2ra-1394/23 — anularea ordinului de eliberare din functie, restabilirea in functie, incasarea diferentei de salariu neachitat, incasarea despagubirii pentru prejudiciul moral si a cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului de eliberare din functie, restabilirea in functie, incasarea diferentei de salariu neachitat, incasarea despagubirii pentru prejudiciul moral si a cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-1394/23 — anularea ordinului de eliberare din functie, restabilirea in functie, incasarea diferentei de salariu neachitat, incasarea despagubirii pentru prejudiciul moral si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de ÎMSP „Centrul
Stomatologic Municipal Bălți”,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Bostan Ion împotriva IMSP „Centrul Stomatologic Municipal Bălți”,
intervenient accesoriu Ministerul Sănătății, privind anularea ordinului de
eliberare din funcție, restabilirea în funcție, încasarea diferenței de salariu
neachitat, încasarea despăgubirii pentru prejudiciul moral și a cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel Bălți
(Dosarul nr. 2ra-1394/24
NR. PIGD 2-21054444-01-2ra-07092023)
Recursul declarat după 01 septembrie 2023 și s-a invocat prevederile art. 432 alin. (1) și (2) șit.
a) și c) din Codul de procedură civilă, în redacția în vigoare până la 01 septembrie 2023.
Recurs inadmisbil. Dezacordul cu actul judecătoresc contestat nu constituie temei de admitere a
recursului.
Judecătoria Bălți, sediul Central, jud. V. Schibin
Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu
07 mai 2025
Examinând în lipsa părților recursul declarat de ÎMSP „Centrul Stomatologic
Municipal Bălți”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 12 aprilie 2021, Ion Bostan a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Veceslav Novac, medic șef interimar al IMSP „Centrul
Stomatologic Municipal Bălți”, privind anularea ordinului de eliberare din
funcție, restabilirea în funcție, încasarea diferenței de salariu neachitat,
încasarea despăgubirii pentru prejudiciul moral ți a cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat că
fiind medic specialist ortodont a fost repartizat de către Ministerul Sănătății,
Muncii și Protecției Sociale la muncă în funcția dată, iar la **** **** a semnat
și încheiat contractul individual de muncă nr. **** cu IMSP „Centrul
Stomatologic Municipal Bălți”, pe 0,5 salariu.
Ulterior, la 16 februarie 2021, IMSP „Centrul Stomatologic Municipal
Bălți” a emis ordinul nr.11, prin care s-a dispus concedierea reclamantului în
temeiul art. 86 alin.(1) lit. h) din Codul muncii.
A indicat că, anterior eliberării din funcția de medic, contractul
individual de muncă nr. 157 a fost suspendat de către reclamant în mod
unilateral în temeiul art. 78 alin.(1) lit. d1) din Codul muncii.
În sensul dat a fost adresată o cerere angajatorului, care a fost
recepționată de ultimul la 29 ianuarie 2020. Totodată, la 30 ianuarie 2020
despre suspendare a fost anunțat și Ministerul Sănătății, Muncii Protecției
Sociale, Inspecția Teritorială de muncă Bălți, Federația sindicală.
Astfel fiind ilegale și neîntemeiate învinuirile aduse reclamantului
privind lipsa de la locul de muncă.
Reclamantul a susținut că, începând cu luna ianuarie 2019 până la
momentul înaintării acțiunii în judecată, dreptul său la salarizare nu a fost
respectat de către angajator, fiindu-i achitat parțial salariul, astfel fiind
prejudiciat cu suma de 15655 de lei.
La cererea sa, în cadrul IMSP Centrul Stomatologic Municipal Bălți” a
fost efectuat un control de către Inspecția Teritorială de Muncă Bălți, prin care
s-a constatat că: „Angajatorul nu respectă clauzele contractului individual de
muncă nr. **** din **** **** și anume: necalcularea salariului în
conformitate cu anexa nr. 1 al Regulamentului privind salarizarea angajaților
din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării
obligatorii de asistență medicală aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 837 din
1
06 iulie 2016, prin ce a încălcat prevederile art. 10 al.(2) lit.(a) și art. 135 al.(3)
din Codul muncii”.
De asemenea, Consiliul Municipal al Federației Sindicale „Sănătatea”
din Moldova, prin decizia nr. ****, a atenționat că, în conformitate cu
prevederile art.10 alin. (2) din Codul muncii, angajatorul este obligat: să
respecte legile și alte acte normative, clauzele contractului colectiv de muncă și
ale convențiilor colective: să respecte clauzele contractelor individuale de
muncă, în prezentul caz se referă la pct.10 din contractul individual de muncă
semnat între IMSP „Centrul Stomatologic Municipal Bălți” și Ion Bostan, iar în
cazul în care angajatorul refuză să se conformeze prevederilor legale și nu
înlătură benevol încălcările stabilite, angajatul este în drept să se adreseze în
instanța de judecată pentru achitarea diferenței de salariu.
