2ra-1136/23 — evacuarea din bunul imobil cu obligarea de a nu crea obstacole in folosirea imobilului

2ra-1136/23 — evacuarea din bunul imobil cu obligarea de a nu crea obstacole in folosirea imobilului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Ștefan Roșcovan și

Iuliana Roșcovan, reprezentați de avocatul Nicolae Leșan,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Ștefan Roșcovan și Angela Roșcovan, în interesele copilului minor Iuliana

Roșcovan împotriva lui Valentin Chirinciuc și Liudmilei Chirinciuc,

intervenienți accesorii Anatol Ciobanu, Ecaterina Pogoja (Roșcovan) privind

evacuarea din bunul imobil cu obligarea de a nu crea obstacole în folosirea

imobilului,

împotriva deciziei din 17 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 2ra-1136/23

NR. PIGD 2-20102548-01-2ra-07082023)

Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2)-(4) din

Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023). Dezacordul

recurenților cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a

acesteia.

Au examinat anterior cauza judecătorii:

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (L. Mitrofan)

Instanța de apel: Curtea de Chișinău (I. Țurcan, Iu. Cotruță, V. Mihaila)

20 august 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

Ștefan Roșcovan și Iuliana Roșcovan, reprezentați de avocatul Nicolae

Leșan.

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Ion Munteanu, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

copilului minor Iuliana Roșcovan, reprezentați de avocatul Nicolae Leșan au

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Valentin Chirinciuc și

Ludmilei Chirinciuc, intervenienți accesorii Anatol Ciobanu, Ecaterina

Pogoja (Roșcovan) privind evacuarea din bunul imobil cu obligarea de a nu

crea obstacole în folosirea imobilului.

în luna februarie 1996, Anatol Roșcovan a înaintat spre examinare către

Judecătoria sect. Centru, cerere de chemare în judecată împotriva Ecaterinei

Roșcovan (Pojoga), cu privire la partajarea averii. În motivarea acțiunii,

acesta a indicat că, din anul 1985, a fost în relații de căsătorie cu pârâta

Ecaterina Roșcovan (Pojoga). În timpul căsătoriei au agonisit averea comună

și anume: automobil VAZ, sintezator muzical, mobilă, covoare și bunul

imobil - casa de locuit din str. Xxxxxx, mun. Xxxxxx. Astfel, Anatol

Roșcovan a solicitat atribuirea în proprietatea sa a sintezatorului muzical și

1/2 cotă-parte din casa de locuit din str. Xxxxxx, mun. Xxxxxx. În urma

examinării litigiului nominalizat, prin hotărârea din 13 noiembrie 1997 a

Judecătoriei sect. Centru, acțiunea a fost respinsă pentru lipsa de temei.

Judecătoria sect. Centru, a fost emisă încheierea din 14 februarie 1996, cu

privire la aplicarea sechestrului. La 13 martie 1996, întru executarea

încheierii nominalizate, au fost întocmite procese-verbale și actele de

aplicare a sechestrului asupra casei de locuit din str. Xxxxxx, mun. Xxxxxx,

automobilului VAZ, precum și mobilei, tehnicii de uz casnic, aflate pe adresa

menționată în încheiere. Actele de aplicare a sechestrului în privința averii

sechestrate, precum și averea sechestrată a fost transmisă spre păstrare

Ecaterinei Roșcovan (Pojoga), până la adoptarea în cadrul litigiului, privind

partajarea averii, unei hotărâri irevocabile.

Chișinău, acțiunea înaintată de Anatol Roșcovan împotriva Ecaterinei

Roșcovan (Pojoga) privind partajarea averii comune a fost admisă parțial,

atribuindu-i în natură:

- de la etajul I, încăperile de locuit nr. 4, cu suprafața de 1,7 m.p. și

prețul de 1.477,00 MDL; nr. 5 cu suprafața de 3,8 m.p. și prețul de 480,00

MDL; nr. 6, cu suprafață de 11,00 m.p. și prețul de 1 389 MDL; nr. 7, cu

suprafața de 5,9 m.p. în sumă de 745,00 MDL; nr.9, cu suprafața de 1,0 m.p.

