2rac-6/22 — obligarea acordării spațiului

2rac-6/22 — obligarea acordării spațiului (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2rac-6/22

2-20140699-01-2rac-13012022

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. N. Costaș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Garbuz, A. Ciobanu, Iu. Grosu)

DECIZIE

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Instituția Medico-Sanitară Publică „Spitalul

Clinic Bălți”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sindicatul

Lucrătorilor Medicali „Susținere” împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice

„Spitalul Clinic Bălți” cu privire la obligarea acordării gratuite a încăperii cu

inventarul necesar, asigurarea condițiilor și serviciilor necesare activității organului

sindical,

împotriva deciziei din 09 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 10 noiembrie 2020, Sindicatul Lucrătorilor Medicali „Susținere”,

reprezentat de președintele Diana Grosu, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice „Spitalul Clinic Bălți” (în continuare

IMSP „Spitalul Clinic Bălți”), solicitând obligarea IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți” de

a-i acorda gratuit încăpere cu tot inventarul necesar, de a asigura condițiile și

serviciile necesare activității și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, un grup de lucrători medicali

din cadrul IMSP „Spitalul Clinic Bălți” au decis să înființeze un sindicat. Astfel, prin

decizia Agenției Servicii Publice din 12 august 2020 a fost înregistrat în Registrul

de stat al persoanelor juridice Sindicatul Lucrătorilor Medicali „Susținere”. Acesta

a fost creat ca răspuns al lipsei de acțiune și apărare a intereselor lucrătorilor medicali

în perioada pandemiei Covid-19 de către sindicatele existente, care nu au apărat

drepturile lucrătorilor medicali.

În data de 01 septembrie 2020, a depus cerere pentru a obține spațiu în cadrul

IMSP „Spitalul Clinic Bălți” pentru buna desfășurare a activității sindicatului. Prin

scrisoarea nr.01.11/421 din 14 septembrie 2020 IMSP „Spitalul Clinic Bălți” a

solicitat prezentarea unui șir de acte cu privire la constituirea și activitatea

Sindicatului Lucrătorilor Medicali „Susținere” pentru a fi examinată obiectiv și

subiectiv solicitarea din 01 septembrie 2020. Ulterior, a prezentat actele solicitate.

1

Prin scrisoarea nr.01.11/477, IMSP „Spitalul Clinic Bălți” a refuzat să acorde

spații gratuite în incinta instituției, din motiv că, nu a probat că asociația respectivă

este organizația sindicală primară a instituției IMSP „Spitalul Clinic Bălți” și că între

părți a fost încheiat un contract colectiv, la nivel de unitate. La fel, a indicat că, în

cadrul IMSP „Spitalul Clinic Bălți” este constituită o organizație primară cu peste

1600 de membri.

Reclamantul a opinat că, refuzul IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți” de a oferi un

spațiu gratuit, este ilegal. Pârâtul a interpretat în mod eronat legea precum că doar

salariații unității pot constitui organizații sindicale primare. Dreptul de asociere în

sindicate este garantat oricărei persoane indiferent de statutul acesteia și care se

asociază cu persoane cu interese comune, interese care pot fi diverse și din diferite

domenii. La Sindicatul Lucrătorilor Medicali ,,Susținere” a aderat în calitate de

membri peste 16 persoane dintre care 15 persoane sunt salariați ai IMSP ,,Spitalul

Clinic Bălți”. În adresa angajatorului IMSP „Spitalul Clinic Bălți”, inclusiv la

contabilitatea instituției, au fost depuse listele cu membrii sindicatului, moment din

care administrația instituției au demarat acțiuni de intimidare a salariaților și de

împiedicare a acestora să se asocieze la Sindicatul Lucrătorilor Medicali

,,Susținere”. Pârâtul a indicat că, nu mai este nevoie de un sindicat, deoarece în

unitate activează deja o organizație sindicală cu peste 1600 de membri, precum și că

administrația unității își onorează toate obligațiile ce țin de garanțiile activității

sindicatelor în relațiile cu organizația sindicală primară majoritară IMSP „Spitalul

Clinic Bălți” și cu organul electiv sindical.

