2rac-57/23 — Obligarea acordarii gratuite a incaperii cu inventarul necesar, asigurara conditiilor si serviciilor necesare activitatii organului sindical

2rac-57/23 — Obligarea acordarii gratuite a incaperii cu inventarul necesar, asigurara conditiilor si serviciilor necesare activitatii organului sindical (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Instituția Medico-

Sanitară Publică „Spitalul Clinic Bălți”,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Sindicatul Lucrătorilor Medicali „Susținere” împotriva Instituției Medico-

Sanitare Publice „Spitalul Clinic Bălți” cu privire la obligarea acordării

gratuite a încăperii cu inventarul necesar, asigurarea condițiilor și serviciilor

necesare activității organului sindical,

împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 2rac-57/23

NR. PIGD 2-20140699-01-2rac-22022023)

Recursul declarat până la 1 septembrie 2023.

Invocarea declarativă a prevederilor art. 432 alin.(2) lit. a),b),c) din Codul de procedură

civilă nu constituie temei de admisibilitate a recursului.

Judecătoria Bălți, sediul Central, jud. N. Costaș,

Curtea de Apel Bălți, jud. St. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă,

18 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de

Instituția Medico-Sanitară Publică „Spitalul Clinic Bălți”,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

reprezentat de președintele Diana Grosu, a depus cerere de chemare în

judecată împotriva I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți”, solicitând obligarea

IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți” de a-i acorda gratuit încăpere cu tot inventarul

necesar, de a asigura condițiile și serviciile necesare activității și încasarea

cheltuielilor de judecată.

medicali din cadrul I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți” au decis să înființeze un

sindicat. Astfel, prin decizia Agenției Servicii Publice din 12 august 2020 a

fost înregistrat în Registrul de stat al persoanelor juridice Sindicatul

Lucrătorilor Medicali „Susținere”. Acesta a fost creat ca răspuns al lipsei de

acțiune și apărare a intereselor lucrătorilor medicali în perioada pandemiei

Covid-19 de către sindicatele existente, care nu au apărat drepturile

lucrătorilor medicali.

I.M.S.P. „Spitalul Clinic Bălți” pentru buna desfășurare a activității

sindicatului. Prin scrisoarea nr.01.11/421 din 14 septembrie 2020 I.M.S.P.

,,Spitalul Clinic Bălți” a solicitat prezentarea unui șir de acte cu privire la

constituirea și activitatea Sindicatului Lucrătorilor Medicali „Susținere”

pentru a fi examinată obiectiv și subiectiv solicitarea din 1 septembrie 2020.

Ulterior, a prezentat actele solicitate.

să acorde spații gratuite în incinta instituției, din motiv că, nu a probat că

asociația respectivă este organizația sindicală primară a instituției IMSP

„Spitalul Clinic Bălți” și că între părți a fost încheiat un contract colectiv, la

nivel de unitate. La fel, a indicat că, în cadrul IMSP „Spitalul Clinic Bălți”

este constituită o organizație primară cu peste 1600 de membri.

oferi un spațiu gratuit, este ilegal. Pârâtul a interpretat în mod eronat legea

precum că doar salariații unității pot constitui organizații sindicale primare.

Dreptul de asociere în sindicate este garantat oricărei persoane indiferent de

statutul acesteia și care se asociază cu persoane cu interese comune, interese

care pot fi diverse și din diferite domenii. La Sindicatul Lucrătorilor Medicali

1

,,Susținere” a aderat în calitate de membri peste 16 persoane dintre care 15

persoane sunt salariați ai I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți”. În adresa

angajatorului I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți”, inclusiv la contabilitatea

instituției, au fost depuse listele cu membrii sindicatului, moment din care

administrația instituției au demarat acțiuni de intimidare a salariaților și de

împiedicare a acestora să se asocieze la Sindicatul Lucrătorilor Medicali

,,Susținere”. Pârâtul a indicat că, nu mai este nevoie de un sindicat, deoarece

în unitate activează deja o organizație sindicală cu peste 1600 de membri,

precum și că administrația unității își onorează toate obligațiile ce țin de

garanțiile activității sindicatelor în relațiile cu organizația sindicală primară

majoritară I.M.S.P. „Spitalul Clinic Bălți” și cu organul electiv sindical.

