2ra-1394/23 — Anularea ordinului de eliberare din funcție, restabilirea în funcție, încasarea diferenței de salariu neachitat, încasarea despăgubirii pentru prejudiciul moral și a cheltuielilor de judecată

La 12 aprilie 2021, Ion Bostan a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Veceslav Novac, medic șef interimar al IMSP „Centrul Stomatologic Municipal Bălți”, privind anularea ordinului de eliberare din funcție, restabilirea în funcție, încasarea diferenței de salariu neachitat, încasarea despăgubirii pentru prejudiciul moral ți a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat că fiind medic specialist ortodont a fost repartizat de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale la muncă în funcția dată, iar la **** **** a semnat și încheiat contractul individual de muncă nr. **** cu IMSP „Centrul Stomatologic Municipal Bălți”, pe 0,5 salariu.

Ulterior, la 16 februarie 2021, IMSP „Centrul Stomatologic Municipal Bălți” a emis ordinul nr.11, prin care s-a dispus concedierea reclamantului în temeiul art. 86 alin.(1) lit. h) din Codul muncii.

A indicat că, anterior eliberării din funcția de medic, contractul individual de muncă nr. 157 a fost suspendat de către reclamant în mod unilateral în temeiul art. 78 alin.(1) lit. d1) din Codul muncii.

În sensul dat a fost adresată o cerere angajatorului, care a fost recepționată de ultimul la 29 ianuarie 2020. Totodată, la 30 ianuarie 2020 despre suspendare a fost anunțat și Ministerul Sănătății, Muncii Protecției Sociale, Inspecția Teritorială de muncă Bălți, Federația sindicală.

Astfel fiind ilegale și neîntemeiate învinuirile aduse reclamantului privind lipsa de la locul de muncă.

Reclamantul a susținut că, începând cu luna ianuarie 2019 până la momentul înaintării acțiunii în judecată, dreptul său la salarizare nu a fost respectat de către angajator, fiindu-i achitat parțial salariul, astfel fiind prejudiciat cu suma de 15655 de lei.

La cererea sa, în cadrul IMSP Centrul Stomatologic Municipal Bălți” a fost efectuat un control de către Inspecția Teritorială de Muncă Bălți, prin care s-a constatat că: „Angajatorul nu respectă clauzele contractului individual de muncă nr. **** din **** **** și anume: necalcularea salariului în conformitate cu anexa nr. 1 al Regulamentului privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 837 din 1 06 iulie 2016, prin ce a încălcat prevederile art. 10 al.(2) lit.(a) și art. 135 al.(3) din Codul muncii”.

De asemenea, Consiliul Municipal al Federației Sindicale „Sănătatea” din Moldova, prin decizia nr. ****, a atenționat că, în conformitate cu prevederile art.10 alin. (2) din Codul muncii, angajatorul este obligat: să respecte legile și alte acte normative, clauzele contractului colectiv de muncă și ale convențiilor colective: să respecte clauzele contractelor individuale de muncă, în prezentul caz se referă la pct.10 din contractul individual de muncă semnat între IMSP „Centrul Stomatologic Municipal Bălți” și Ion Bostan, iar în cazul în care angajatorul refuză să se conformeze prevederilor legale și nu înlătură benevol încălcările stabilite, angajatul este în drept să se adreseze în instanța de judecată pentru achitarea diferenței de salariu.

Reclamantul a indicat că, nu poartă vină pentru numărul redus de pacienți, limitarea și lipsa instrumentarului ortodontic, a aparatelor ortodontice, materialelor și echipamentului, mai mult ca atât că, în incinta Centrului Stomatologic Bălți, un an de zile până la angajarea sa nu a activat specialist ortodont, instituția nu a prestat servicii de genul dat.

A specificat că, împreună cu asistenta medicală, în decurs de un an de zile a fost la mai multe instituții preșcolare și a consultat benevol și gratis mai mult de 800 de elevi, la care au fost depistate mai multe afecțiuni dento- maxilare, le-au fost propuse serviciile IMSP „Centrul Stomatologic Municipal Bălți”, însă oricum fluxul pacienților nu s-a mărit.

Toate căile și mijloacele pașnice de rezolvare a conflictului și încălcărilor constatate de către instituțiile abilitate cu astfel de drepturi, între angajat și angajator nu au avut rezultat și au dus la eliberarea sa ilegală din funcție de medic ortodont. Deci, prin concedierea ilegală i-a fost cauzată o daună materială financiară în sumă de 15 655 de lei.