Reclamantul a susținut că, existența a două sau mai multe organizații sindicale

într-o unitate relevă faptul că cetățenii Republicii Moldova fac uz de dreptul la libera

asociere și nicio autoritate nu poate să împiedice acest drept. Pârâtul nu este în drept

să obstrucționeze activitatea unui sindicat care are 16 membri și să-și onoreze toate

obligațiile doar față de un sindicat care are peste 1600 de membri, or, acest fapt

reprezintă o tratare discriminatorie a unui sindicat în raport cu altul și o încălcare a

prevederilor legale de către angajator.

Prin hotărârea din 08 februarie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Sindicatul Lucrătorilor Medicali

„Susținere” și s-a obligat IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți” de a acorda gratuit

Sindicatului Lucrătorilor Medicali „Susținere” încăpere cu tot inventarul necesar, de

a asigura condițiile și serviciile necesare activității acestuia; s-a încasat din contul

IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 270,00 de

lei.

Prin decizia din 09 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

declarat de IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți” și s-a menținut hotărârea din 08 februarie

2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

La 16 decembrie 2021, prin intermediul poștei (f.d.167), IMSP „Spitalul Clinic

Bălți” a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 09 septembrie 2021 a Curții

de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe, pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a

cererii de chemare în judecată.

2

În motivarea recursului s-a invocat că, instanța de judecată nu a aplicat legea

care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a

interpretat în mod eronat legea.

Conform rigorilor Codului de Procedură Civilă, concluziile circumstanțelor de

fapt ale cauzei se motivează în hotărâre doar prin probe. Hotărârea nu poate fi bazata

pe presupuneri despre circumstanțele cauzei. Hotărârea se bazează doar pe dovezile

care au fost prezentate de părți și ceilalți participanți la proces în corespundere cu

cerințele art. 117-127 Cod de procedură civilă privind pertinența, admisibilitatea și

veridicitatea probelor.

Recurentul a opinat că, la examinarea acțiunii, instanța a interpretat eronat

legea, nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante

pentru soluționarea pricinii și a fost emisă o hotărâre judecătorească neîntemeiată.

Conform Codului Muncii, în scopul reglementării raporturilor din sfera muncii

și socială, în cadrul unității este constituit organul parteneriatului social, comisia

dialog social nivel de unitate „angajator- salariați”. Astfel, la data de 16 septembrie

2019, între organizația sindicală primară a unității „Sănătatea” și administrația IMSP

„Spitalul Clinic Bălți”, a fost încheiat un contract colectiv de muncă (nivel de

unitate), care are drept scop apărarea garanțiilor salariaților reprezentați de

Sindicatul „Sănătatea” și Comitetul sindical, stabilite de legislație și Convenția

colectivă (nivel de ramură) și este obligatorie pentru aplicarea în unitate.

Administrația unității își onorează toate obligațiunile ce țin de garanțiile activității

sindicatelor în relațiile cu organizația sindicală primară majoritară și cu organul

electiv sindical.

Cu referire la prevederile art. 1, art. 7 alin.(1), art. 8 alin. (1), (3) din Legea

sindicatelor nr. 1129 din 07 iulie 2000, art. 1 din Codul muncii, a indicat că, din cei

trei fondatori ai Sindicatului Lucrătorilor Medicali „Susținere”, Diana Grosu nu este

colaborator al IMSP „Spitalul Clinic Bălți” și nici al unei alte instituții medico-

sanitare, fie publice sau private din municipiul Bălți sau din țară, ceea ce contravine

actului normativ mentionat. În același timp, examinând Statutul Sindicatului

Lucrătorilor Medicali „Susținere”, a constatat că pct. 1 prevede că acesta din urmă

este o organizație sindicală primară care reunește pe baza liberului consimțămînt

orice salariat din domeniul medical sau care acționează pentru îmbunătățirea

condițiilor și intereselor profesionale, economice, de muncă și sociale, colective și

individuale ale membrilor săi, fără a specifica instituția pentru care a fost constituită.

Or, organizația sindicală primară este baza sindicatelor și reprezintă o asociație

benevolă a membrilor de sindicat pe bază de interese comune, care, de regulă, își

desfășoară activitatea la o anumită întreprindere, pe când actul constitutiv al

Sindicatului Lucrătorilor Medicali „Susținere” prevede că, acesta este o organizație

sindicală primară, fără a specifica instituția pentru care a fost constituită. În modelul

de statut pentru organizația sindicală primară, plasat pe portalul oficial, este prevăzut

în mod expres și rubrica care conține informația cu privire la instituția pentru care

este constituită, însă în statutul intimatului a fost omisa o asemenea rubrică.

