2rac-6/22 — obligarea acordării spațiului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea acordării spaţiului
- Temei legal
- limitele judecării apelului, aprecierea probelor
2rac-6/22 — obligarea acordării spațiului (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2rac-6/22
2-20140699-01-2rac-13012022
Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. N. Costaș)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Garbuz, A. Ciobanu, Iu. Grosu)
DECIZIE
13 aprilie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Maria Ghervas
Dumitru Mardari
Victor Burduh
Galina Stratulat
examinând recursul declarat de Instituția Medico-Sanitară Publică „Spitalul
Clinic Bălți”,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sindicatul
Lucrătorilor Medicali „Susținere” împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice
„Spitalul Clinic Bălți” cu privire la obligarea acordării gratuite a încăperii cu
inventarul necesar, asigurarea condițiilor și serviciilor necesare activității organului
sindical,
împotriva deciziei din 09 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți,
c o n s t a t ă:
La 10 noiembrie 2020, Sindicatul Lucrătorilor Medicali „Susținere”,
reprezentat de președintele Diana Grosu, a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice „Spitalul Clinic Bălți” (în continuare
IMSP „Spitalul Clinic Bălți”), solicitând obligarea IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți” de
a-i acorda gratuit încăpere cu tot inventarul necesar, de a asigura condițiile și
serviciile necesare activității și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, un grup de lucrători medicali
din cadrul IMSP „Spitalul Clinic Bălți” au decis să înființeze un sindicat. Astfel, prin
decizia Agenției Servicii Publice din 12 august 2020 a fost înregistrat în Registrul
de stat al persoanelor juridice Sindicatul Lucrătorilor Medicali „Susținere”. Acesta
a fost creat ca răspuns al lipsei de acțiune și apărare a intereselor lucrătorilor medicali
în perioada pandemiei Covid-19 de către sindicatele existente, care nu au apărat
drepturile lucrătorilor medicali.
În data de 01 septembrie 2020, a depus cerere pentru a obține spațiu în cadrul
IMSP „Spitalul Clinic Bălți” pentru buna desfășurare a activității sindicatului. Prin
scrisoarea nr.01.11/421 din 14 septembrie 2020 IMSP „Spitalul Clinic Bălți” a
solicitat prezentarea unui șir de acte cu privire la constituirea și activitatea
Sindicatului Lucrătorilor Medicali „Susținere” pentru a fi examinată obiectiv și
subiectiv solicitarea din 01 septembrie 2020. Ulterior, a prezentat actele solicitate.
1
Prin scrisoarea nr.01.11/477, IMSP „Spitalul Clinic Bălți” a refuzat să acorde
spații gratuite în incinta instituției, din motiv că, nu a probat că asociația respectivă
este organizația sindicală primară a instituției IMSP „Spitalul Clinic Bălți” și că între
părți a fost încheiat un contract colectiv, la nivel de unitate. La fel, a indicat că, în
cadrul IMSP „Spitalul Clinic Bălți” este constituită o organizație primară cu peste
1600 de membri.
Reclamantul a opinat că, refuzul IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți” de a oferi un
spațiu gratuit, este ilegal. Pârâtul a interpretat în mod eronat legea precum că doar
salariații unității pot constitui organizații sindicale primare. Dreptul de asociere în
sindicate este garantat oricărei persoane indiferent de statutul acesteia și care se
asociază cu persoane cu interese comune, interese care pot fi diverse și din diferite
domenii. La Sindicatul Lucrătorilor Medicali ,,Susținere” a aderat în calitate de
membri peste 16 persoane dintre care 15 persoane sunt salariați ai IMSP ,,Spitalul
Clinic Bălți”. În adresa angajatorului IMSP „Spitalul Clinic Bălți”, inclusiv la
contabilitatea instituției, au fost depuse listele cu membrii sindicatului, moment din
care administrația instituției au demarat acțiuni de intimidare a salariaților și de
împiedicare a acestora să se asocieze la Sindicatul Lucrătorilor Medicali
,,Susținere”. Pârâtul a indicat că, nu mai este nevoie de un sindicat, deoarece în
unitate activează deja o organizație sindicală cu peste 1600 de membri, precum și că
administrația unității își onorează toate obligațiile ce țin de garanțiile activității
sindicatelor în relațiile cu organizația sindicală primară majoritară IMSP „Spitalul
Clinic Bălți” și cu organul electiv sindical.