și prețul de 126,00 MDL; Anexa nr. lit. „a” 5, cu prețul de 416,00 MDL;

partea din încăperea nr. 1 „a”, cu suprafața de 12,5 m.p., în sumă de 1.578,00

MDL;

- de la etajul II, încăperea nr. 6, cu suprafață de 25,2 m.p. în sumă de

3.182,00 MDL; nr. 7, cu suprafață de 19,8 m.p. la preț de 2.500,00 MDL;

veranda nr. lit. „a” 4, în sumă de 332,00 MDL; din mansardă încăperea nr.3,

cu suprafață de 55,2 m.p. la preț de 4.141,00 MDL. Total ce constituie 1/3

parte de casa de locuit din str. Xxxxxx, mun. Xxxxxx, cu cost total de

16.336,00 MDL. Totodată, Anatol Roșcovan a fost obligat să instaleze

îngrădirea spre încăperea nr. 1 de la etajul II, să asigure trecerea din încăperea

nr. 3 în încăperea nr. 1 și, din aceasta, spre acoperiș, să organizeze montarea

unei scări pentru accesul la etajul II și la terasă împreună cu o ușă de intrare

către această scară, precum și să realizeze trecerea din încăperea nr. 6 și de

pe terasă în încăperea nr. 3 ori, în alternativă, să instaleze o ieșire din

încăperea nr. 3 către acoperiș.

S-a atribuit în natură, Ecaterinei Pojoga (Roșcovan), din casa de locuit:

- de la etajul I încăperile nr. 2, cu suprafața de 17,1 m.p., la preț de

2.159,00 MDL; nr. 3, cu suprafața de 21,8 m.p., la preț de 2.753,00 MDL;

nr. 8, cu suprafața de 23,4 m.p., la preț de 2.955,00 MDL; o parte din

încăperea nr. 1, cu suprafața de 19,4 m.p. la preț de 2.450,00 MDL; Anexa

lit. „a”, la preț de 3.094,00 MDL;

- de la etajul II încăperile nr. 1, cu suprafața de 19,4 m.p., la preț de

2.450,00 MDL; nr. 2, cu suprafața de 18,3 m.p., la preț de 2.311, 00 MDL;

nr. 3, cu suprafața de 24,5 m.p., la preț de 3.094,00 MDL; nr. 8, cu suprafața

de 8,7 m.p., la preț de 1.099,00 MDL; nr. 4, cu suprafața de 11,8 m.p., la preț

de 1.490,00 MDL; nr. 5, cu suprafața de 3,1 m.p., la preț de 391,00 MDL;

Anexa nr. lit. „a” 2, la preț de 1.386,00 MDL; lit. „a” 3, la preț de 481,00

MDL; din mansardă încăperea nr. 1, cu suprafața de 13,2 m.p., la preț de

990,00 MDL; nr. 2, cu suprafața de 55,1 m.p. la preț de 4.133,00 MDL;

terasa lit. „a” cu suprafața de 6 m.p., la preț de 134,00 MDL; beciul nr. 1, Ia

preț de 2.809,00 MDL, adică 2/3 din casa locuit din str. Xxxxxx,

mun. Xxxxxx, cu cost total de 32.623,00 MDL.

a Republicii Moldova, a fost sesizat faptul că, Ecaterina Pojoga (Roșcovan),

a înstrăinat ilicit în mai multe etape casa de locuit din str. Xxxxxx,

mun. Xxxxxx, sechestrată de drept, în temeiul încheierii din

14 februarie 1996, a Judecătoriei sect. Centru.

str. Xxxxxx, mun. Xxxxxx, nu a fost dată în exploatare, astfel fiind

înstrăinată ilicit de către Ecaterina Pojoga (Roșcovan) ca teren pentru

construcție locativă cu suprafața de 0,045 ha și bunuri mobile, caracterizate

ca fiind - materiale de construcții.