În contextul solicitării, intimatul nu a probat că asociația respectivă este

organizație sindicală primară a IMSP „Spitalul Clinic Bălți”, precum și că între

aceste părți a fost încheiat un contract colectiv de muncă, la nivel de unitate. De

asemenea, a precizat că, sediul Sindicatului Lucrătorilor Medicali „Susținere” se află

3

pe str. Nicolae Iorga 38, ap.43, mun. Bălți, iar al IMSP „Spitalul Clinic Bălți”- pe

str. Decebal, nr.101, mun. Bălți. Or, conform actelor menționate, organizația

sindicală primară își desfășoară activitatea la aceeași întreprindere, pentru care a fost

constituită, în acest sens, Statutul Sindicatul Lucrătorilor Medicali „Susținere” urma

să prevadă ca este o organizație sindicală primară din IMSP „Spitalul Clinic Bălți”,

cu sediul spitalului.

În corespundere cu prevederile pct. 8, pct. 10 din Regulamentul cu privire la

modul de dare în locațiune a activelor neutilizate, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 438 din 29 martie 2008, a afirmat că, pentru a putea folosi spațiile neutilizate ale

IMSP „Spitalul Clinic Bălți”, era necesar ca Sindicatul Lucrătorilor Medicali

„Susținere” să adreseze o cerere în scris fondatorului, Ministerul Sănătății și nu

administrației instituției, ceea ce nu a fost nici realizat și nici prezentat sub formă de

probă ce ar fi confirmat acest fapt. Ministerul Sănătății urma să stabilească modul

de selectare a locatarilor, în conformitate cu prevederile Regulamentului aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 438 din 29 martie 2008, iar ulterior, să autorizeze sau

nu, încheierea contractului de comodat/ locațiune cu Sindicatul Lucrătorilor

Medicali „Susținere”.

Recurentul a reiterat că, art. 390 Codul muncii obligă angajatorul să acorde

gratuit organului sindical din unitate încăperi cu tot inventarul necesar. De

asemenea, Legea sindicatelor obligă patronul să acorde gratuit sindicatului încăperi

cu tot inventarul necesar, asigurarea condițiilor și serviciilor necesare activității

organului sindical. Însă art. 8 din Legea sindicatelor stipulează că baza sindicatelor

este organizația sindicală primară, iar art.1 din aceeași Lege, prevede că organizația

sindicală primară, reprezintă o asociație benevolă a membrilor de sindicat care își

desfășoară activitatea, de regulă, la aceiași întreprindere.

Conform art. 390 din Codul muncii, angajatorul este obligat să acorde gratuit

organului sindical din unitate (la singular și nu la plural), încăperi cu tot inventarul

necesar. Deci, legislația nu prevedere alocarea spațiilor mai multor sindicate

constituite în cadrul unității, însă doar unui. În același timp, Sindicatul Lucrătorilor

Medicali „Susținere” nu a probat, prin documentele anexate, că reprezintă

organizația sindicală primară a IMSP „Spitalul Clinic Bălți”, ci doar că este „din

cadrul” acesteia, potrivit pct. 6 din Statut.

Recurentul a declarat că, nu este împotriva intenției angajaților săi de a-și apăra

drepturile și interesele sale, prin crearea unui nou sindicat, fiind independentă față

de acestea, însă este obligat, prin Lege, să acorde spații organizației sindicale

primare, acțiuni ce au avut loc la fondarea spitalului. Instituția are 1600 de angajați,

iar în cazul în care va fi creat câte un sindicat la fiecare 3 salariați, instituția va fi

nevoită să acorde spații la peste 500 de sindicate, ceea ce tehnic este imposibil de

realizat. Anume din acest motiv, legiuitorul a prevăzut obligația angajatorului să

aloce încăperi organizației sindicale primare din instituție și nu mai multor sindicate,

care pot fi create ulterior.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatului, precum și

reprezentantului, conform scrisorii de însoțire datate cu 13 ianuarie 2022 (f.d.170)

și a fost recepționată la 20 ianuarie 2022, conform avizelor de recepție (f.d.172-173).

Referință la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.

4

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 09 septembrie 2021, iar cererea de

recurs a fost depusă la 16 decembrie 2021, prin intermediul poștei (f.d.167).