sindicale într-o unitate relevă faptul că cetățenii Republicii Moldova fac uz

de dreptul la libera asociere și nicio autoritate nu poate să împiedice acest

drept. Pârâtul nu este în drept să obstrucționeze activitatea unui sindicat care

are 16 membri și să-și onoreze toate obligațiile doar față de un sindicat care

are peste 1600 de membri, or, acest fapt reprezintă o tratare discriminatorie

a unui sindicat în raport cu altul și o încălcare a prevederilor legale de către

angajator.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Sindicatul Lucrătorilor

Medicali „Susținere”. S-a obligat I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți” de a acorda

gratuit Sindicatului Lucrătorilor Medicali „Susținere” încăpere cu tot

inventarul necesar, de a asigura condițiile și serviciile necesare activității

acestuia; s-a încasat din contul I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți” în beneficiul

statului taxa de stat în sumă de 270,00 de lei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

împotriva hotărârii din 8 februarie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii prime instanțe, emiterea unei

noi hotărâri de respingere a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți” și s-a menținut hotărârea

din 8 februarie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți” a depus cerere de recurs împotriva deciziei

din 9 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acesteia,

2

casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE RECURS

recursul depus de I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți” și s-a casat integral decizia

din 9 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare în Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți” și s-a menținut hotărârea

din 8 februarie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

contestate, a conchis că prima instanță stabilind circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea justă a cauzei și având la bază cumulul de

probe prezentate de părți, corect a ajuns la concluzia admiterii acțiunii

formulate de Sindicatul Lucrătorilor Medicali ,,Susținere”. La rândul său,

instanța de apel nu a stabilit temeiuri de casare a hotărârii contestate și ajuns

la concluzia de a o menține.

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale art.42 alin.(1), (2) din Constituția Republicii Moldova,

noțiunile de sindicate și mebru de sindicat în sensul art.(1) din Legea

sindicatelor nr.1129-XIV din 7 iulie 2000, art. 7 alin.(1), art.8 alin.(1)-(3),

(6), art.31 alin.(1), (2), (3), art. 35 alin.(1) din Legea sindicatelor nr.1129-

XIV din 07 iulie 2000, art.390 alin.(1) din Codul muncii.

Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea

egalității din 1 decembrie 2020, emisă la plângere depusă de reclamant

împotriva I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți” privind discriminarea în realizarea

dreptului la asociere pe criteriul de apartenență sindicală, Consiliul a

constatat un tratament diferențiat în raport cu cele două organizații sindicale:

„Sanatate” și „Susținere”, manifestat de administrația I.M.S.P. ,,Spitalul

Clinic Bălți”; acest comportament diferențiat a favorizat, în opinia

Consiliului, sindicatul „Sănătate” în raport cu „Susținere”, odată ce

președintele sindicatului „Susținere” nu a avut acces în instituția medicală în

vederea colectării cererilor de aderare la sindicat și clarificarea aspectelor

procedurale și organizatorice privind defalcarea cotizațiilor de membru.

