamantul Ciubuc Emanoil
deține dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.*****, nr. cadastral
*****, cu suprafața de ***** m.p., amplasat pe adresa *****, fapt confirmat
prin certificatului eliberat de Agenția Servicii Publice.
Instanțele de judecată au constatat că pârâtul Cioina Nicolae ocupă
apartamentul nr.***** din *****, fără temei legal, iar proprietarul imobilului
prin acțiunea depusă solicită încetarea acțiunilor ilicite ale pârâtului de ocupare
abuzivă a imobilului în litigiu.
Instanțele de judecate au concluzionat asupra temeiniciei acțiunii,
motivând că pârâtul Cioina Nicolae nu deține niciun drept real asupra
apartamentului nr.*****, nr. cadastral *****, cu suprafața de ***** m.p., situat
în *****, iar solicitarea proprietarului de a-și recupera posesia și folosința
asupra bunului imobil este una justificată, în situația în care ultimul a continuat
să-l folosească și să-l posede, fără acordul proprietarului, refuzând să-l
elibereze.
9
Instanța de apel nu a reținut argumentul invocat de apelantul/pârât
Cioina Nicolae precum că dânsul nu locuiește în apartamentul nr.*****, dar în
apartamentul nr.***** din str.*****, deoarece din înscrisurile anexate de către
acesta la referința depusă în instanța de fond, conțin date contradictorii cu
privire la numărul apartamentului în care domiciliază, și anume în facturile
emise de SA „Moldovagaz” figurează adresa: *****, ap.*****, pe când în
facturile emise de SRL „Infobon” figurează adresa: ap.*****, str.*****.
Efectuând controlul judiciar al deciziei contestate, în raport cu
materialele dosarului, argumentele invocate în recurs în coroborare cu legislația
în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție consideră că soluția și concluziile instanței de apel
sunt pripite, nefiind elucidate cu suficientă claritate toate circumstanțele
importante ale cauzei, din motivele ce succed.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
soluția instanței de apel rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a
litigiului, criteriu, care presupune prin sine elucidarea completă și certă a
situației de fapt sub toate aspectele, iar concluziile instanței de apel sunt bazate
pe o apreciere unilaterală și arbitrară a materialului probator, fapt ce vine în
contradicție cu normele de drept procedural.
După cum rezultă din acțiune, obiectul de examinare îl constituie
apartamentul nr.*****, nr. cadastral *****, cu suprafața de ***** m.p.,
amplasat în *****, pe care reclamantul Ciubuc Emanoil îl deține cu drept de
proprietate privată în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.***** din
*****, încheiat între acesta și foștii proprietari *****, înregistrat la Serviciul
Cadastral Teritorial Chișinău la ***** sub nr.***** (f.d.8, 14-19, 106, vol.I),
pe care reclamantul îl revendică din presupusa posesie ilegală a pârâtului Cioina
Nicolae.
Completul de judecată remarcă că atât în referința depusă în prima
instanță, cererea de apel și recurs, Cioina Nicolae declară că nu locuiește și nu
folosește, împreună cu familia sa, în apartamentul în litigiu nr.*****, dar
apartamentul nr.***** din blocul locativ de pe adresa *****.
La acest aspect, Completul de judecată reține că potrivit suportului
probator anexat la dosar, în special din informația eliberată de Agenția Servicii
Publice și datele din cărțile de identitate, rezultă că Cioina Nicolae împreună
cu membrii familiei sale: soția ***** și fiul *****, au viza de reședință în
apartamentul nr.***** din str. *****, din anul ***** până în prezent (f.d.13,
80 verso, 81 verso, 82 verso, vol.I).
În același timp, Completul de judecată ține să menționeze că
pentru serviciile comunale, familia Cioina o parte din facturi le primește pentru
locul de consum: apartamentul nr.*****, str. *****, iar alte facturi le primește
pentru locul de consum: apartamentul nr.*****, str. ***** (f.d.83-102, vol.I).
Totodată, ține de menționat că potrivit extrasului din tabelul
nominal din 30 septembrie 2015, Cioina Nicolae, ***** și ***** locuiesc în
10
apartamentul nr.*****, compus din ***** odăi locative, cu suprafața de *****
m.p., situat în ***** (f.d.77-79, vol.I).
În contextul enunțat, este superficială și pripită concluzia instanței
de apel, care a menținut hotărârea primei instanțe, precum că recurentul/pârât
Cioina Nicolae ocupă fără temei legal și convențional apartamentul nr.*****
din str.*****, iar proprietarul acestui imobil, Ciubuc Emanoil revendică
încetarea acțiunilor ilicite ale lui Cioina Nicolae manifestate prin ocuparea
abuzivă a spațiului locativ menționat, cu evacuarea ultimului și a membrilor
familiei sale și a altor persoane, care ocupă ilegal acest spațiu locativ, în situația
în care din materialele dosarului nicidecum nu rezultă că familia Cioina în
realitate locuiește anume în apartamentul litigios nr.***** și refuză categoric
să-l elibereze.