Reclamantul a indicat că, nu poartă vină pentru numărul redus de
pacienți, limitarea și lipsa instrumentarului ortodontic, a aparatelor ortodontice,
materialelor și echipamentului, mai mult ca atât că, în incinta Centrului
Stomatologic Bălți, un an de zile până la angajarea sa nu a activat specialist
ortodont, instituția nu a prestat servicii de genul dat.
A specificat că, împreună cu asistenta medicală, în decurs de un an de
zile a fost la mai multe instituții preșcolare și a consultat benevol și gratis mai
mult de 800 de elevi, la care au fost depistate mai multe afecțiuni dento-
maxilare, le-au fost propuse serviciile IMSP „Centrul Stomatologic Municipal
Bălți”, însă oricum fluxul pacienților nu s-a mărit.
Toate căile și mijloacele pașnice de rezolvare a conflictului și
încălcărilor constatate de către instituțiile abilitate cu astfel de drepturi, între
angajat și angajator nu au avut rezultat și au dus la eliberarea sa ilegală din
funcție de medic ortodont. Deci, prin concedierea ilegală i-a fost cauzată o
daună materială financiară în sumă de 15 655 de lei.
În drept, și–a întemeiat cererea de chemare în judecată în baza
dispozițiilor art. 49, art. 86 alin. (1) lit. h) și art. 131 din Codul muncii.
În urma concretizării cerințelor, reclamantul a solicitat anularea ordinului
nr. **** din **** al IMSP „Centrul Stomatologic Municipal Bălți” privind
eliberarea sa din funcție, restabilirea în funcție de medic specialist ortodont,
încasarea diferenței de salariu neachitat în perioada de activitate în sumă de
12855 de lei, repararea prejudiciului moral în sumă de 10000 de lei, precum și
încasarea a cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 25 februarie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ion Bostan. S-a
anulat ordinul nr. **** din **** **** al IMSP „Centrul Stomatologic
Municipal Bălți” „cu privire la eliberarea din funcție a medicului stomatolog
ortodont Ion Bostan”. S-a restabilit Ion Bostan în funcția de medic stomatolog
ortodont în cadrul IMSP „Centrul Stomatologic Municipal Bălți”. S-a încasat
2
de la IMSP „Centrul Stomatologic Municipal Bălți” în beneficiul lui Ion
Bostan suma de 12855 de lei cu titlu de diferență a plății salariale neachitate. S-
a încasat de la IMSP Centrul Stomatologic Municipal Bălți” în beneficiul lui
Ion Bostan suma de 280 de lei cu titlu de despăgubire a prejudiciului moral. S-
a încasat de la IMSP Centrul Stomatologic Municipal Bălți” în beneficiul lui
Ion Bostan suma de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru
asistența juridică. În rest, acțiunea s-a respins. S-a încasat de la IMSP Centrul
Stomatologic Municipal Bălți” în beneficiul bugetului de stat al Republici
Moldova suma de 685,65 de lei cu titlu de taxă de stat (f.d.227, 232- 247, vol.
II).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 28 februarie 2022, ÎMSP „Centrul Stomatologic Municipal Bălți” a
depus cerere de apel nemotivat,iar ulterior, la 25 noiembrie 2022, a depus
cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 25 februarie 2022 a Judecătoriei
Bălți, sediul Central, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii contestate,
cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă integral cererea de
chemare în judecată depusă de Ion Bostan (vol. II, f.d.231, vol. III, f.d.6-9).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 28 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea
de apel depusă de IMSP „Centrul Stomatologic Municipal Bălți” și s-a
menținut hotărârea din 25 februarie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central
(vol. III, f.d. 37, 38-45)
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, în temeiul
ordinului medicului-șef al IMSP „Centrul Stomatologic municipal Bălți” nr.2
din 22 ianuarie 2019 „cu privire la angajarea în funcție de medic stomatolog
ortodont”, s-a ordonat angajarea în funcția de medic stomatolog ortodont a lui
Ion Bostan de la data de 22 ianuarie 2019 pe 0,5 salariu (vol. I, f.d.68)
La 22 ianuarie 2019 între IMSP „Centrul Stomatologic mun. Bălți”, în
calitate de angajator și Ion Bostan în calitate de angajat, a fost încheiat
contractul individual de muncă nr. ****, potrivit căruia Ion Bostan a fost
angajat pe termen nedeterminat în funcția de medic-stomatolog ortodont pe 0,5
salariu în cabinetul ortodontic, muncă în schimburi, salariu tarifar conform
hotărârii Guvernului nr. 837 din 06 iulie 2016 (vol. I, f. d. 69-70).