Respectiv, Consiliul a decis că asemenea fapte reprezintă o discriminare a

sindicatului „Susținere” pe criteriul de apartenență sindicală în exercitarea

dreptului de asociere. Totodată, Consiliul a recomandat administrației

I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți” în vederea repunerii în drepturi a sindicatului

„Susținere” să nu-i creeze acestuia impedimente nejustificate care să

3

pericliteze buna desfășurare a activității organizației sindicale (Vol.I, f.d.35-

37).

refuzului administrației I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți” la satisfacerea cererii

SLM „Susținere” din 1 septembrie 2020, odată ce prevederile legale mai sus-

menționate impun administrației instituției medicale asigurarea condițiilor

liberei întruniri a organizației sindicale - la sediul instituției medicale,

inclusiv cu asigurarea celor trebuincioase acestei întruniri: încăpere cu

inventar, încălzire, iluminare, servicii de dereticare și pază.

asociere și în vederea apărării intereselor salariaților, norma constituțională

prevăzută la art.42 din Constituția, garantează dreptul acestora de a întemeia

și, respectiv, a se afilia la sindicate.

de a se asocia în sindicate în rândul drepturilor fundamentale ale lucrătorilor

prin art.5 al Cartei sociale europene din 1961, revizuită în 1996 și ratificată

de Republica Moldova prin Legea nr.484-XV din 28 septembrie 2001, care

dispune ca statele ce ratifică au obligația să adopte o legislație națională care

să nu aducă nici o atingere libertății lucrătorilor și patronilor de a se constitui

în organizații locale, naționale și internaționale pentru protecția intereselor

lor economice și sociale și de a adera la aceste organizații.

constituite organizații sindicale care au dobândit reprezentativitatea, în

condițiile legii, sunt obligate să pună, cu titlu gratuit, la dispoziția

organizațiilor sindicale, spațiile corespunzătoare funcționării acestora și să

asigure dotările necesare desfășurării activității prevăzute de lege. Or,

dreptul la libera întrunire în cadrul sindicatului semnifică inclusiv dreptul

membrilor de sindicat de beneficia de condiții pentru asemenea întruniri,

asigurarea cărora a fost pusă, potrivit legii, pe sarcina patronului

(administrației) instituției.

fost întemeiat în mod benevol, cu respectarea prevederilor legale, înregistrat

în modul stabilit în Registrul de stat al persoanelor juridice, fapt despre care

i-a fost comunicat I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți”, angajatorul/patronul avea

obligația să acorde gratuit organului sindical din unitate încăpere cu tot

inventarul necesar, asigurând condițiile și serviciile necesare activității

acestuia, garanții care se regăsesc atât în art.35 alin.(1) din Legea sindicatelor

nr.1129-XIV din 07 iulie 2000, cât și în art.390 din Codul muncii.

Sindicatului Lucrătorilor Medicali „Susținere” nu atestă că asociația

respectivă este organizație sindicală primară a instituției I.M.S.P. ,,Spitalul

Clinic Bălți”. Or, potrivit pct.1 din statut, Sindicatul Lucrătorilor Medicali

”Susținere” este o organizație sindicală primară, iar potrivit art.8 alin.3 al

4

Legii sindicatelor nr.1129-XIV din 7 iulie 2000, (3) Sindicatul […]

activează, de regulă, la întreprinderi, în instituții și organizații, denumite în

continuare unități […]. Suplimentar, a fost solicitată copia statutului

înregistrat la I.P. „Agenția Servicii Publice” Departamentul înregistrare și

licențiere a unităților de drept. În pct.6 al statutului este indicat că sindicatul

lucrătorilor medicali „Susținere” activează în cadrul Spitalului Clinic Bălți,

iar, conform pct.1 din statut, SLM „Susținere” este o organizație sindicală

primară care reunește pe baza liberului consimțământ, orice salariat din

domeniul medical sau care acționează pentru îmbunătățirea condițiilor de

activitate profesională pe domeniul medical, în scopul apărării drepturilor și

intereselor profesionale, economice, de muncă și sociale, colective și

individuale ale membrilor săi (Vol.I, f.d.110).