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei instanței de apel către

participanții la proces la 19 octombrie 2021, conform scrisorii (f.d.143) și a fost

recepționată de către recurent la 21 octombrie 2021, conform avizului de recepție

(f.d.146). Astfel, recursul este declarat în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 16 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție completul

din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond

de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea litigiului dedus judecății, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va

admite recursul declarat de IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți” și va casa integral decizia

instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată, din următoarele considerente.

În conformitate cu articolul 445 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept: c) să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din perspectiva prevederilor art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile

și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Pornind de la faptul că în sistemul legislației noastre procesuale, instanța de

judecată este obligată să soluționeze procesul limitându-se la obiectul acestui în

sensul formulat prin acțiune și, după caz, concretizat de către partea reclamantă,

subsecvent, instanța de recurs se află în situația de a verifica dacă la caz a fost

îndeplinită condiția unei examinări efective și a oferit un răspuns specific și explicit

5

mijloacelor hotărâtoare pentru rezultatul procesului, a examinat toate pretențiile și

argumentele înaintate (a se vedea, în contrast, Lebedinschi vs Moldova, 16 iunie

2015, parag. 31, 35 – 36; Nichifor vs Moldova, 20 septembrie 2016, parag. 29 – 31).

Inițial, Colegiul reține că pentru a verifica legalitatea deciziei contestate, fără a

administra noi dovezi, va recurge la recapitularea esenței litigiului dedus judecății.

Prin cererea de chemare în judecată formulată împotriva IMSP „Spitalul Clinic

Bălți”, Sindicatul Lucrătorilor Medicali „Susținere” a solicitat obligarea IMSP

,,Spitalul Clinic Bălți” de a-i acorda gratuit încăpere cu tot inventarul necesar, de a

asigura condițiile și serviciile necesare activității și încasarea cheltuielilor de

judecată (f.d.1-4).

Conform deciziei I.P. „Agenția Servicii Publice” privind înregistrarea

persoanei juridice din 12 august 2020, a fost înregistrată persoana juridică cu

denumirea completă: Sindicatul Lucrătorilor Medicali „Susținere”, IDNO

1020620005901, cu sediul în mun. Bălți, str. Nicolae Iorga, nr. 38 ap.43. În funcția

de administrator (președintele sindicatului) până la data de 17 iulie 2025, a fost

indicată Diana Grosu (f.d.5).

La data de 12 august 2020, conform mențiunii pe statutul Sindicatului

Lucrătorilor Medicali „Susținere”, „Persoană juridică este „ÎNREGISTRATĂ” de

către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Departamentul înregistrare și

licențiere a unităților de drept, Nr. 10206200005901 din 12 august 2020” (f.d.81-95,

109-123).

În data de 01 septembrie 2020, președintele Sindicatului Lucrătorilor Medicali

„Susținere”, a adresat o solicitare către directorul IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți”, prin

care a informat despre crearea în cadrul instituției date a Sindicatului Lucrătorilor

Medicali „Susținere” și în temeiul art. 390 Codul muncii a pretins oferirea spațiului

gratuit în incinta instituției pentru sindicatul nou format (f.d.15).

IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți”, prin răspunsul nr. 01.11/477 din 12 octombrie

2020, în final, a comunicat că, nu va acorda Sindicatului Lucrătorilor Medicali

„Susținere” spații gratuite în incinta spitalului, dat fiind faptul că statutul acesteia nu

a probat că asociația respectivă este o organizație sindicală primară a IMSP ,,Spitalul

Clinic Bălți”, precum a indicat că, între părți nu a fost încheiat un contract colectiv

la nivel de unitate (f.d.16).

Prin hotărârea din 08 februarie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Sindicatul Lucrătorilor Medicali

„Susținere” și s-a obligat IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți” de a acorda gratuit

Sindicatului Lucrătorilor Medicali „Susținere” încăpere cu tot inventarul necesar, de

a asigura condițiile și serviciile necesare activității acestuia; s-a încasat din contul

IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 270,00 de

lei (f.d.44, 50-54).

Instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, prin decizia din 09

septembrie 2021, a respins apelul declarat de IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți” și a

menținut hotărârea din 08 februarie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central

(f.d.135-142).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, prima instanță corect a

reținut că unitățile în care sunt constituite organizații sindicale care au dobândit

reprezentativitatea, în condițiile legii, sunt obligate să pună, cu titlu gratuit, la

6

dispoziția organizațiilor sindicale, spațiile corespunzătoare funcționării acestora și

să asigure dotările necesare desfășurării activității prevăzute de lege.