În drept, și–a întemeiat cererea de chemare în judecată în baza dispozițiilor art. 49, art. 86 alin. (1) lit. h) și art. 131 din Codul muncii.

În urma concretizării cerințelor, reclamantul a solicitat anularea ordinului nr. **** din **** al IMSP „Centrul Stomatologic Municipal Bălți” privind eliberarea sa din funcție, restabilirea în funcție de medic specialist ortodont, încasarea diferenței de salariu neachitat în perioada de activitate în sumă de 12855 de lei, repararea prejudiciului moral în sumă de 10000 de lei, precum și încasarea a cheltuielilor de judecată.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, în temeiul ordinului medicului-șef al IMSP „Centrul Stomatologic municipal Bălți” nr.2 din 22 ianuarie 2019 „cu privire la angajarea în funcție de medic stomatolog ortodont”, s-a ordonat angajarea în funcția de medic stomatolog ortodont a lui Ion Bostan de la data de 22 ianuarie 2019 pe 0,5 salariu (vol. I, f.d.68)

La 22 ianuarie 2019 între IMSP „Centrul Stomatologic mun. Bălți”, în calitate de angajator și Ion Bostan în calitate de angajat, a fost încheiat contractul individual de muncă nr. ****, potrivit căruia Ion Bostan a fost angajat pe termen nedeterminat în funcția de medic-stomatolog ortodont pe 0,5 salariu în cabinetul ortodontic, muncă în schimburi, salariu tarifar conform hotărârii Guvernului nr. 837 din 06 iulie 2016 (vol. I, f. d. 69-70).

În cursul derulării raporturilor de muncă, între angajator și angajat a apărut un litigiu de muncă și anume angajatul a reclamat faptul că angajatorul nu îi acordă salarizarea minimă garantată. Astfel, prin răspunsul nr. **** din ****, pârâtul i-a comunicat reclamantului refuzul scris motivat la cererea privind acordarea salariului minim garantat (vol. I, f.d.11 verso, 33,)

De asemenea, instanța de apel a reținut că, la 27 ianuarie 2020, angajatul Ion Bostan a înaintat angajatorului IMSP „Centrul Stomatologic mun. Bălți” cerere privind suspendarea contractului individual de muncă în temeiul art. 78 3 alin.(1) lit.d1) din Codul muncii, invocând faptul neîncasării pe durata a 11 luni consecutive a salariului integral, care, reieșind din 0,5 funcție, în conformitate cu Anexa nr.1 la hotărârea Guvernului nr. 837 din 06 iulie 2016, cuantumul salarial lunar urma a fi de 2800 de lei. Astfel, pentru 11 luni urma reclamantul a încasat suma de 30800 de lei, în timp ce a primit doar 15145 de lei (vol. I, f.d.10-11, 30-32).

Instanța de apel a menționat că reprezentantul IMSP „Centrul Stomatologic mun. Bălți”, avocata Snejana Teleba, a recunoscut că, la 27 ianuarie 2020, apelantului/pârâtului i-a fost înmânată cererea de suspendare, iar conform materialelor dosarului, nu s-a stabilit a fi formulat un refuz din partea angajatorului IMSP „Centrul Stomatologic mun. Bălți” la cererea de suspendare a contractului individual de muncă înaintată de către angajatul Ion Bostan, sau contestarea în modul stabilit de lege a acțiunilor angajatului, cu care avea încheiat contractul individual de muncă și care și-a exercitat dreptul la suspendarea unilaterală a contractului de muncă.

Potrivit scrisorii nr. **** din ****, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale adresate lui Ion Bostan a refuzat cererea ultimului de suspendare a contractului individual de muncă din 22 ianuarie 2019 și l-a atenționat asupra faptului că suspendarea unilaterală a activității în cadrul instituției va impune Ministerul la acțiuni de recuperare a prejudiciului cauzat bugetului de stat prin neexecutarea prevederilor Contractului privind instruirea în rezidențiat și plasarea în câmpul muncii încheiat între Minister și Ion Bostan. A fost recomandată reluarea activității în cadrul IMSP „Centrul Stomatologic mun. Bălți” (vol. I, f.d.71-73).