Chișinău, a fost constatată succesiunea actelor de înstrăinare a bunului

imobil litigios, după cum urmează: inițial, imobilul sechestrat a fost

înregistrat pe numele Ecaterinei Pojoga, în temeiul titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren nr. xxxxxxxxx din 21 ianuarie 2001; ulterior,

prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1231 din 23 decembrie 2002, acesta

a fost transmis în proprietatea lui Anatol Ciobanu; la 17 martie 2003, în baza

contractului de vânzare-cumpărare nr. 998, Anatol Ciobanu a vândut

imobilul Parascoviei Enițkaia; iar în prezent imobilul sechestrat este

înregistrat pe numele pârâtului Valentin Chirinciuc, în temeiul contractului

de vânzare-cumpărare din 03 iulie 2003.

ca fiind ilegale contractele de vânzare-cumpărare nr. 1231 din

23 decembrie 2002, nr. 998 din 17 martie 2003 și din 03 iulie 2003.

Roșcovan (Pojoga) au fost statuate nu doar prin decizia din 08 mai 2007 a

Curții de Apel Chișinău, ci și prin decizia din 30 ianuarie 2008 a Curții

Supreme de Justiție. În aceasta din urmă, instanța supremă a reținut expres

că, „prin acțiunile dolosive ale recurentei E. Pojoga, intimatul A. Roșcovan

a fost lipsit de cota sa de proprietate în imobilul vândut, situat pe adresa

str. Xxxxxx, mun. Xxxxxx”, fapt ce contravine dispozițiilor art. 315 și 316

din Codul civil, art. 9 și art. 46 din Constituția Republicii Moldova, precum

și art. 1 din Protocolul Adițional la Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, care consacră principiul potrivit căruia nimeni nu poate fi lipsit de

proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică, în condițiile

prevăzute de lege și cu dreaptă și prealabilă despăgubire. În susținerea acestei

interpretări, instanța supremă a făcut trimitere și la hotărârea Curții Europene

a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999 în cauza Brumărescu contra

României, prin care a fost constatată încălcarea art. 1 din Protocolul

Adițional la Convenție.

cumpărare a imobilului nominalizat au fost declarate nule, proprietarii casei

de locuit din str. Xxxxxx, mun. Xxxxxx rămân a fi pârâții Valentin

Chirinciuc și Ludmila Chirinciuc, care neîntemeiat și ilegal se folosesc de

proprietatea lor, aducându-le astfel prejudicii materiale și morale.

Roșcovan, în interesele copiilor minori Ștefan și Iuliana Roșcovan, a înaintat

cerere de chemare în judecată împotriva lui Valentin Chirinciuc, Ludmilei

Chirinciuc și Ecaterinei Pojoga privind repararea prejudiciului material de

583358 de lei pentru perioada 23 ianuarie 2003 – 13 noiembrie 2013, iar prin

hotărârea din 23 martie 2015 a Judecătoriei Centru, cererea a fost admisă

parțial, fiind dispusă încasarea acestei sume de la pârâți, cu respingerea ca

neîntemeiate a pretențiilor privind restituirea cheltuielilor de judecată.

înaintată de Valentin Chirinciuc, Ludmila Chirinciuc și Pojoga Ecaterina,

casată hotărârea din 23 martie 2015 a Judecătoriei Centru, și emisă o nouă

hotărâre de respingere ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată

înaintată de Angela Roșcovan în interesele copiilor minori Ștefan Roșcovan

și Iuliana Roșcovan privind repararea prejudiciului material în mărime de

583 358,80 de lei.

admisă cererea de recurs înaintată de Angela Roșcovan în interesul copiilor

minori Ștefan Roșcovan și Iuliana Roșcovan, fiind casată decizia din

03 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău și trimisă cauza la rejudecare, la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

fost admisă cererea de apel înaintată de Valentin Chirinciuc, Ludmila

Chirinciuc și Ecaterina Pojoga, casată hotărârea din 23 martie 2015 a

Judecătoriei Centru, și emisă o nouă hotărâre, prin care cererea de chemare

în judecată înaintată de Angela Roșcovan în interesele copiilor minori Ștefan

Roșcovan și Iuliana Roșcovan a fost admisă parțial, fiind încasat de la

Valentin Chirinciuc și Ludmila Chirinciuc în beneficiul Angelei Roșcovan

prejudiciul material în mărime de 342 494 de lei și taxa de stat în mărime de

7706 lei. În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca

neîntemeiată.

declarată inadmisibilă cererea de recurs înaintată de Valentin Chirinciuc și

Ludmila Chirinciuc împotriva deciziei din 14 decembrie 2016 a Curții de

Apel Chișinău.