Reclamantul a susținut că, existența a două sau mai multe organizații sindicale
într-o unitate relevă faptul că cetățenii Republicii Moldova fac uz de dreptul la libera
asociere și nicio autoritate nu poate să împiedice acest drept. Pârâtul nu este în drept
să obstrucționeze activitatea unui sindicat care are 16 membri și să-și onoreze toate
obligațiile doar față de un sindicat care are peste 1600 de membri, or, acest fapt
reprezintă o tratare discriminatorie a unui sindicat în raport cu altul și o încălcare a
prevederilor legale de către angajator.
Prin hotărârea din 08 februarie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a
admis cererea de chemare în judecată depusă de Sindicatul Lucrătorilor Medicali
„Susținere” și s-a obligat IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți” de a acorda gratuit
Sindicatului Lucrătorilor Medicali „Susținere” încăpere cu tot inventarul necesar, de
a asigura condițiile și serviciile necesare activității acestuia; s-a încasat din contul
IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 270,00 de
lei.
Prin decizia din 09 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul
declarat de IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți” și s-a menținut hotărârea din 08 februarie
2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.
La 16 decembrie 2021, prin intermediul poștei (f.d.167), IMSP „Spitalul Clinic
Bălți” a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 09 septembrie 2021 a Curții
de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței
de apel și a hotărârii primei instanțe, pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a
cererii de chemare în judecată.
2
În motivarea recursului s-a invocat că, instanța de judecată nu a aplicat legea
care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a
interpretat în mod eronat legea.
Conform rigorilor Codului de Procedură Civilă, concluziile circumstanțelor de
fapt ale cauzei se motivează în hotărâre doar prin probe. Hotărârea nu poate fi bazata
pe presupuneri despre circumstanțele cauzei. Hotărârea se bazează doar pe dovezile
care au fost prezentate de părți și ceilalți participanți la proces în corespundere cu
cerințele art. 117-127 Cod de procedură civilă privind pertinența, admisibilitatea și
veridicitatea probelor.
Recurentul a opinat că, la examinarea acțiunii, instanța a interpretat eronat
legea, nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante
pentru soluționarea pricinii și a fost emisă o hotărâre judecătorească neîntemeiată.
Conform Codului Muncii, în scopul reglementării raporturilor din sfera muncii
și socială, în cadrul unității este constituit organul parteneriatului social, comisia
dialog social nivel de unitate „angajator- salariați”. Astfel, la data de 16 septembrie
2019, între organizația sindicală primară a unității „Sănătatea” și administrația IMSP
„Spitalul Clinic Bălți”, a fost încheiat un contract colectiv de muncă (nivel de
unitate), care are drept scop apărarea garanțiilor salariaților reprezentați de
Sindicatul „Sănătatea” și Comitetul sindical, stabilite de legislație și Convenția
colectivă (nivel de ramură) și este obligatorie pentru aplicarea în unitate.
Administrația unității își onorează toate obligațiunile ce țin de garanțiile activității
sindicatelor în relațiile cu organizația sindicală primară majoritară și cu organul
electiv sindical.
Cu referire la prevederile art. 1, art. 7 alin.(1), art. 8 alin. (1), (3) din Legea
sindicatelor nr. 1129 din 07 iulie 2000, art. 1 din Codul muncii, a indicat că, din cei
trei fondatori ai Sindicatului Lucrătorilor Medicali „Susținere”, Diana Grosu nu este
colaborator al IMSP „Spitalul Clinic Bălți” și nici al unei alte instituții medico-
sanitare, fie publice sau private din municipiul Bălți sau din țară, ceea ce contravine
actului normativ mentionat. În același timp, examinând Statutul Sindicatului
Lucrătorilor Medicali „Susținere”, a constatat că pct. 1 prevede că acesta din urmă
este o organizație sindicală primară care reunește pe baza liberului consimțămînt
orice salariat din domeniul medical sau care acționează pentru îmbunătățirea
condițiilor și intereselor profesionale, economice, de muncă și sociale, colective și
individuale ale membrilor săi, fără a specifica instituția pentru care a fost constituită.
Or, organizația sindicală primară este baza sindicatelor și reprezintă o asociație
benevolă a membrilor de sindicat pe bază de interese comune, care, de regulă, își
desfășoară activitatea la o anumită întreprindere, pe când actul constitutiv al
Sindicatului Lucrătorilor Medicali „Susținere” prevede că, acesta este o organizație
sindicală primară, fără a specifica instituția pentru care a fost constituită. În modelul
de statut pentru organizația sindicală primară, plasat pe portalul oficial, este prevăzut
în mod expres și rubrica care conține informația cu privire la instituția pentru care
este constituită, însă în statutul intimatului a fost omisa o asemenea rubrică.