La cest capitol, instanța de apel a stabilit că prima instanță corect a apreciat că, în cadrul raportului de muncă stabilit în baza contractului individual de muncă nr. **** din ****, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nu a avut calitate de parte contractantă și nici drept de expunere decizională, mai mult că în adresarea destinată lui Ion Bostan, MSMPS a indicat că chestiunea de suspendare a contractului individual de muncă ține de relația dintre angajat și angajator. Or, în asemenea caz, factorul decizional de a suspenda contractul de muncă sau nu, îi aparținea IMSP „Centrul Stomatologic mun. Bălți”, care însă a trecut sub tăcere cererea depusă de reclamant, acceptând astfel situația propusă de salariatul său.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a constatat că angajatorul IMSP „Centrul Stomatologic mun. Bălți” nu a reacționat în careva mod la cerere, acceptând tacit suspendarea contractului conform art.78 alin.(1) lit. d1) din Codul muncii, la inițiativa angajatului Ion Bostan.

Ce ține de ordinul nr. **** din **** **** al IMSP „Centrul Stomatologic mun. Bălți” cu privire la eliberarea din funcție a medicului stomatolog ortodont Ion Bostan”, instanța de apel a constatat că instanța de fond a stabilit încălcări în procedura de sancționare prin eliberare, determinând că fapta admisă de salariatul Ion Bostan privind absența sa de la serviciu nu se 4 încadrează în dispoziția normei legale privind temeiul de aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de concediere.

Or, Ion Bostan a lipsit de la serviciu în fiecare din zilele de 15 și 16 februarie 2021 câte 3 ore și 15 minute, iar art. 86 alin. (1) lit. h) din Codul muncii, invocat drept temei de sancționare cu concediere, prevede absența repetată fără motive întemeiate de la lucru pentru 4 ore consecutive în timpul zilei de muncă (fără a ține cont de pauza de masă), nefiind prevăzute limitări a acestui interval în dependență de regimul lucrului la unitate. Astfel, în condițiile în care Ion Bostan nu a absentat nemotivat de la serviciu în aceeași zi 4 ore consecutiv, nu se întrunește temeiul prevăzut de lege și invocat în ordinul de concediere contestat, pentru concedierea reclamantului/intimatului.

De asemenea, instanța de apel a reținut lipsa înscrisurilor care să confirme respectarea procedurii stabilite de dispozițiile art. 208 alin. (1) din Codul muncii, potrivit căruia până la aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul era obligat să ceară în scris salariatului o explicație scrisă privind fapta comisă. Explicația privind fapta comisă poate fi prezentată de către salariat în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că ordinul nr.11 din 16 februarie 2021 al IMSP „Centrul Stomatologic mun. Bălți” cu privire la eliberarea din funcție a medicului stomatolog ortodont Ion Bostan” a fost emis cu încălcarea normelor legale și urmează a fi anulat.

Ce ține de argumentul IMSP „Centrul Stomatologic mun. Bălți” precum că comportamentul lui Ion Bostan exprimat prin neprezentarea arbitrală /în viziunea angajatorului/ la serviciu, neîndeplinirea planului de primire a pacienților etc., putea fi soldat doar cu concedierea acestuia, instanța de apel a menționat că aplicarea unei asemenea măsuri riguroase poate avea loc doar în strictă conformitate cu prevederile legislației muncii, mai mult, în cazul stabilirii unor abateri disciplinare, angajatorul nu avea decât sa investigheze fiecare caz aparte și în cazul depistării încălcărilor să aplice sancțiuni disciplinare separate pentru fiecare încălcare în limitele prevăzute de Codului muncii.

În conformitate cu art. 89 alin.(1) Codul muncii, salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu - prin hotărâre a instanței de judecată.

Instanța de apel a stabilit că instanța de fond a constatat corect caracterul ilegal al ordinului de concediere a lui Ion Bostan din funcția deținută, anulându-l. Respectiv, fiind anulat ordinul de concediere nr. 11 din 16 februarie 2021, salariatul Bostan Ion, eliberat nelegitim din serviciu, corect a fost restabilit la locul de muncă de medic specialist ortodont în cadrul IMSP „Centrul Stomatologic mun. Bălți”,

Instanța de apel a stabilit că instanța de fond a aplicat corect și dispozițiile art. 90 alin. (1), (2) lit. c) și (3) din Codul muncii, potrivit căreia repararea prejudiciul material și moral cauzat salariatului pentru transferarea 5 sau eliberarea nelegitimă din serviciu, totodată dând o apreciere corectă și adecvată suferințelor morale suportate de Ion Bostan, stabilind despăgubiri la capitolul prejudiciu moral de un salariu mediu al reclamantului.