14 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a reținut că, în urma anulării

contractelor prin care Valentin și Liudmila Chirinciuc dobândiseră întregul

imobil, aceștia erau obligați să elibereze partea de imobil ce aparține noilor

proprietari, întrucât nu mai dețin niciun drept asupra acestuia, respectiv și

responsabilitatea achitării prejudiciului le revine exclusiv soților Chirinciuc,

care au folosit imobilul pe toată perioada relevantă, și nu Ecaterinei Pojoga,

care din 2003 nu mai deține nici posesia, nici proprietatea asupra bunului.

a Curții de Apel Chișinău a fost înaintată la executare.

din 18 ianuarie 2019 a fost aplicat sechestru pe bunurile mobile ce aparțin cu

drept de proprietate lui Valentin Chirinciuc și Ludmilei Chirinciuc din casa

de locuit din mun. Xxxxxx, str. Xxxxxx, unde locuiesc aceștia.

nr. 059-514r/19 din 15 iulie 2019 a fost admisă cererea creditorului Angela

Roșcovan în interesele copilului minor Iuliana Roșcovan și a creditorului

Ștefan Roșcovan privind preluarea bunurilor mobile și transmise în contul

stingerii datoriei conform procesului - verbal de sechestru din

18 ianuarie 2019.

Central, menținută prin decizia din 13 februarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, a fost admis demersul executorului judecătoresc Evelina

Marianciuc și constatată legalitatea transmiterii bunului în baza încheierii

executorului judecătoresc Evelina Marianciuc nr. 059-711/17 din

17 noiembrie 2017 privind transmiterea în proprietate creditorilor Ștefan

Roșcovan și Angela Roșcovan în interesul copilului minor Iuliana Roșcovan,

2/3 cota parte din bunul imobil: teren pentru construcție cu nr. cadastral

xxxxxxxxx, amplasat pe str. Xxxxxx, mun. Xxxxxx.

bunului imobil din mun. Xxxxxx, str. Xxxxxx cu nr. cadastral xxxxxxxxx și

xxxxxxxxx.01 precum și a bunurilor mobile situate în casa de locuit din

str. Xxxxxx, mun. Xxxxxx, însă pârâții Valentin Chirinciuc și Ludmila

Chirinciuc, se folosesc de proprietatea lor în temeiul unei tranzacții de

vânzare-cumpărare, declarată ca fiind nulă prin decizia din 08 mai 2007 a

Curții de Apel Chișinău.

minor Iuliana Roșcovan, reprezentați de avocatul Nicolae Leșan au solicitat

evacuarea lui Valentin Chirinciuca și a Ludmilei Chirinciuc din bunul imobil

situat în mun. Xxxxxx, str. Xxxxxx cu obligarea acestora de a nu le crea

obstacole în folosirea imobilului menționat.

Centru, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Ștefan Roșcovan, Angela Roșcovan împotriva lui Valentin Chirinciuc și

Ludmilei Chirinciuc, intervenienți accesorii Anatol Ciobanu, Ecaterina

Pogoja (Roșcovan) cu privire la evacuarea persoanelor din bunul imobil

(f.d.125, 129-136, Vol.I).

copilului minor Iuliana Roșcovan, reprezentați de avocatul Nicolae Leșan au

depus apel nemotivat, iar la 24 noiembrie 2021 au prezentat cererea de apel

motivată împotriva hotărârii din 22 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de

admitere integrală a cererii lor de chemare în judecată

(f.d.127-128, 150-155, Vol.I).

cererea de apel depusă de Ștefan Roșcovan și Angela Roșcovan, în interesele

copilului minor Iuliana Roșcovan și s-a menținut hotărârea din 22 iunie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.104-118, Vol.II).

primei instanțe este legală și temeinică. Or, din probele administrate rezultă

că litigiul are originea în procesul de partaj al averii comune dintre Anatol

Roșcovan și Ecaterina Pojoga, finalizat prin decizia din 23 ianuarie 2003 a

Curții de Apel a Republicii Moldova, prin care s-au stabilit cote-părți asupra

imobilului situat pe str. Xxxxxx, mun. Xxxxxx. Ulterior, Ecaterina Pojoga a

înstrăinat bunul, iar valabilitatea contractelor de vânzare-cumpărare a făcut

obiectul unor procese repetate.