În cursul derulării raporturilor de muncă, între angajator și angajat a
apărut un litigiu de muncă și anume angajatul a reclamat faptul că angajatorul
nu îi acordă salarizarea minimă garantată. Astfel, prin răspunsul nr. **** din
****, pârâtul i-a comunicat reclamantului refuzul scris motivat la cererea
privind acordarea salariului minim garantat (vol. I, f.d.11 verso, 33,)
De asemenea, instanța de apel a reținut că, la 27 ianuarie 2020, angajatul
Ion Bostan a înaintat angajatorului IMSP „Centrul Stomatologic mun. Bălți”
cerere privind suspendarea contractului individual de muncă în temeiul art. 78
3
alin.(1) lit.d1) din Codul muncii, invocând faptul neîncasării pe durata a 11 luni
consecutive a salariului integral, care, reieșind din 0,5 funcție, în conformitate
cu Anexa nr.1 la hotărârea Guvernului nr. 837 din 06 iulie 2016, cuantumul
salarial lunar urma a fi de 2800 de lei. Astfel, pentru 11 luni urma reclamantul
a încasat suma de 30800 de lei, în timp ce a primit doar 15145 de lei (vol. I,
f.d.10-11, 30-32).
Instanța de apel a menționat că reprezentantul IMSP „Centrul
Stomatologic mun. Bălți”, avocata Snejana Teleba, a recunoscut că, la 27
ianuarie 2020, apelantului/pârâtului i-a fost înmânată cererea de suspendare, iar
conform materialelor dosarului, nu s-a stabilit a fi formulat un refuz din partea
angajatorului IMSP „Centrul Stomatologic mun. Bălți” la cererea de
suspendare a contractului individual de muncă înaintată de către angajatul Ion
Bostan, sau contestarea în modul stabilit de lege a acțiunilor angajatului, cu
care avea încheiat contractul individual de muncă și care și-a exercitat dreptul
la suspendarea unilaterală a contractului de muncă.
Potrivit scrisorii nr. **** din ****, Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale adresate lui Ion Bostan a refuzat cererea ultimului de
suspendare a contractului individual de muncă din 22 ianuarie 2019 și l-a
atenționat asupra faptului că suspendarea unilaterală a activității în cadrul
instituției va impune Ministerul la acțiuni de recuperare a prejudiciului cauzat
bugetului de stat prin neexecutarea prevederilor Contractului privind instruirea
în rezidențiat și plasarea în câmpul muncii încheiat între Minister și Ion Bostan.
A fost recomandată reluarea activității în cadrul IMSP „Centrul Stomatologic
mun. Bălți” (vol. I, f.d.71-73).
La cest capitol, instanța de apel a stabilit că prima instanță corect a
apreciat că, în cadrul raportului de muncă stabilit în baza contractului
individual de muncă nr. **** din ****, Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale nu a avut calitate de parte contractantă și nici drept de
expunere decizională, mai mult că în adresarea destinată lui Ion Bostan,
MSMPS a indicat că chestiunea de suspendare a contractului individual de
muncă ține de relația dintre angajat și angajator. Or, în asemenea caz, factorul
decizional de a suspenda contractul de muncă sau nu, îi aparținea IMSP
„Centrul Stomatologic mun. Bălți”, care însă a trecut sub tăcere cererea depusă
de reclamant, acceptând astfel situația propusă de salariatul său.
Instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a constatat că
angajatorul IMSP „Centrul Stomatologic mun. Bălți” nu a reacționat în careva
mod la cerere, acceptând tacit suspendarea contractului conform art.78 alin.(1)
lit. d1) din Codul muncii, la inițiativa angajatului Ion Bostan.
Ce ține de ordinul nr. **** din **** **** al IMSP „Centrul
Stomatologic mun. Bălți” cu privire la eliberarea din funcție a medicului
stomatolog ortodont Ion Bostan”, instanța de apel a constatat că instanța de
fond a stabilit încălcări în procedura de sancționare prin eliberare, determinând
că fapta admisă de salariatul Ion Bostan privind absența sa de la serviciu nu se
4
încadrează în dispoziția normei legale privind temeiul de aplicare a sancțiunii
disciplinare sub formă de concediere.