Mai mult ca atât, la actele cauzei este anexată o schemă a
apartamentelor din blocul locativ nr.*****, certificată de reclamantul Ciubuc
Emanoil, din care rezultă că în apartamentul nr.***** (ap.*****) locuiește
familia Cioina, iar în apartamentul nr.***** (ap.*****) a locuit anterior familia
***** (f.d.22, vol.I). Cu toate acestea, însă, instanțele de judecată ierarhic
inferioare nu au stabilit cu certitudine cine a întocmit respectiva schemă și cum
apartamentul nr.***** a devenit apartamentul nr.*****, iar apartamentul
nr.***** a devenit apartamentul nr.*****. Or, la actele cauzei înscrisuri
probatorii, din care cert s-ar demonstra că apartamentul nr.***** din str. *****,
în care locuiește familia Cioina, de fapt constituie apartamentul nr.*****, în
privința căruia reclamantul Ciubuc Emanoil revendică recuperarea din
stăpânirea ilegală a lui Cioina Nicolae, lipsesc.
Mai mult ca atât, după cum rezultă din datele cadastrale și
contractul de vânzare-cumpărare din *****, autentificat notarial sub nr.*****,
de către notarul *****, bunul imobil (ap.*****), nr. cadastral *****, din str.
*****, are o suprafață totală de ***** m.p., pe când recurentul/pârât Cioina
Nicolae invocă că suprafața apartamentului nr.***** din același bloc locativ,
în care dânsul de fapt că locuiește, este de ***** m.p.
Deși, instanța de apel a menționat în decizia recurată că înscrisurile
anexate de Cioina Nicolae conțin date contradictorii cu privire la numărul
apartamentului în care domiciliază, și anume în facturile emise de SA
„Moldovagaz” figurează adresa: *****, ap.*****, pe când în facturile emise
de SRL „Infobon” figurează adresa: ap.*****, str.*****, totuși nu a verificat
și elucidat pe deplin acest aspect important pentru judecarea justă a prezentei
cauze.
La caz, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au identificat
cu exactitate bunul imobil în care locuiește Cioina Nicolae (pretins de
reclamantul/intimat Ciubuc Emanoil că s-ar fi aflat în stăpânire ilegală al
recurentului/pârât) și dacă într-adevăr apartamentul în litigiu nr.*****, cu nr.
cadastral *****, cu suprafața de ***** m.p., amplasat în *****, este ocupat
abuziv de familia Cioina.
11
Cele nominalizate supra, denotă faptul că Curtea de Apel Chișinău
per ansamblu nu a efectuat o apreciere multiaspectuală, completă și nemijlocită
probelor administrate la materialele dosarului întru elucidarea circumstanțelor
cauzei ce pot duce la emiterea unei hotărâri judecătorești întemeiate și legale,
apreciindu-le în mod nerezonabil.
În contextul expus, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că instanța de apel trebuia să indice cu suficientă claritate
motivele pe care și-a întemeiat decizia, iar având în vedere caracterul
determinant al concluziilor sale, să precizeze noțiunile ce implică o apreciere a
faptelor și probelor dezbaterii.
În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns
special și explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a
formulat acțiunea posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost
neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a dreptului la un
proces echitabil (speța Hiro Balani c. Spaniei, hotărârea din 09 decembrie
1994).
Garanțiile implicite prevăzute la art.6§1 CEDO includ obligația de
motivare a hotărârilor judecătorești (H. împotriva Belgiei, 1987, pct. 53, și
pentru o reamintire a principiilor, Zayidov împotriva Azerbaidjanului (nr.2),
2022, pct.91). O decizie motivată permite părților să demonstreze că astfel,
cauza lor a fost într-adevăr audiată și, prin urmare, să contribuie la o mai bună
acceptare a deciziei [Magnin împotriva Franței (dec.), 2012, pct. 29].
Deși o instanță internă dispune de o anumită marjă de apreciere în
alegerea argumentelor și admiterea probelor, aceasta trebuie să-și justifice
activitățile, precizând motivarea deciziilor sale (Suominen împotriva Finlandei,
2003, pct. 36; Carmel Saliba împotriva Maltei, 2016, pct. 73 și pct. 79).
Actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de
drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod
sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în
prezentul litigiu lipsește.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că
corectarea erorii instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este
posibilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează
de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a trimite
cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele
menționate și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, cu
respectarea dreptului părților la un proces echitabil.
În contextul enunțat și în conformitate cu art.431, art.445 alin.(1)
lit.c) și alin.(3) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI:
12
Admite recursul declarat de Cioina Nicolae, reprezentat de avocatul
Pucas Ina.
Casează integral decizia din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
emisă în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Ciubuc Emanoil împotriva lui Cioina Nicolae cu privire la înlăturarea
obstacolelor la folosirea bunului imobil prin evacuarea din imobil și încasarea
cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel
Centru, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Oxana Parfeni
13