08 mai 2007 a Curții de Apel Chișinău, însă, urmare hotărârii Curții

Europene a Drepturilor Omului în cauza Pojoga contra Republicii Moldova

(19 mai 2020), Curtea Supremă de Justiție, prin decizia din

18 decembrie 2020, a casat decizia din 08 mai 2007 a Curții de Apel

Chișinău și a declarat irevocabilă hotărârea din 31 martie 2006 a Judecătoriei

Centru, care respinsese cererea de nulitate. În temeiul art. 123 alin. (2) din

Codul de procedură civilă, această hotărâre are puterea lucrului judecat, iar

valabilitatea contractelor succesive de vânzare-cumpărare nu mai poate fi

pusă în discuție.

a dobândit dreptul de proprietate cu titlu valabil, în calitate de cumpărător de

bună-credință, dreptul său fiind intabulat în Registrul bunurilor imobile,

conform art. 320 și art. 321 ale Codului civil. Respectiv, în lipsa calității de

proprietari, reclamanții nu pot solicita evacuarea pârâților, deoarece, potrivit

art. 374 din Codul civil, numai proprietarul este în drept să revendice bunul

de la posesorul nelegitim.

apte să confirme susținerile lor, contrar art. 118 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, iar criticile privind aplicarea greșită a normelor materiale

și procedurale le-a apreciat ca fiind simple afirmații, lipsite de suport

probator.

Europene a Drepturilor Omului, reținând că o soluție contrară ar echivala cu

o ingerință disproporționată în dreptul de proprietate al lui Valentin

Chirinciuc, garantat de art. 46 din Constituție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la

CEDO.

ca nefondat și a menținut hotărârea primei instanțe.

de avocatul Nicolae Leșan au depus cerere de recurs împotriva deciziei din

17 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a

hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii

lor de chemare în judecată (f.d.131-137, Vol.II).

fapt și de drept invocate anterior la etapa examinării cauzei în prima instanță

și instanța de apel, suplimentar subliniind că le-a fost încălcat dreptul la un

proces echitabil, garantat de art. 6 §1 CEDO, întrucât instanțele ierarhic

inferioare au comis intenționat grave erori de drept material și procesual, care

au condus la o soluționare eronată a litigiului și la o atingere directă a

drepturilor lor fundamentale.

contrazisă de probele dosarului. În concret, prin certificatele de moștenitor

testamentar din 01 octombrie 2009 nr. 11387 și nr. 11388, averea defunctului

Anatol Roșcovan le-a fost transmisă lor în calitate de moștenitorilor legali,

constând într-o cotă de 1/3 din imobilul situat în mun. Xxxxxx, str. Xxxxxx,

compus din terenul pentru construcții (0,045 ha, nr. cadastral xxxxxxxxx) și

casa de locuit (191,5 m.p., nr. cadastral xxxxxxxxx). Ulterior, la

07 octombrie 2009, dreptul lor de proprietate a fost înregistrat în Registrul

bunurilor imobile, iar prin încheierea din 27 aprilie 2010 a Curții de Apel

Chișinău, Anatol Roșcovan a fost substituit în proces cu moștenitorii săi

legali.

decizia din 23 ianuarie 2003 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

24 iulie 2008, a fost statuat dreptul lor de proprietate asupra cotei de 1/3 din

imobil, iar autoritatea de lucru judecat consacră această situație juridică. În

schimb, contractul de vânzare-cumpărare din 03 iulie 2003, prin care

Valentin Chirinciuc a dobândit materiale de construcție de la Parascovia

Enițkaia, nu putea conferi drept de proprietate asupra imobilului, ci exclusiv

asupra bunurilor mobile. Deși prin decizia din 18 decembrie 2020 a Curții

Supreme de Justiție a fost menținută hotărârea din 31 martie 2006 a

Judecătoriei Centru, care confirma valabilitatea contractelor de vânzare-

cumpărare, obiectul acestora a fost limitat la materialele de construcție, dar

nu la teren și la casă.