Or, Ion Bostan a lipsit de la serviciu în fiecare din zilele de 15 și 16
februarie 2021 câte 3 ore și 15 minute, iar art. 86 alin. (1) lit. h) din Codul
muncii, invocat drept temei de sancționare cu concediere, prevede absența
repetată fără motive întemeiate de la lucru pentru 4 ore consecutive în timpul
zilei de muncă (fără a ține cont de pauza de masă), nefiind prevăzute limitări a
acestui interval în dependență de regimul lucrului la unitate. Astfel, în
condițiile în care Ion Bostan nu a absentat nemotivat de la serviciu în aceeași zi
4 ore consecutiv, nu se întrunește temeiul prevăzut de lege și invocat în ordinul
de concediere contestat, pentru concedierea reclamantului/intimatului.
De asemenea, instanța de apel a reținut lipsa înscrisurilor care să
confirme respectarea procedurii stabilite de dispozițiile art. 208 alin. (1) din
Codul muncii, potrivit căruia până la aplicarea sancțiunii disciplinare,
angajatorul era obligat să ceară în scris salariatului o explicație scrisă privind
fapta comisă. Explicația privind fapta comisă poate fi prezentată de către
salariat în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării.
Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că ordinul nr.11 din 16
februarie 2021 al IMSP „Centrul Stomatologic mun. Bălți” cu privire la
eliberarea din funcție a medicului stomatolog ortodont Ion Bostan” a fost emis
cu încălcarea normelor legale și urmează a fi anulat.
Ce ține de argumentul IMSP „Centrul Stomatologic mun. Bălți” precum
că comportamentul lui Ion Bostan exprimat prin neprezentarea arbitrală /în
viziunea angajatorului/ la serviciu, neîndeplinirea planului de primire a
pacienților etc., putea fi soldat doar cu concedierea acestuia, instanța de apel a
menționat că aplicarea unei asemenea măsuri riguroase poate avea loc doar în
strictă conformitate cu prevederile legislației muncii, mai mult, în cazul
stabilirii unor abateri disciplinare, angajatorul nu avea decât sa investigheze
fiecare caz aparte și în cazul depistării încălcărilor să aplice sancțiuni
disciplinare separate pentru fiecare încălcare în limitele prevăzute de Codului
muncii.
În conformitate cu art. 89 alin.(1) Codul muncii, salariatul transferat
nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit
la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu -
prin hotărâre a instanței de judecată.
Instanța de apel a stabilit că instanța de fond a constatat corect caracterul
ilegal al ordinului de concediere a lui Ion Bostan din funcția deținută,
anulându-l. Respectiv, fiind anulat ordinul de concediere nr. 11 din 16
februarie 2021, salariatul Bostan Ion, eliberat nelegitim din serviciu, corect a
fost restabilit la locul de muncă de medic specialist ortodont în cadrul IMSP
„Centrul Stomatologic mun. Bălți”,
Instanța de apel a stabilit că instanța de fond a aplicat corect și
dispozițiile art. 90 alin. (1), (2) lit. c) și (3) din Codul muncii, potrivit căreia
repararea prejudiciul material și moral cauzat salariatului pentru transferarea
5
sau eliberarea nelegitimă din serviciu, totodată dând o apreciere corectă și
adecvată suferințelor morale suportate de Ion Bostan, stabilind despăgubiri la
capitolul prejudiciu moral de un salariu mediu al reclamantului.
Cu referire la determinarea salariu mediu al reclamantului, instanța de
apel a stabilit că, potrivit pct. 10 din contractul individual de muncă nr. ****din
****, la condițiile de retribuire a muncii, a fost prevăzut salariul tarifar
conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 837 din 06 iulie 2016.
Conform anexei nr. 1 la Regulamentul privind salarizarea angajaților din
instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii
de asistență medicală, aprobat prin hotărârea Guvernului Republicii Moldova
nr. 837 din 06 iulie 2016, salariul de funcție lunar al altor medici specialiști în
instituții de nivel municipal cu o vechime în specialitate de până la 10 ani, în
care se încadrează Ion Bostan, este de 5600 de lei – în redacția cu ultimele
modificări din 30 noiembrie 2018, în vigoare la data încheierii contractului.
Având în vedere că reclamantul/intimatul era angajat pe 0,5 salariu, cuantumul
salariului său lunar urma a fi de 2800 de lei. Respectiv, pentru 10 luni de
activitate (având în vederea zilele intermediare în care a absentat motivat și cu
încuviințarea angajatorului), reclamantul urma să încaseze salariul total de 28
mii de lei.