În contextul solicitării, intimatul nu a probat că asociația respectivă este
organizație sindicală primară a IMSP „Spitalul Clinic Bălți”, precum și că între
aceste părți a fost încheiat un contract colectiv de muncă, la nivel de unitate. De
asemenea, a precizat că, sediul Sindicatului Lucrătorilor Medicali „Susținere” se află
3
pe str. Nicolae Iorga 38, ap.43, mun. Bălți, iar al IMSP „Spitalul Clinic Bălți”- pe
str. Decebal, nr.101, mun. Bălți. Or, conform actelor menționate, organizația
sindicală primară își desfășoară activitatea la aceeași întreprindere, pentru care a fost
constituită, în acest sens, Statutul Sindicatul Lucrătorilor Medicali „Susținere” urma
să prevadă ca este o organizație sindicală primară din IMSP „Spitalul Clinic Bălți”,
cu sediul spitalului.
În corespundere cu prevederile pct. 8, pct. 10 din Regulamentul cu privire la
modul de dare în locațiune a activelor neutilizate, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr. 438 din 29 martie 2008, a afirmat că, pentru a putea folosi spațiile neutilizate ale
IMSP „Spitalul Clinic Bălți”, era necesar ca Sindicatul Lucrătorilor Medicali
„Susținere” să adreseze o cerere în scris fondatorului, Ministerul Sănătății și nu
administrației instituției, ceea ce nu a fost nici realizat și nici prezentat sub formă de
probă ce ar fi confirmat acest fapt. Ministerul Sănătății urma să stabilească modul
de selectare a locatarilor, în conformitate cu prevederile Regulamentului aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr. 438 din 29 martie 2008, iar ulterior, să autorizeze sau
nu, încheierea contractului de comodat/ locațiune cu Sindicatul Lucrătorilor
Medicali „Susținere”.
Recurentul a reiterat că, art. 390 Codul muncii obligă angajatorul să acorde
gratuit organului sindical din unitate încăperi cu tot inventarul necesar. De
asemenea, Legea sindicatelor obligă patronul să acorde gratuit sindicatului încăperi
cu tot inventarul necesar, asigurarea condițiilor și serviciilor necesare activității
organului sindical. Însă art. 8 din Legea sindicatelor stipulează că baza sindicatelor
este organizația sindicală primară, iar art.1 din aceeași Lege, prevede că organizația
sindicală primară, reprezintă o asociație benevolă a membrilor de sindicat care își
desfășoară activitatea, de regulă, la aceiași întreprindere.
Conform art. 390 din Codul muncii, angajatorul este obligat să acorde gratuit
organului sindical din unitate (la singular și nu la plural), încăperi cu tot inventarul
necesar. Deci, legislația nu prevedere alocarea spațiilor mai multor sindicate
constituite în cadrul unității, însă doar unui. În același timp, Sindicatul Lucrătorilor
Medicali „Susținere” nu a probat, prin documentele anexate, că reprezintă
organizația sindicală primară a IMSP „Spitalul Clinic Bălți”, ci doar că este „din
cadrul” acesteia, potrivit pct. 6 din Statut.
Recurentul a declarat că, nu este împotriva intenției angajaților săi de a-și apăra
drepturile și interesele sale, prin crearea unui nou sindicat, fiind independentă față
de acestea, însă este obligat, prin Lege, să acorde spații organizației sindicale
primare, acțiuni ce au avut loc la fondarea spitalului. Instituția are 1600 de angajați,
iar în cazul în care va fi creat câte un sindicat la fiecare 3 salariați, instituția va fi
nevoită să acorde spații la peste 500 de sindicate, ceea ce tehnic este imposibil de
realizat. Anume din acest motiv, legiuitorul a prevăzut obligația angajatorului să
aloce încăperi organizației sindicale primare din instituție și nu mai multor sindicate,
care pot fi create ulterior.
Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatului, precum și
reprezentantului, conform scrisorii de însoțire datate cu 13 ianuarie 2022 (f.d.170)
și a fost recepționată la 20 ianuarie 2022, conform avizelor de recepție (f.d.172-173).
Referință la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură
civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.
4
În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,
recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Decizia instanței de apel a fost adoptată la 09 septembrie 2021, iar cererea de
recurs a fost depusă la 16 decembrie 2021, prin intermediul poștei (f.d.167).
Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei instanței de apel către
participanții la proces la 19 octombrie 2021, conform scrisorii (f.d.143) și a fost
recepționată de către recurent la 21 octombrie 2021, conform avizului de recepție
(f.d.146). Astfel, recursul este declarat în termen.