1 septembrie 2020 când s-a depus cererea nr. 1 de acordare de către spital a

spațiului în vederea întrunirii membrilor sindicatului „Susținere”, în calitate

de membri a acestui sindicat figurau: Slivca Dina, Tighineanu Vitalie, Bantîș

Evghenia, Bandalac Anna, Cristea Lilia, Negrescu Victoria, Grădinari

Rodica, Betnociuc Alexandr, Cașuba Diana, Anțalovschi Aliona, Bezușca

Adela, Oboroc Lucia, Dodu Alla, Racioc Maria, Stinca Viorica, Crăciun

Anna, Eșanu Maria, Godorog Marcu, Calistru Igor, Negru Eugenia, Mutruc

Eudochia, Gîscă Lucia, Vangheli Lilia, Bucur Alexandra, Beznosiuc

Alexandr, Racioc Maria, Dumbrăvanu Zinaida, Frunze Liubovi, Cebotari

Zinaida, Fosa Nelea, Matvievschi Andrei și Bagrin Marcela. Această situație

se constată reieșind din cererile acestor membri datate cu luna august 2020,

și acceptate de către organul sindical în baza deciziei din 30 august 2020,

conform procesului verbal al ședinței comitetului sindical a SLM

„Susținere” din aceeași dată 30 august 2020 (Vol.II, f.d. 88 – 117). La rîndul

său, faptul că respectivele persoane/membri sindicatului „Susținere” sunt

angajații I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți” rezultă din informația prezentată de

reprezentantul I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți” în ședința instanței de apel,

potrivit căreia activează sau au activat la data de 01 septembrie 2020 în

cadrul I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți” (Vol.II, f.d. 103).

„Susținere” este organizație sindicală primară a instituției I.M.S.P. ,,Spitalul

Clinic Bălți”.

„Susținere” indicat în statut este mun.Bălți str.Nicolae Iorga, 38 ap.43,

instanța de judecată a citat prevederile art.183 alin.(1), (3) din Codul civil.

Respectiv, legiuitorul a permis indicarea pentru organizația sindicală în

calitatea ei de persoană juridică, să dispună de sediu înregistrat, care nu este

echivalentul locației de întrunire a membrilor organizației sindicale (în

contextul prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 1129). De altfel,

noțiunea de organizație sindicală primară include situația că această asociație

să activeze, de regulă, în cadrul aceleiași instituții unde își desfășoară

5

activitatea de muncă, fapt ce presupune că aceasta ar putea activa și într-o

altă locație, întrucât scopul creării unei astfel de organizații este apărarea

drepturilor și intereselor profesionale, economice, de muncă și sociale

colective și individuale a membrilor asociației. La rândul său, scopul

organizației sindicale presupune faptul ca această liberă întrunire a

membrilor de sindicat să se producă în afara unei imixtiuni din partea

angajatorului/patronului.

contract colectiv la nivel de unitate, prima instanță corect a menționat că

reieșind din prevederile art.35 alin. (1) din Legea sindicatelor nr.1129-XIV

din 7 iulie 2000, obligația patronului de a pune la dispoziția sindicatului cu

titlu gratuit încăpere cu tot inventarul, nu a fost condiționată de existența unui

contract colectiv de muncă la nivel de unitate. Cu adevărat, alin. 2 al aceluiași

articol prevede necesitatea încheierii între sindicat și patron a unui contract

colectiv de muncă, însă în scopul beneficierii de către sindicat de mijloace

de transport și mijloace de telecomunicații; ceea ce reclamantul, în speță, nu

a solicitat. Dimpotrivă, după cum a explicat intimatul în ședința instanței de

apel, a fost solicitată spitalului o întrevedere/întrunire în vederea încheierii

contractului colectiv de muncă, doar că spitalul nu a dat curs acestei

solicitări, respectiv contractul colectiv de muncă nu a fost încheiat cu

sindicatul „Susținere”. Instanța de apel a reținut aceste argumente ale

intimatului privind impedimentul admis de angajator la încheierea

contractului colectiv de muncă cu sindicatul „Susținere”, odată ce asemenea

impedimente în activitatea sindicatului menționat a constatat, anterior, și

Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității

în decizia sa din 1 decembrie 2020, care a reținut în culpa spitalului

următoarele: refuzul de a primi orice cerere din partea sindicatului

„Susținere”, îngrădirea accesului în instituția medicală, presiunea asupra

unor membri de sindicat manifestate prin aplicarea sancțiunilor disciplinare,

plângeri la poliție soldate cu reducerea numărului membrilor de sindicat.