Prin urmare, odată ce Sindicatul Lucrătorilor Medicali „Susținere” a fost

întemeiat în mod benevol cu respectarea prevederilor legale, înregistrat în modul

stabilit în Registrul de stat al persoanelor juridice, fapt despre care i-a fost comunicat

IMSP „Spitalul Clinic Bălți”, angajatorul/patronul avea obligația să acorde gratuit

organului sindical din unitate încăperi cu tot inventarul necesar, asigurând condițiile

și serviciile necesare activității acestuia, garanții care se regăsesc atât în art.35 alin.

(1) din Legea sindicatelor nr.1129-XIV din 07.07.2000, cât și art.390 Codul muncii.

Având în vedere neelucidarea completă a circumstanțelor cauzei și pronunțarea

pripită de către instanța de apel în favoarea respingerii apelului și menținerii hotărârii

primei instanțe de admitere a acțiunii, Colegiul va casa integral decizia instanței de

apel cu trimiterea cauze spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată, din motivele ce succed.

Curtea Europeană, cu referire la art. 6 § 1 CEDO, amintește că, potrivit

jurisprudenței sale constante, hotărârile judecătorești trebuie motivate astfel încât să

indice de o manieră suficientă motivele pe care se fondează.

În temeiul art. 373 alin.(1), (2) Cod de procedură civilă, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt

și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și

cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces.

Prin prisma criticilor aduse deciziei contestate, Colegiul, relevă că, deși,

instanța de apel avea obligația de a elucida toate circumstanțele esențiale soluționării

litigiului, obiectiv și multiaspectual, instanța de apel, în esență, a însușit motivarea

primei instanțe, apreciind arbitrar argumentele aduse de către IMSP „Spitalului

Clinic Bălți” în apelul declarat.

Pentru debut, Colegiul consideră necesar a accentua că, art.11 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale

prevede că, orice persoană are dreptul la libertate de întrunire pașnică și la libertate

de asociere, inclusiv a constitui cu alții sindicate și de a se afilia la sindicate pentru

apărarea intereselor sale.

Art. 42 alin. (1), (2) al Constituției Republicii Moldova statuează că, orice

salariat are dreptul de a întemeia și de a se afilia la sindicate pentru apărarea

intereselor sale. Sindicatele se constituie și își desfășoară activitatea potrivit cu

statutele lor, în condițiile legii. Ele contribuie la apărarea intereselor profesionale,

economice și sociale ale salariaților.

Conform art. 7 alin. (1) al Legii nr. 1129/2000, cetățenii Republicii Moldova,

precum și cetățenii străini și apatrizii care se află legal pe teritoriul ei sunt în drept,

la propria alegere, de a întemeia și de a se înscrie în sindicate, în conformitate cu

statutele acestora, fără autorizația prealabilă a autorităților publice.

În corespundere cu art. 1 al Legii sindicatelor nr. 1129-XIV din 07 iulie 2000

(în continuare Legea nr. 1129/2000), în sensul prezentei legi, sindicate sunt definite

7

ca fiind asociații din care fac parte, pe principii benevole, persoane fizice unite după

interese comune, inclusiv ce țin de activitatea lor, și constituite în scopul apărării

drepturilor și intereselor profesionale, economice, de muncă și sociale colective și

individuale ale membrilor lor.

Colegiul relevă că, în pct. 1 din Statutul Sindicatului Lucrătorilor Medicali

„Susținere” (în continuare Statut) se arată că, Sindicatul Lucrătorilor Medicali

„Susținere” este o organizație sindicală primară care reunește pe baza liberului

consimțământ orice salariat din domeniul medical sau care acționează pentru

îmbunătățirea condițiilor de activitate profesională pe domeniul medical, în scopul

apărării drepturilor și intereselor profesionale, economice, de muncă și sociale,

colective și individuale ale membrilor săi (f.d.7 verso).

În virtutea art. 1 al Legii nr. 1129/2000, organizație sindicală primară reprezintă

o asociație benevolă a membrilor de sindicat pe bază de interese comune, care, de

regulă, își desfășoară activitatea la aceeași întreprindere, în aceeași instituție, în

aceeași organizație, indiferent de forma juridică de organizare și de tipul de

proprietate, de apartenența departamentală sau ramurală.