În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul
este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.
Prin încheierea din 16 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție completul
din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond
de un complet din 5 judecători.
În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul
declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în
recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără
a administra noi dovezi.
În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează
fără înștiințarea participanților la proces.
Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor
invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și
procedural aplicabile la soluționarea litigiului dedus judecății, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va
admite recursul declarat de IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți” și va casa integral decizia
instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt
complet de judecată, din următoarele considerente.
În conformitate cu articolul 445 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța,
după ce judecă recursul, este în drept: c) să admită recursul, să caseze integral decizia
instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată
dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Din perspectiva prevederilor art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile
și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor
încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar
în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită
a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de
către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au
dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Pornind de la faptul că în sistemul legislației noastre procesuale, instanța de
judecată este obligată să soluționeze procesul limitându-se la obiectul acestui în
sensul formulat prin acțiune și, după caz, concretizat de către partea reclamantă,
subsecvent, instanța de recurs se află în situația de a verifica dacă la caz a fost
îndeplinită condiția unei examinări efective și a oferit un răspuns specific și explicit
5
mijloacelor hotărâtoare pentru rezultatul procesului, a examinat toate pretențiile și
argumentele înaintate (a se vedea, în contrast, Lebedinschi vs Moldova, 16 iunie
2015, parag. 31, 35 – 36; Nichifor vs Moldova, 20 septembrie 2016, parag. 29 – 31).
Inițial, Colegiul reține că pentru a verifica legalitatea deciziei contestate, fără a
administra noi dovezi, va recurge la recapitularea esenței litigiului dedus judecății.
Prin cererea de chemare în judecată formulată împotriva IMSP „Spitalul Clinic
Bălți”, Sindicatul Lucrătorilor Medicali „Susținere” a solicitat obligarea IMSP
,,Spitalul Clinic Bălți” de a-i acorda gratuit încăpere cu tot inventarul necesar, de a
asigura condițiile și serviciile necesare activității și încasarea cheltuielilor de
judecată (f.d.1-4).
Conform deciziei I.P. „Agenția Servicii Publice” privind înregistrarea
persoanei juridice din 12 august 2020, a fost înregistrată persoana juridică cu
denumirea completă: Sindicatul Lucrătorilor Medicali „Susținere”, IDNO
1020620005901, cu sediul în mun. Bălți, str. Nicolae Iorga, nr. 38 ap.43. În funcția
de administrator (președintele sindicatului) până la data de 17 iulie 2025, a fost
indicată Diana Grosu (f.d.5).
La data de 12 august 2020, conform mențiunii pe statutul Sindicatului
Lucrătorilor Medicali „Susținere”, „Persoană juridică este „ÎNREGISTRATĂ” de
către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Departamentul înregistrare și
licențiere a unităților de drept, Nr. 10206200005901 din 12 august 2020” (f.d.81-95,
109-123).
În data de 01 septembrie 2020, președintele Sindicatului Lucrătorilor Medicali
„Susținere”, a adresat o solicitare către directorul IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți”, prin
care a informat despre crearea în cadrul instituției date a Sindicatului Lucrătorilor
Medicali „Susținere” și în temeiul art. 390 Codul muncii a pretins oferirea spațiului
gratuit în incinta instituției pentru sindicatul nou format (f.d.15).
IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți”, prin răspunsul nr. 01.11/477 din 12 octombrie
2020, în final, a comunicat că, nu va acorda Sindicatului Lucrătorilor Medicali
„Susținere” spații gratuite în incinta spitalului, dat fiind faptul că statutul acesteia nu
a probat că asociația respectivă este o organizație sindicală primară a IMSP ,,Spitalul
Clinic Bălți”, precum a indicat că, între părți nu a fost încheiat un contract colectiv
la nivel de unitate (f.d.16).
Prin hotărârea din 08 februarie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a
admis cererea de chemare în judecată depusă de Sindicatul Lucrătorilor Medicali
„Susținere” și s-a obligat IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți” de a acorda gratuit
Sindicatului Lucrătorilor Medicali „Susținere” încăpere cu tot inventarul necesar, de
a asigura condițiile și serviciile necesare activității acestuia; s-a încasat din contul
IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 270,00 de
lei (f.d.44, 50-54).
Instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, prin decizia din 09
septembrie 2021, a respins apelul declarat de IMSP ,,Spitalul Clinic Bălți” și a
menținut hotărârea din 08 februarie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central
(f.d.135-142).
Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, prima instanță corect a
reținut că unitățile în care sunt constituite organizații sindicale care au dobândit
reprezentativitatea, în condițiile legii, sunt obligate să pună, cu titlu gratuit, la
6
dispoziția organizațiilor sindicale, spațiile corespunzătoare funcționării acestora și
să asigure dotările necesare desfășurării activității prevăzute de lege.
Prin urmare, odată ce Sindicatul Lucrătorilor Medicali „Susținere” a fost
întemeiat în mod benevol cu respectarea prevederilor legale, înregistrat în modul
stabilit în Registrul de stat al persoanelor juridice, fapt despre care i-a fost comunicat
IMSP „Spitalul Clinic Bălți”, angajatorul/patronul avea obligația să acorde gratuit
organului sindical din unitate încăperi cu tot inventarul necesar, asigurând condițiile
și serviciile necesare activității acestuia, garanții care se regăsesc atât în art.35 alin.
(1) din Legea sindicatelor nr.1129-XIV din 07.07.2000, cât și art.390 Codul muncii.
Având în vedere neelucidarea completă a circumstanțelor cauzei și pronunțarea
pripită de către instanța de apel în favoarea respingerii apelului și menținerii hotărârii
primei instanțe de admitere a acțiunii, Colegiul va casa integral decizia instanței de
apel cu trimiterea cauze spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de
judecată, din motivele ce succed.
Curtea Europeană, cu referire la art. 6 § 1 CEDO, amintește că, potrivit
jurisprudenței sale constante, hotărârile judecătorești trebuie motivate astfel încât să
indice de o manieră suficientă motivele pe care se fondează.
În temeiul art. 373 alin.(1), (2) Cod de procedură civilă, instanța de apel
verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea
și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt
și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică
circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și
cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,
apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către
participanții la proces.
Prin prisma criticilor aduse deciziei contestate, Colegiul, relevă că, deși,
instanța de apel avea obligația de a elucida toate circumstanțele esențiale soluționării
litigiului, obiectiv și multiaspectual, instanța de apel, în esență, a însușit motivarea
primei instanțe, apreciind arbitrar argumentele aduse de către IMSP „Spitalului
Clinic Bălți” în apelul declarat.
Pentru debut, Colegiul consideră necesar a accentua că, art.11 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale
prevede că, orice persoană are dreptul la libertate de întrunire pașnică și la libertate
de asociere, inclusiv a constitui cu alții sindicate și de a se afilia la sindicate pentru
apărarea intereselor sale.
Art. 42 alin. (1), (2) al Constituției Republicii Moldova statuează că, orice
salariat are dreptul de a întemeia și de a se afilia la sindicate pentru apărarea
intereselor sale. Sindicatele se constituie și își desfășoară activitatea potrivit cu
statutele lor, în condițiile legii. Ele contribuie la apărarea intereselor profesionale,
economice și sociale ale salariaților.
Conform art. 7 alin. (1) al Legii nr. 1129/2000, cetățenii Republicii Moldova,
precum și cetățenii străini și apatrizii care se află legal pe teritoriul ei sunt în drept,
la propria alegere, de a întemeia și de a se înscrie în sindicate, în conformitate cu
statutele acestora, fără autorizația prealabilă a autorităților publice.
În corespundere cu art. 1 al Legii sindicatelor nr. 1129-XIV din 07 iulie 2000
(în continuare Legea nr. 1129/2000), în sensul prezentei legi, sindicate sunt definite
7
ca fiind asociații din care fac parte, pe principii benevole, persoane fizice unite după
interese comune, inclusiv ce țin de activitatea lor, și constituite în scopul apărării
drepturilor și intereselor profesionale, economice, de muncă și sociale colective și
individuale ale membrilor lor.
Colegiul relevă că, în pct. 1 din Statutul Sindicatului Lucrătorilor Medicali
„Susținere” (în continuare Statut) se arată că, Sindicatul Lucrătorilor Medicali
„Susținere” este o organizație sindicală primară care reunește pe baza liberului
consimțământ orice salariat din domeniul medical sau care acționează pentru
îmbunătățirea condițiilor de activitate profesională pe domeniul medical, în scopul
apărării drepturilor și intereselor profesionale, economice, de muncă și sociale,
colective și individuale ale membrilor săi (f.d.7 verso).
În virtutea art. 1 al Legii nr. 1129/2000, organizație sindicală primară reprezintă
o asociație benevolă a membrilor de sindicat pe bază de interese comune, care, de
regulă, își desfășoară activitatea la aceeași întreprindere, în aceeași instituție, în
aceeași organizație, indiferent de forma juridică de organizare și de tipul de
proprietate, de apartenența departamentală sau ramurală.