Cu referire la determinarea salariu mediu al reclamantului, instanța de apel a stabilit că, potrivit pct. 10 din contractul individual de muncă nr. ****din ****, la condițiile de retribuire a muncii, a fost prevăzut salariul tarifar conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 837 din 06 iulie 2016.

Conform anexei nr. 1 la Regulamentul privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, aprobat prin hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 837 din 06 iulie 2016, salariul de funcție lunar al altor medici specialiști în instituții de nivel municipal cu o vechime în specialitate de până la 10 ani, în care se încadrează Ion Bostan, este de 5600 de lei – în redacția cu ultimele modificări din 30 noiembrie 2018, în vigoare la data încheierii contractului. Având în vedere că reclamantul/intimatul era angajat pe 0,5 salariu, cuantumul salariului său lunar urma a fi de 2800 de lei. Respectiv, pentru 10 luni de activitate (având în vederea zilele intermediare în care a absentat motivat și cu încuviințarea angajatorului), reclamantul urma să încaseze salariul total de 28 mii de lei.

Instanța de apel a reținut că, potrivit calculelor deduse din extrasul de cont al reclamantului emis de către BC „Moldinconbank” SA și informația privind salarizarea, Ion Bostan a încasat remunerația salarială pe perioada activității efective la IMSP „Centrul stomatologic mun. Bălți” pentru perioada 22 ianuarie 2019 – 27 ianuarie 2020 în cuantum total de 15655 de lei (vol. I f.d.8-9, vol. II, f. d. 82-83).

Prin urmare, instanța de apel a stabilit că instanța de fond a constatat just că angajatorul IMSP „Centrul stomatologic mun. Bălți” a înregistrat restanță la plata salariului către Ion Bostan în sumă totală de 12855 de lei, or, pe durata activității de lucru, reclamantul/intimatul avea dreptul la încasarea remunerației totale de 28 000 de lei, însă a primit doar 15655 de lei.

Instanța de apel nu a reținut drept relevante alegațiile apelantului cu privire la faptul că Ion Bostan, fiind angajat pe 0,5 salariu nu a îndeplinit planul financiar lunar de 8500 de lei, motiv din care i s-a calculat salariu din veniturile aduse instituției medicale, deoarece contractul încheiat între părți prevedea expres calcularea salariului în conformitate cu hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 837 din 06 iulie 2016, potrivit căreia salariul de funcție lunar al altor medici specialiști în instituții de nivel municipal cu o vechime în specialitate de până la 10 ani, este de 5600 de lei/per lună.

Ce ține de încasarea cheltuielilor de judecată, instanța de apel a stabilit că instanța de fond a dat o apreciere amplă tuturor înscrisurilor și probelor prezentate de părți și în conformitate cu art. 90 alin. (1) și (2) lit. b) din Codul muncii coroborat cu art. 94 alin. (1) și art. 96 alin.(1), (11) din Codul de procedură civilă, a încasat în beneficiul reclamantului cheltuielile suportate 6 pentru asistență juridică în sumă de 3000 de lei, conform bonului de plată GL nr. 392015 din 01 iunie 2021 (vol. I, f.d.56).

A menționat că Ion Bostan, ca tânăr specialist, care a beneficiat de instruire universitară și postuniversitară din contul bugetului de stat, a fost plasat în cîmpul muncii. Astfel, Ministerul Sănătății și Bostan Ion au încheiat un contract privind instruirea în rezidențiat și plasarea în câmpul muncii. Prin acest contract s-a convenit că Ministerul, ca autoritate publică centrală a statului, se obligă să asigure instruirea din contul bugetului de stat a medicului rezident și plasarea lui în câmpul muncii, iar medicul rezident Ion Bostan se obligă să activeze cel puțin trei ani conform repartizării efectuate de Ministerul Sănătății după absolvirea rezidențiatului. Respectiv, Ion Bostan a fost repartizat pentru onorarea obligațiilor asumate în cadrul contractului privind instruirea în rezidențiat și plasarea în câmpul muncii, ce presupune manifestarea unui interes sporit din partea ultimului la prestarea unor servicii cît mai calitative, ceea ce la ca nu se atestă.