sindicală nu este temei legal de a interzice activitatea unei alte organizații

sindicale în aceiași instituție or, legea nu limitează numărul organizațiilor

sindicale care pot activa într-o instituție, indiferent de ordinea înregistrării.

apelantului dar nu în proprietate, la fel, nu este temei legal de a interzice

activitatea organizației sindicale, deoarece potrivit legii anume patronul

(administrația) are obligația să acorde gratuit sindicatului respectiv încăperi

cu toate condițiile ce ar garanta activitatea acestuia; la rândul său, problema

locațiunii cu proprietarul încăperii trebuie să o rezolve administrația

instituției și nu organizația sindicală, la caz. Astfel, reieșind din informația

prezentată de reprezentantul I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți” în ședința

instanței de apel urmează că, cererea de acordare a spațiului/încăperii

urmează a fi adresată administrației instituției medicale, care urmează să

6

stabilească la rândul său, modul de selectare a locatarilor, iar Ministerul

urmează doar să autorizeze încheierea contractului de comodat sau de dare

în locațiune a acestui spațiu/încăperi (Vol.II, f.d. 39).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți” a depus cerere de recurs împotriva deciziei

din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acesteia,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată.

art. 432 alin.(2) lit. a), b), c) din Codul de procedură civilă, încălcarea

normelor de drept material prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată,

aplicarea legii care nu trebuia să fie aplicată și interpretarea în mod eronat a

legii, precum și aprecierea arbitrară a probelor de către instanțele

judecătorești. La fel, a menționat prevederile art. 240 din Codul de procedură

civilă, precizând că rigorile Codului de Procedură Civilă impun motivarea

concluziilor referitor la circumstanțele de fapt ale cauzei doar prin probe.

Hotărârea nu poate fi bazata pe presupuneri despre circumstanțele cauzei,

însă se bazează doar pe dovezile care au fost prezentate de părți și ceilalți

participanți la proces în corespundere cu cerințele art. 117-127 din Codul de

procedură civilă privind pertinența, admisibilitatea și veridicitatea probelor.

să acorde gratuit organului sindical din unitate încăperi cu tot inventarul

necesar. De asemenea, Legea sindicatelor obligă patronul să acorde gratuit

sindicatului încăperi cu tot inventarul necesar. Tot aceeași Lege, la art. 8,

stipulează că baza sindicatelor este Organizația Sindicală Primară, iar art. 1

prevede că organizația sindicală primară, reprezintă o asociație benevolă a

membrilor de sindicat care își desfășoară activitatea, de regulă, la aceeași

întreprindere. Art. 8 din Legea sindicatelor prevede că sindicatul se

întemeiază benevol și activează, de regulă, la întreprinderi sau instituții.

Astfel, în cadrul I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți” este o constituită o

organizație sindicală primară - Federația Sindicală „Sănătatea”, care

întrunește peste 1600 de membri de sindicat - salariați ai instituției. Iar la 16

septembrie 2019, între organizația sindicală primară a unității „Sănătatea” și

administrația I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți” a fost încheiat un contract

colectiv de muncă (nivel de unitate), care are drept scop apărarea garanțiilor

salariaților reprezentați de Sindicatul „Sănătatea” și Comitetul sindical,

stabilite de legislație și Convenția colectivă (nivel de ramură) și este

obligatorie pentru aplicare în Unitate. Administrația unității își onorează

toate obligațiunile ce țin de garanțiile activității sindicatelor în relațiile cu

organizația sindicală primară majoritară I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți” și

cu organul electiv sindical.