Liudmila Chirinciuc ar fi dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului

în baza contractului din 2003 este neîntemeiat și contravine actelor

judecătorești definitive. În plus, instanța de apel a omis să se pronunțe asupra

probelor relevante depuse de ei, inclusiv asupra încheierii din

07 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, menținută prin decizia din

13 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care 2/3 din imobil le-a

fost transmise în proprietate în contul unei datorii constatate în procedura

execuțională.

procedură civilă, intimatul trebuie să dovedească dreptul de proprietate

invocat, însă Valentin și Ludmila Chirinciuc nu au prezentat probe în acest

sens. În schimb, dreptul lor de proprietate asupra imobilului din str. Xxxxxx

este confirmat prin certificate de moștenitor, înregistrări cadastrale și hotărâri

judecătorești definitive.

nu și-a exercitat rolul activ prevăzut de art. 373 alin. (2) din Codul de

procedură civilă, nu a examinat fondul cauzei și nu a răspuns criticilor

invocate, aspect confirmat inclusiv de opinia separată a judecătorului Ion

Țurcan. Iar, o asemenea conduită procesuală echivalează cu o încălcare a

dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 CEDO.

Chirinciuc, a lui Valentin Chirinciuc și a lui Anatol Ciobanu a fost expediată

copia recursului depus de Ștefan Roșcovan și Iuliana Roșcovan, reprezentați

de avocatul Nicolae Leșan, cu informarea despre posibilitatea depunerii

referinței.

declarat de Ștefan Roșcovan și Iuliana Roșcovan, reprezentați de avocatul

Nicolae Leșan, intimații nu au depus referințe, în care să-și expună opinia

asupra argumentelor invocate de recurenți.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat

în vigoare la 01 septembrie 2023.

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei

Curții Supreme de Justiție), enunță că:

„(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.”

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu

excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

reprezentați de avocatul Nicolae Leșan, a fost depus până la data intrării în

vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor

în vigoare la data depunerii acestuia.

Astfel, la momentul depunerii și examinării admisibilității prezentului

recurs, prevederile legale relevante aveau următorul conținut:

„ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

la 01 septembrie 2023):

„ (1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în

care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale

ale omului.”

01 septembrie 2023):

„ Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție conchide că Ștefan Roșcovan și Iuliana

Roșcovan, reprezentați de avocatul Nicolae Leșan, s-au conformat

dispozițiilor art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă și au depus în

termen recursul la 27 iulie 2023. Or, decizia Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată la 17 mai 2023 și expediată reprezentantului recurenților,

avocatului Nicolae Leșan, prin e-mail, la 04 iulie 2023, fapt confirmat prin

extrasul din poșta electronică, anexat la dosar (f.d.128, Vol.I).

Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)

au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în

vigoare la 01 septembrie 2023.

existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de

procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursurilor, la caz,

27 iulie 2023.

Roșcovan, reprezentați de avocatul Nicolae Leșan au invocat temei de

admisibilitate prevederile art. 432 alin.(2) lit. a) și c) din Codul de procedură

civilă.

recurenții au făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin. (2)

lit. a) și c) – neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată și interpretarea

eronată a legii, nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare

sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică

dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de

procedură civilă, în vigoare la 27 iulie 2023, și anume, dacă cauza a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;

dacă cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i

s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea cauzei au

fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a

soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a

fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu le-a stabilit.

conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia ei în fapt.

Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în

mod direct starea de lucruri.

conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de

către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

de către Ștefan Roșcovan și Iuliana Roșcovan, reprezentați de avocatul

Nicolae Leșan, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece

nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept

material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Justiție apreciază recursul declarat de către Ștefan Roșcovan și Iuliana

Roșcovan, reprezentați de avocatul Nicolae Leșan, ca fiind inadmisibil.

lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului,

art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de Ștefan Roșcovan și Iuliana

Roșcovan, reprezentați de avocatul Nicolae Leșan împotriva deciziei din

17 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Gheorghe Stratulat

Ion Munteanu