În sensul art. 8 alin. (1), (2), (3) al Legii nr. 1129/2000, baza sindicatelor este
organizația sindicală primară. Organizația sindicală primară se constituie din
inițiativa a cel puțin 3 persoane, considerate fondatori. Hotărârea de întemeiere a
organizației sindicale primare se adoptă de adunarea constituantă. Sindicatul se
întemeiază benevol, pe bază de interese comune (profesie, ramură etc.) și activează,
de regulă, la întreprinderi, în instituții și organizații, denumite în continuare unități,
indiferent de forma juridică de organizare și de tipul de proprietate, de apartenența
departamentală sau ramurală. Patronul (administrația) nu este în drept să împiedice
asocierea persoanelor fizice în sindicat.
Astfel, conform capitolului I, pct. 10 din Statut, sediul sindicatului este în mun.
Bălți, str. Nicolae Iorga, nr. 38, ap.43 (f.d.7 verso), care a fost și înregistrat ca fiind
sediul organizației de către Agenția Servicii Publice (f.d.5-6).
La acest capitol, IMSP „Spitalului Clinic Bălți” a invocat faptul că, sediul
spitalului este mun. Bălți, str. Decebal, nr. 101, însă Sindicatul Lucrătorilor Medicali
„Susținere” este înregistrată la un alt sediu, deși, a pretins că, organizația sindicală
primară este baza sindicatelor și reprezintă o asociație benevolă a membrilor de
sindicat pe bază de interese comune, care, de regulă, își desfășoară activitatea la o
anumită întreprindere, însă instanța de apel nu a răspuns acestui argument.
Poziția instanței de apel prin prisma prevederilor art. 183 Cod civil privind
sediul persoanei juridice, nu poate fi acceptată ca fiind un răspuns cert la argumentul
IMSP „Spitalului Clinic Bălți”, or, Colegiul nu neagă faptul că, în contextul
prevederilor legale, persoană juridică are un sediu indicat în actele de constituire,
precum și că poate avea și alte adrese pentru corespondență.
La caz, IMSP „Spitalului Clinic Bălți” a insistat precum că, de regulă,
organizația sindicală își desfășoară activitatea la sediul aceleași întreprinderi, pentru
care a fost constituită, însă nu s-a referit la alte adrese în sensul reținut de instanța
de apel, punctând și despre lipsa mențiunii în Statut privind constituirea organizației
sindicale primare din IMSP „Spitalului Clinic Bălți” cu sediul în mun. Bălți, str.
Decebal, nr. 101.
8
La fel, în context, a rămas și fără o apreciere, cel puțin, sub aspectul pertinenței
soluționării litigiului alegația IMSP „Spitalului Clinic Bălți” precum că în Statut nu
este specificată instituția pentru care ar fi fost constituită organizația sindicală
primară, având în vedere modelul publicat de statut pentru organizația sindicală
primară. Or, argumentul instanței de apel precum că în pct.6 al Statutului este indicat
că Sindicatul Lucrătorilor Medicali „Susținere” activează în cadrul Spitalului Clinic
Bălți nu poate fi reținut ca fiind un răspuns la cele invocate, în situația în care, în
opinia recurentului, actele anexate, nu probează faptul că este o organizație sindicală
primară a IMSP „Spitalului Clinic Bălți”, însă este indicat doar faptul că este „din
cadrul” acesteia.
De asemenea, instanța de apel a lăsat fără o apreciere sub aspectul relevanței
soluționării litigiului aserțiunea IMSP „Spitalului Clinic Bălți” precum că unul
dintre cei trei fondatori ai Sindicatului Lucrătorilor Medicali „Susținere”, Diana
Grosu, nu estre colaborator al IMSP „Spitalul Clinic Bălți” și nici al unei altei
instituții medico-sanitare, fie publice sau private, din municipiul Bălți sau din țară,
având în vedere condițiile legale de întemeiere a sindicatelor. Or, în sensul art. 8
alin.(3) al Legii nr. 1129/2000, citat anterior, sindicatul se întemeiază benevol, pe
bază de interese comune (profesie, ramură etc.) și activează, de regulă, la
întreprinderi, în instituții și organizații, denumite în continuare unități, indiferent de
forma juridică de organizare și de tipul de proprietate, de apartenența departamentală
sau ramurală.