În sensul art. 8 alin. (1), (2), (3) al Legii nr. 1129/2000, baza sindicatelor este

organizația sindicală primară. Organizația sindicală primară se constituie din

inițiativa a cel puțin 3 persoane, considerate fondatori. Hotărârea de întemeiere a

organizației sindicale primare se adoptă de adunarea constituantă. Sindicatul se

întemeiază benevol, pe bază de interese comune (profesie, ramură etc.) și activează,

de regulă, la întreprinderi, în instituții și organizații, denumite în continuare unități,

indiferent de forma juridică de organizare și de tipul de proprietate, de apartenența

departamentală sau ramurală. Patronul (administrația) nu este în drept să împiedice

asocierea persoanelor fizice în sindicat.

Astfel, conform capitolului I, pct. 10 din Statut, sediul sindicatului este în mun.

Bălți, str. Nicolae Iorga, nr. 38, ap.43 (f.d.7 verso), care a fost și înregistrat ca fiind

sediul organizației de către Agenția Servicii Publice (f.d.5-6).

La acest capitol, IMSP „Spitalului Clinic Bălți” a invocat faptul că, sediul

spitalului este mun. Bălți, str. Decebal, nr. 101, însă Sindicatul Lucrătorilor Medicali

„Susținere” este înregistrată la un alt sediu, deși, a pretins că, organizația sindicală

primară este baza sindicatelor și reprezintă o asociație benevolă a membrilor de

sindicat pe bază de interese comune, care, de regulă, își desfășoară activitatea la o

anumită întreprindere, însă instanța de apel nu a răspuns acestui argument.

Poziția instanței de apel prin prisma prevederilor art. 183 Cod civil privind

sediul persoanei juridice, nu poate fi acceptată ca fiind un răspuns cert la argumentul

IMSP „Spitalului Clinic Bălți”, or, Colegiul nu neagă faptul că, în contextul

prevederilor legale, persoană juridică are un sediu indicat în actele de constituire,

precum și că poate avea și alte adrese pentru corespondență.

La caz, IMSP „Spitalului Clinic Bălți” a insistat precum că, de regulă,

organizația sindicală își desfășoară activitatea la sediul aceleași întreprinderi, pentru

care a fost constituită, însă nu s-a referit la alte adrese în sensul reținut de instanța

de apel, punctând și despre lipsa mențiunii în Statut privind constituirea organizației

sindicale primare din IMSP „Spitalului Clinic Bălți” cu sediul în mun. Bălți, str.

Decebal, nr. 101.

8

La fel, în context, a rămas și fără o apreciere, cel puțin, sub aspectul pertinenței

soluționării litigiului alegația IMSP „Spitalului Clinic Bălți” precum că în Statut nu

este specificată instituția pentru care ar fi fost constituită organizația sindicală

primară, având în vedere modelul publicat de statut pentru organizația sindicală

primară. Or, argumentul instanței de apel precum că în pct.6 al Statutului este indicat

că Sindicatul Lucrătorilor Medicali „Susținere” activează în cadrul Spitalului Clinic

Bălți nu poate fi reținut ca fiind un răspuns la cele invocate, în situația în care, în

opinia recurentului, actele anexate, nu probează faptul că este o organizație sindicală

primară a IMSP „Spitalului Clinic Bălți”, însă este indicat doar faptul că este „din

cadrul” acesteia.

De asemenea, instanța de apel a lăsat fără o apreciere sub aspectul relevanței

soluționării litigiului aserțiunea IMSP „Spitalului Clinic Bălți” precum că unul

dintre cei trei fondatori ai Sindicatului Lucrătorilor Medicali „Susținere”, Diana

Grosu, nu estre colaborator al IMSP „Spitalul Clinic Bălți” și nici al unei altei

instituții medico-sanitare, fie publice sau private, din municipiul Bălți sau din țară,

având în vedere condițiile legale de întemeiere a sindicatelor. Or, în sensul art. 8

alin.(3) al Legii nr. 1129/2000, citat anterior, sindicatul se întemeiază benevol, pe

bază de interese comune (profesie, ramură etc.) și activează, de regulă, la

întreprinderi, în instituții și organizații, denumite în continuare unități, indiferent de

forma juridică de organizare și de tipul de proprietate, de apartenența departamentală

sau ramurală.