7

recurentul a indicat se obligă angajatorul (administrația/patronal) să acorde

gratuit organului sindical din unitate încăperi cu tot inventarul necesar,

pentru buna funcționarea a acestuia, potrivit contractului colectiv de muncă.

Drept urmare, necesitatea încheierii unui contract colectiv de muncă, este

determinată de prevederile legale, în contextul executării de către angajator

(patron/administrația) a obligațiilor de a asigura organul sindical cu

mijloacele necesare pentru îndeplinirea obligațiilor statutare ale acestuia.

Astfel, I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți” de la fondare, a alocat organului

sindical primar - Sindicatului „Sănătatea” spații necesare pentru activitatea.

Legislația nu prevedere alocarea spațiilor mai multor sindicate constituite în

cadrul unității, însă doar unui.

„Susținere” nu a probat prin documentele anexate că reprezintă organizația

sindicală primară a I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți”, însă doar că este „din

cadrul” acesteia, potrivit pct. 6 din Statut.

susținut că dintrei cei trei fondatori a Sindicatului Lucrătorilor Medicali

„Susținere”, Diana Grosu nu este colaborator a I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic

Bălți” și nici a unei altei instituții medico-sanitare, fie publice sau private din

municipiul Bălți sau din țară, ceea ce contravine actului normativ menționat

mai sus. Conform Statutului Sindicatului Lucrătorilor Medicali „Susținere”

(cap. III, pct. 1), membru al sindicatului poate deveni orice persoană care are

calitatea de salariat, ce activează în sfera medicală sau este pe domeniul

îmbunătățirii condițiilor din domeniul medical, iar membrul acestuia (cap.

VI) se află la evidența în sindicat de la locul de muncă având fișa de evidență

după modelul stabilit.

crearea organizațiilor sindicale, iar din acest motiv membrii Sindicatului

Lucrătorilor Medicali „Susținere”, precum și alți colaboratori a spitalului, au

dreptul să întemeieze sindicate întru apărarea drepturilor și intereselor

acestora. Totodată, modelul unui statut aprobat de către instituția ce a

înregistrat Sindicatul Lucrătorilor Medicali „Susținere”, Agenția Servicii

Publice stipulează expres că este organizația sindicală primară a Agenției.

Practic, în tot capitolul „Dispoziții generale” este scris că este organizația

Sindicală Primară, pe când la Sindicatul Lucrătorilor Medicali „Susținere” la

punctul 6, este doar specificat că „din cadrul Spitalului Clinic Bălți”, fără a

specifica sintagma primară, or, conform Legii sindicatelor, baza sindicatelor

este organizația sindicală primară. La fel, a menționat că sediile ambelor

entități implicate în litigiu sunt diferite. Or, în condițiile în care Sindicatul

Lucrătorilor Medicali „Susținere” este constituit în cadrul Spitalului, acestea

ar urma să aibă același sediu, făcând referire la prevederile art. 183 alin.(1)

din Codul civil.

8

obținute în proprietate sau procurate pe parcursul activității, mijloacele

financiare obținute în urma prestării serviciilor medicale, mijloacele

bugetului de stat, mijloacele fondurilor asigurării obligatorii de asistență

medicală și asigurărilor facultative de sănătate, venituri obținute din

arendarea echipamentului și încăperilor, și altele, iar bunurile imobile, în

care își desfășoară activitatea, sunt transmise cu drept de gestiune economică

de către Ministerul Sănătății, în calitatea sa de fondator a instituției. Astfel

bunurile, construcțiile și terenurile transmise în gestiunea economică a

I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți” prin Ordinul MSMPS al RM nr. 489 din 19

aprilie 2019, nu pot fi date în locațiune/ comodat fără acordul fondatorului.

Or, pentru a putea folosi spațiile neutilizate, era necesar ca Sindicatul

Lucrătorilor Medicali „Susținere” să adreseze o cerere, în scris fondatorului

- Ministerul Sănătății, și nu administrației instituției, ceea ce nu a fost nici

realizat și nici prezentat sub formă de probă ce ar fi confirmat acest fapt.