De altfel, necesitatea unui răspuns din partea instanței de judecată în raport cu
argumentul IMSP „Spitalului Clinic Bălți” precum că unul dintre cei trei fondatori
ai Sindicatului Lucrătorilor Medicali „Susținere”, Diana Grosu, nu estre colaborator
al IMSP „Spitalul Clinic Bălți” și nici al unei altei instituții medico-sanitare, fie
publice sau private, din municipiul Bălți sau din țară, se impune și în contextul
prevederilor art. 35 al Legii nr. 1129/2000, precum și art. 390 Codul muncii, având
în vedere că aceste reglementări legale operează cu obligația „patronului
(administrației)”/ „angajatorului” de a acorda gratuit organului sindical din unitate
încăperi […].
Mai mult, conform capitolului III, pct. 1 al Statutului, […] Membru al
sindicatului poate deveni orice persoană care are calitatea de salariat care activează
în sfera medicală sau este pe domeniul îmbunătățirii condițiilor din domeniul
medical (f.d.113). Iar conform capitolului VI al Statutului, membrul sindicatului se
află la evidența în sindicat de la locul de muncă având fișa de evidență după modelul
stabilit (f.d.115).
Referitor la o altă alegație a instanței de apel, care, de fapt, a apreciat ca fiind
corect argumentul primei instanțe, precum că în sensul art. 35 alin.(1) al Legii nr.
1129/2000 acordarea gratuită sindicatului respectiv a încăperilor cu tot inventarul nu
este condiționată de clauzele contractului colectiv de muncă, Colegiul menționează
că, aceasta nu răspunde argumentului recurentului referitor la lipsa contractului
colectiv de muncă.
Or, art. 35 alin. (1), (2) al Legii nr. 1129/2000 stipulează că, patronul
(administrația) are obligația să acorde gratuit sindicatului respectiv încăperi cu tot
inventarul, cu încălzire, iluminare, cu servicii de dereticare și pază necesare
activității acestuia. Patronul (administrația) pune gratuit la dispoziția sindicatului
9
respectiv, potrivit contractului colectiv de muncă, mijloace de transport și mijloace
de telecomunicații pentru îndeplinirea obligațiilor obștești.
Reglementări legale similare sunt inserate în prevederile art. 390 alin. (1), (2)
Codul muncii, conform cărora angajatorul are obligația să acorde gratuit organului
sindical din unitate încăperi cu tot inventarul necesar, asigurând condițiile și
serviciile necesare activității acestuia. Angajatorul pune la dispoziția organului
sindical, potrivit contractului colectiv de muncă, mijloace de transport, de
telecomunicații și informaționale necesare îndeplinirii sarcinilor statutare ale
organului sindical respectiv.
Colegiul notează că, într-adevăr, în sensul art. 35 alin.(1) al Legii nr.
1129/2000, precum și art. 390 alin. (1) Codul muncii, obligația de a acorda gratuit
organului sindical din unitate încăperi cu tot inventarul necesar, asigurând condițiile
și serviciile necesare activității acestuia nu este condiționată de clauzele contractului
colectiv de muncă, însă, în continuare, atât prevederile citate din legea specială, cât
și cele din Codul Muncii, fac referire la punerea la dispoziția organului sindical
conform contractului colectiv de muncă a mijloacelor necesare îndeplinirii sarcinilor
statutare ale organului sindical respectiv.
Drept urmare, necesitatea încheierii unui contract colectiv de muncă este
determinată de prevederile legale în contextul executării de către angajator a
obligațiilor de a asigura organul sindical cu mijloacele necesare pentru îndeplinirea
obligațiilor statutare ale acestuia.
Colegiul nu neagă dreptul salariaților la libera asociere în sindicate, inclusiv la
constituirea de organizații sindicale și aderarea la acestea pentru apărarea drepturilor
lor de muncă, a libertăților și intereselor lor legitime, de altfel, este un drept
reglementat de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, de legea supremă în stat, Constituția Republicii
Moldova, precum și de Legea nr. 1129/2000 și Codul Muncii, având în vedere că,
organizațiile sindicale, indiferent de nivel, trebuie să-și orienteze prioritar activitatea
spre apărarea drepturilor de muncă profesionale și economice ale membrilor de
sindicat la locul de activitate, însă acest aspect nu exclude respectarea de către
organizațiile sindicale a prevederilor legale.