De altfel, necesitatea unui răspuns din partea instanței de judecată în raport cu

argumentul IMSP „Spitalului Clinic Bălți” precum că unul dintre cei trei fondatori

ai Sindicatului Lucrătorilor Medicali „Susținere”, Diana Grosu, nu estre colaborator

al IMSP „Spitalul Clinic Bălți” și nici al unei altei instituții medico-sanitare, fie

publice sau private, din municipiul Bălți sau din țară, se impune și în contextul

prevederilor art. 35 al Legii nr. 1129/2000, precum și art. 390 Codul muncii, având

în vedere că aceste reglementări legale operează cu obligația „patronului

(administrației)”/ „angajatorului” de a acorda gratuit organului sindical din unitate

încăperi […].

Mai mult, conform capitolului III, pct. 1 al Statutului, […] Membru al

sindicatului poate deveni orice persoană care are calitatea de salariat care activează

în sfera medicală sau este pe domeniul îmbunătățirii condițiilor din domeniul

medical (f.d.113). Iar conform capitolului VI al Statutului, membrul sindicatului se

află la evidența în sindicat de la locul de muncă având fișa de evidență după modelul

stabilit (f.d.115).

Referitor la o altă alegație a instanței de apel, care, de fapt, a apreciat ca fiind

corect argumentul primei instanțe, precum că în sensul art. 35 alin.(1) al Legii nr.

1129/2000 acordarea gratuită sindicatului respectiv a încăperilor cu tot inventarul nu

este condiționată de clauzele contractului colectiv de muncă, Colegiul menționează

că, aceasta nu răspunde argumentului recurentului referitor la lipsa contractului

colectiv de muncă.

Or, art. 35 alin. (1), (2) al Legii nr. 1129/2000 stipulează că, patronul

(administrația) are obligația să acorde gratuit sindicatului respectiv încăperi cu tot

inventarul, cu încălzire, iluminare, cu servicii de dereticare și pază necesare

activității acestuia. Patronul (administrația) pune gratuit la dispoziția sindicatului

9

respectiv, potrivit contractului colectiv de muncă, mijloace de transport și mijloace

de telecomunicații pentru îndeplinirea obligațiilor obștești.

Reglementări legale similare sunt inserate în prevederile art. 390 alin. (1), (2)

Codul muncii, conform cărora angajatorul are obligația să acorde gratuit organului

sindical din unitate încăperi cu tot inventarul necesar, asigurând condițiile și

serviciile necesare activității acestuia. Angajatorul pune la dispoziția organului

sindical, potrivit contractului colectiv de muncă, mijloace de transport, de

telecomunicații și informaționale necesare îndeplinirii sarcinilor statutare ale

organului sindical respectiv.

Colegiul notează că, într-adevăr, în sensul art. 35 alin.(1) al Legii nr.

1129/2000, precum și art. 390 alin. (1) Codul muncii, obligația de a acorda gratuit

organului sindical din unitate încăperi cu tot inventarul necesar, asigurând condițiile

și serviciile necesare activității acestuia nu este condiționată de clauzele contractului

colectiv de muncă, însă, în continuare, atât prevederile citate din legea specială, cât

și cele din Codul Muncii, fac referire la punerea la dispoziția organului sindical

conform contractului colectiv de muncă a mijloacelor necesare îndeplinirii sarcinilor

statutare ale organului sindical respectiv.

Drept urmare, necesitatea încheierii unui contract colectiv de muncă este

determinată de prevederile legale în contextul executării de către angajator a

obligațiilor de a asigura organul sindical cu mijloacele necesare pentru îndeplinirea

obligațiilor statutare ale acestuia.

Colegiul nu neagă dreptul salariaților la libera asociere în sindicate, inclusiv la

constituirea de organizații sindicale și aderarea la acestea pentru apărarea drepturilor

lor de muncă, a libertăților și intereselor lor legitime, de altfel, este un drept

reglementat de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, de legea supremă în stat, Constituția Republicii

Moldova, precum și de Legea nr. 1129/2000 și Codul Muncii, având în vedere că,

organizațiile sindicale, indiferent de nivel, trebuie să-și orienteze prioritar activitatea

spre apărarea drepturilor de muncă profesionale și economice ale membrilor de

sindicat la locul de activitate, însă acest aspect nu exclude respectarea de către

organizațiile sindicale a prevederilor legale.