Ministerul Sănătății urma să stabilească modul de selectare a locatarilor, în

conformitate cu prevederile Regulamentului aprobat prin H.G. nr. 483/2008,

iar, ulterior, să autorizeze sau nu încheierea contractului de comodat/

locațiune cu Sindicatul Lucrătorilor Medicali „Susținere”. Administrația

I.M.S.P. ,,Spitalul Clinic Bălți” este obligată prin Lege să acorde spații

organizației sindicale primare, acțiuni ce au avut loc la fondarea spitalului.

Instituția are 1600 angajați, iar in cazul în care va fi creat a câte un sindicat

la fiecare 3 salariați, instituția va fi nevoită să acorde spații la peste 500

sindicate, ceea ce tehnic este imposibil de realizat.

de apel precum că din ianuarie 2022, serviciul consultativ perinatal a fost

amplasat în spațiile liberele ale blocului cu 4 etaje ale Departamentului

Asistență Medicală Specializată de Ambulator, iar secțiile curative, au fost

dislocate la et. 1-2 al blocului central cu 9 etaje al instituției, unde au început

să activeze din luna mai 2022. Prin urmare, tehnic nu dispune de spații pentru

alocare în vederea asigurării condițiilor și serviciilor necesare activității

Sindicatului Lucrătorilor Medicali „Susținere”, deoarece toate spațiile

disponibile au fost alocate subdiviziunilor Centrului Perinatal, fie în blocul

Departamentului AMSA sau în blocul curativ. Însă instanța de apel a respins

apelul declarat. Or, în contextul în care actele judecătorești au un caracter

obligatoriu, Curtea de Apel, la emiterea deciziei, urma să țină cont de faptul

că dispozițiile sale urmează a fi executate, iar condițiile referitor la eventuala

executare, la fel, urmau să fie elucidate. În opinia recurentului, anume din

acest motiv, legiuitorul a prevăzut obligația angajatorului să aloce încăperi

organizației sindicale primare din instituție, și nu mai multor sindicate.

intimatului copia recursului declarat, creând astfel participanților la proces

condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și

le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și

9

disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire și avizul de recepție, anexat la

materialele dosarului (Vol.II, f.d.159, 164-165).

cererea de recurs.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au

intrat în vigoare la 1 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.

XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din

sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 și va fi examinat

în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

septembrie 2023):

„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să

participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces

10

căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei

au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a

soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e)

în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată

cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

septembrie 2023):

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 13

octombrie 2022. Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată

către participanții la proces la 19 decembrie 2022, prin intermediul poștei

electronice (Vol.II, f.d.133), Astfel, recursul este declarat în termen.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității

temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

prevederile art. 432 alin.(2) lit. a), b), c) din Codul de procedură civilă, în

vigoare la data declarării recursului, citate supra. Astfel, cu referire la

încălcarea normelor de drept material prin neaplicarea legii care trebuia să

fie aplicată, aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată și interpretarea

în mod eronat a legii, temeiurile de drept invocate de partea recurentă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a stabilit că normele

aplicate ar fi fost eronat aplicate sau nu ar fi fost aplicabile speței sau instanța

de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de

ipotezele la care se aplică sau invers.

cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată,

11

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, motivele

recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat.

nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat

conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia în fapt.

că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute

în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural

și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar

probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite

în art. 130 din Codul de procedură civilă.

jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este

absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului

Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special

cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p.

45).

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §

31, Seria A, nr. 212-A).

de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de I.M.S.P. „Spitalul

Clinic Bălți” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului și drept urmare este inadmisibil.

12

procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1),

(2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul depus de Instituția Medico-Sanitară

Publică „Spitalul Clinic Bălți” împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a

Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

13