În altă ordine de idei, instanțele ierarhic inferioare obligând pârâtul la acordarea
Sindicatului Lucrătorilor Medicali „Susținere” gratuit a unei încăperi cu tot
inventarul necesar, asigurarea condițiilor și serviciilor necesare de activitate a
acestuia, nu au verificat dacă IMSP „Spitalul Clinic Bălți” are posibilitatea de a
acorda un anumit spațiu reclamantului pentru activitate în incinta spitalului, în
situația în care în aceeași instituție deja activează o organizație sindicală primară
care întrunește majoritatea salariaților spitalului, care a fost asigurată cu spațiul și
condițiile necesare. Or, recurentul a motivat că având în subordine 1600 de angajați
și în caz de creare de fiecare trei a câte organizație sindicală, este în imposibilitate
tehnică de a acorda încăperi fiecărei organizații.
Având în vedere caracterul obligatoriu al actelor judecătorești, instanța de
judecată la emiterea acestora trebuie să țină cont de faptul că dispozițiile sale
urmează a fi executate, iar condițiile referitor la eventuala executare, la fel, urmează
a fi elucidate. Deși, executarea actului judecătoresc este un proces separat și nu ține
de competența instanței de judecată, însă urmează a fi ținut cont de faptul că în sensul
10
jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, executarea unei hotărâri
pronunțate de orice instanță trebuie … privită ca o parte integrantă a „procesului”,
în sensul articolului 6 (a se vedea Hornsby v. Greece, 19 martie 1997, § 40, Reports
of Judgments and Decisions 1997-II, și Prodan v. Moldova, nr. 49806/99, § 52,
ECHR 2004-III (extracts)).
Conjunctura reliefată supra, precum și problemele ridicate de către părți la
soluționarea litigiului dat, la rejudecarea cauzei în ordine de apel, necesită o
examinare completă și obiectivă.
Din perspectiva postulatelor legale, la examinarea cauzelor, instanțele urmează
să se conducă nemijlocit de principiul adevărului obiectiv, care se manifestă prin
stabilirea multilaterală, completă și obiectivă a tuturor circumstanțelor care au
importanță pentru justa soluționare a cauzei. De altfel, o hotărâre judecătorească
motivată în sensul respectării cerințelor 6 § 1 CEDO, presupune o examinare reală
a problemelor esențiale relevate în speță, cel puțin pentru a le aprecia pertinența.
Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze
că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate
(Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva
Finlandei din 19 februarie 1997, paragraful 60).
CtEDO, în cauza Capacchione v. Republica Moldova, cererea nr. 22616/10,
hotărârea din 30 noiembrie 2021, a reamintit că articolul 6 § 1 din Convenție implică,
din partea „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, a
argumentelor și a probelor prezentate de către părți (a se vedea, printre multe altele,
Perez v. Franța [MC], nr. 47287 / 99, § 80, CEDO 2004-I și Loupas v. Grecia, nr.
21268/16, § 37, 20 iunie 2019). De asemenea, Curtea reiterează jurisprudența sa
bine-stabilită, potrivit căreia acest Articol obligă, inter alia, instanțele să motiveze
deciziile lor. Fără a necesita un răspuns detaliat la fiecare argument invocat de către
reclamant, această obligație presupune, totuși, că o parte la procesul judiciar poate
aștepta un răspuns specific și explicit la acele argumente care sunt decisive pentru
rezultatul procedurii în cauză (a se vedea, printre multe altele, Paixão Moreira Sá
Fernandes v. Portugalia, nr. 78108/14, § 71, 25 februarie 2020, și cauzele citate
acolo).
Subsecvent, la rejudecarea cauzei civile, adoptarea soluției la caz urmează a fi
precedată de toate aceste etape, luând în considerare momentele conturate, precum
și motivarea să fie efectuată atât prin prisma poziției părții reclamante, cât și
obiecțiilor părții oponente pe marginea acțiunii formulate în raport cu probele
prezentate și normele de drept pertinente litigiului, rezultând din prevederile art. 130
Cod de procedură civilă, ca, în consecință, soluția adoptată să fie certă și coerentă și
să răspundă standardelor unui proces echitabil garantat de art. 6 § 1 CEDO.
Coroborând circumstanțele ce preced, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul
declarat și va casa integral decizia instanței de apel cu trimiterea cauzei spre
rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.
În conformitate cu prevederile art.442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
11
Se admite recursul declarat de Instituția Medico-Sanitară Publică „Spitalul
Clinic Bălți”.
Se casează integral decizia din 09 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, în
cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sindicatul Lucrătorilor
Medicali „Susținere” împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice „Spitalul Clinic
Bălți” cu privire la obligarea acordării gratuite a încăperii cu inventarul necesar,
asigurarea condițiilor și serviciilor necesare activității organului sindical, cu
trimiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Maria Ghervas
Dumitru Mardari
Victor Burduh
Galina Stratulat
12