Potrivit pct. 6 lit. b) și d) al contractului salariatul are dreptul la muncă, conform clauzelor contractului și la achitarea la timp și integrală a salariului. în corespundere cu calificarea sa, cu complexitatea, cantitatea și calitatea lucrului efectuat. Analizând clauzele respective la cazul dedus judecății se constată că Ion Bostan nu a fost lipsit de dreptul de munci și salariul care i-a fost achitat corespunde calificării sale, precum și este proporțional cantității lucrului efectuat. Or, conform pct. 9 lit. d), g) și h) din contract, angajatorul s-a obligat să acorde salariatului munca prevăzută de prezentul contract și să plătească integral salariul în termenele stabilite de Codul muncii, de contractul colectiv de muncă și de prezentul contract, asigurând o plată egală pentru o muncă de valoarea egală.

A susținut că salariatul Ion Bostan a luat cunoștință cu clauzele prezentului contract pînă la semnarea acestuia, fiind conștient de condițiile de muncă și de retribuire a muncii. Astfel, intimatul de la data angajării cunoștea 7 că instituția medicală este la autogestiune, fiindu-i adus la cunoștință și planul tarifar care urma să-l îndeplinească pentru a beneficia de un salariu deplin.

Recurentul a indicat că instanțele de judecată au preluat în mod eronat poziția intimatului precum că Centrul Stomatologic ar fi încălcat normele conținute la art. 131 alin. (1) și (2) din Codul muncii și au ajuns la concluzia că angajatorul urma să-i garanteze salariatului lunar 2800 lei salariu. Or, potrivit contractului colectiv de muncă pentru anii 2018-2022, înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă Bălți cu nr. 35 din 16martie 2018 achitarea salariilor angajaților, care sunt implicați în acordarea asistenței stomatologice contra plată (medici stomatologi, tehnicieni dentari) se efectuează conform procentului de îndeplinire a planului financiar. Având în vedere că potrivit Regulamentului ÎMSP Centrul Stomatologic Municipal Bălți, aprobat prin ordinul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr. 1445 din 16.12.2019, coordonat prin decizia Consiliului municipal Bălți nr. 2/28 din 26.04.2019 activitatea Centrului se desfășoară pe principiul autofinanțării, relaționat cu faptul că serviciile stomatologice sunt prestate contra plată populației (conform Catalogului de prețuri stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr. 1460 din 30.12.2016), atunci salariul de funcție garantat în temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 837/2016 va fi plătit proporțional executării normelor de muncă stabilite (la caz, planul financiar lunar).

A punctat că instanțele de judecată confundă cele două noțiuni: salariul minim garantat și salariul de funcție. Așadar, speței sunt aplicabile pct. 10 din hotărîrea Guvernului nr. 837/2016, care rezervă dreptul angajatorului de a achita salariul de funcție, sub condiția că salariatul prestează o muncă corespunzător normelor de muncă stabilite, pentru orele de program reglementate de legislația în vigoare.

Recurentul a susținut că speței nu sunt aplicabile prevederile art. 78 alin. (1) lit.d1) din Codul muncii precum că suspendarea contractului individual de muncă la inițiativa uneia dintre părți are loc în caz de neachitare sau achitare parțială, cel puțin două luni consecutive, a salariului sau a altor plăți obligatorii. În cazul dedus judecății intimatul nu poate susține că nu i-a fost achitat salariul corespunzător, deoarece la angajare i s-a adus la cunoștință că instituția medicală este la autofinanțare, că urmează să îndeplinească un plan financiar de 8500 de lei lunar și că va fi salarizat proporțional lucrului efectiv prestat și va lucra doar 3 ore zilnic.

La 31 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia recursului declarat, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului (vol. III, f.d. 67).

Prin referința din 20 decembrie 2023, Ion Bostan a solicitat declararea cererii de recurs ca fiind inadmisibilă (vol. III, f.d. 69-70). 8

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nu a făcut uz de dreptul procedural de a depune referință.

Art. 433 din Codul de procedură civilă: „ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat. (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

Art. 432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 440 din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.” 9

Astfel, recursul declarat de IMSP „Centrul Stomatologic Municipal Bălți”, la 05 septembrie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023).

Din analiza recursului declarat rezultă că s-a invocat ca temei prevederile art. 432 alin. (2) lit. a) și c) din Codul de procedură civilă, în redacția în vigoare până la 01 septembrie 2023, deși, recursul a fost depus ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023.

Argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în temeiurile recursului prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare de la 01 septembrie 2023. Mai mult, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de IMSP „Centrul Stomatologic Municipal Bălți”, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de IMSP „Centrul Stomatologic Municipal Bălți”, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de IMSP „Centrul Stomatologic Municipal Bălți” împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 11