În altă ordine de idei, instanțele ierarhic inferioare obligând pârâtul la acordarea

Sindicatului Lucrătorilor Medicali „Susținere” gratuit a unei încăperi cu tot

inventarul necesar, asigurarea condițiilor și serviciilor necesare de activitate a

acestuia, nu au verificat dacă IMSP „Spitalul Clinic Bălți” are posibilitatea de a

acorda un anumit spațiu reclamantului pentru activitate în incinta spitalului, în

situația în care în aceeași instituție deja activează o organizație sindicală primară

care întrunește majoritatea salariaților spitalului, care a fost asigurată cu spațiul și

condițiile necesare. Or, recurentul a motivat că având în subordine 1600 de angajați

și în caz de creare de fiecare trei a câte organizație sindicală, este în imposibilitate

tehnică de a acorda încăperi fiecărei organizații.

Având în vedere caracterul obligatoriu al actelor judecătorești, instanța de

judecată la emiterea acestora trebuie să țină cont de faptul că dispozițiile sale

urmează a fi executate, iar condițiile referitor la eventuala executare, la fel, urmează

a fi elucidate. Deși, executarea actului judecătoresc este un proces separat și nu ține

de competența instanței de judecată, însă urmează a fi ținut cont de faptul că în sensul

10

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, executarea unei hotărâri

pronunțate de orice instanță trebuie … privită ca o parte integrantă a „procesului”,

în sensul articolului 6 (a se vedea Hornsby v. Greece, 19 martie 1997, § 40, Reports

of Judgments and Decisions 1997-II, și Prodan v. Moldova, nr. 49806/99, § 52,

ECHR 2004-III (extracts)).

Conjunctura reliefată supra, precum și problemele ridicate de către părți la

soluționarea litigiului dat, la rejudecarea cauzei în ordine de apel, necesită o

examinare completă și obiectivă.

Din perspectiva postulatelor legale, la examinarea cauzelor, instanțele urmează

să se conducă nemijlocit de principiul adevărului obiectiv, care se manifestă prin

stabilirea multilaterală, completă și obiectivă a tuturor circumstanțelor care au

importanță pentru justa soluționare a cauzei. De altfel, o hotărâre judecătorească

motivată în sensul respectării cerințelor 6 § 1 CEDO, presupune o examinare reală

a problemelor esențiale relevate în speță, cel puțin pentru a le aprecia pertinența.

Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze

că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate

(Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva

Finlandei din 19 februarie 1997, paragraful 60).

CtEDO, în cauza Capacchione v. Republica Moldova, cererea nr. 22616/10,

hotărârea din 30 noiembrie 2021, a reamintit că articolul 6 § 1 din Convenție implică,

din partea „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, a

argumentelor și a probelor prezentate de către părți (a se vedea, printre multe altele,

Perez v. Franța [MC], nr. 47287 / 99, § 80, CEDO 2004-I și Loupas v. Grecia, nr.

21268/16, § 37, 20 iunie 2019). De asemenea, Curtea reiterează jurisprudența sa

bine-stabilită, potrivit căreia acest Articol obligă, inter alia, instanțele să motiveze

deciziile lor. Fără a necesita un răspuns detaliat la fiecare argument invocat de către

reclamant, această obligație presupune, totuși, că o parte la procesul judiciar poate

aștepta un răspuns specific și explicit la acele argumente care sunt decisive pentru

rezultatul procedurii în cauză (a se vedea, printre multe altele, Paixão Moreira Sá

Fernandes v. Portugalia, nr. 78108/14, § 71, 25 februarie 2020, și cauzele citate

acolo).

Subsecvent, la rejudecarea cauzei civile, adoptarea soluției la caz urmează a fi

precedată de toate aceste etape, luând în considerare momentele conturate, precum

și motivarea să fie efectuată atât prin prisma poziției părții reclamante, cât și

obiecțiilor părții oponente pe marginea acțiunii formulate în raport cu probele

prezentate și normele de drept pertinente litigiului, rezultând din prevederile art. 130

Cod de procedură civilă, ca, în consecință, soluția adoptată să fie certă și coerentă și

să răspundă standardelor unui proces echitabil garantat de art. 6 § 1 CEDO.

Coroborând circumstanțele ce preced, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat și va casa integral decizia instanței de apel cu trimiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În conformitate cu prevederile art.442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

11

Se admite recursul declarat de Instituția Medico-Sanitară Publică „Spitalul

Clinic Bălți”.

Se casează integral decizia din 09 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sindicatul Lucrătorilor

Medicali „Susținere” împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice „Spitalul Clinic

Bălți” cu privire la obligarea acordării gratuite a încăperii cu inventarul necesar,

asigurarea condițiilor și serviciilor necesare activității organului sindical, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Galina Stratulat

12