Instanța de apel a reținut că, potrivit calculelor deduse din extrasul de
cont al reclamantului emis de către BC „Moldinconbank” SA și informația
privind salarizarea, Ion Bostan a încasat remunerația salarială pe perioada
activității efective la IMSP „Centrul stomatologic mun. Bălți” pentru perioada
22 ianuarie 2019 – 27 ianuarie 2020 în cuantum total de 15655 de lei (vol. I
f.d.8-9, vol. II, f. d. 82-83).
Prin urmare, instanța de apel a stabilit că instanța de fond a constatat just
că angajatorul IMSP „Centrul stomatologic mun. Bălți” a înregistrat restanță la
plata salariului către Ion Bostan în sumă totală de 12855 de lei, or, pe durata
activității de lucru, reclamantul/intimatul avea dreptul la încasarea remunerației
totale de 28 000 de lei, însă a primit doar 15655 de lei.
Instanța de apel nu a reținut drept relevante alegațiile apelantului cu
privire la faptul că Ion Bostan, fiind angajat pe 0,5 salariu nu a îndeplinit planul
financiar lunar de 8500 de lei, motiv din care i s-a calculat salariu din veniturile
aduse instituției medicale, deoarece contractul încheiat între părți prevedea
expres calcularea salariului în conformitate cu hotărârea Guvernului Republicii
Moldova nr. 837 din 06 iulie 2016, potrivit căreia salariul de funcție lunar al
altor medici specialiști în instituții de nivel municipal cu o vechime în
specialitate de până la 10 ani, este de 5600 de lei/per lună.
Ce ține de încasarea cheltuielilor de judecată, instanța de apel a stabilit
că instanța de fond a dat o apreciere amplă tuturor înscrisurilor și probelor
prezentate de părți și în conformitate cu art. 90 alin. (1) și (2) lit. b) din Codul
muncii coroborat cu art. 94 alin. (1) și art. 96 alin.(1), (11) din Codul de
procedură civilă, a încasat în beneficiul reclamantului cheltuielile suportate
6
pentru asistență juridică în sumă de 3000 de lei, conform bonului de plată GL
nr. 392015 din 01 iunie 2021 (vol. I, f.d.56).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 05 septembrie 2023, prin intermediul oficiului poștal, IMSP „Centrul
Stomatologic Municipal Bălți” a depus cerere de recurs împotriva deciziei din
28 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acesteia, casarea
integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii instanței de fond, cu emiterea
unei decizii prin care cererea de chemare în judecată depusă de Ion Bostan să
fie respinsă integral (vol. III, f.d. 57-64).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului a invocat că instanțele ierarhic inferioare au
examinat superficial cauza, dând o apreciere eronată obiectului litigiului civil,
cât și o interpretare greșită a legislației în vigoare.
A menționat că Ion Bostan, ca tânăr specialist, care a beneficiat de
instruire universitară și postuniversitară din contul bugetului de stat, a fost
plasat în cîmpul muncii. Astfel, Ministerul Sănătății și Bostan Ion au încheiat
un contract privind instruirea în rezidențiat și plasarea în câmpul muncii. Prin
acest contract s-a convenit că Ministerul, ca autoritate publică centrală a
statului, se obligă să asigure instruirea din contul bugetului de stat a medicului
rezident și plasarea lui în câmpul muncii, iar medicul rezident Ion Bostan se
obligă să activeze cel puțin trei ani conform repartizării efectuate de Ministerul
Sănătății după absolvirea rezidențiatului. Respectiv, Ion Bostan a fost repartizat
pentru onorarea obligațiilor asumate în cadrul contractului privind instruirea în
rezidențiat și plasarea în câmpul muncii, ce presupune manifestarea unui
interes sporit din partea ultimului la prestarea unor servicii cît mai calitative,
ceea ce la ca nu se atestă.
Potrivit pct. 6 lit. b) și d) al contractului salariatul are dreptul la muncă,
conform clauzelor contractului și la achitarea la timp și integrală a salariului. în
corespundere cu calificarea sa, cu complexitatea, cantitatea și calitatea lucrului
efectuat. Analizând clauzele respective la cazul dedus judecății se constată că
Ion Bostan nu a fost lipsit de dreptul de munci și salariul care i-a fost achitat
corespunde calificării sale, precum și este proporțional cantității lucrului
efectuat. Or, conform pct. 9 lit. d), g) și h) din contract, angajatorul s-a obligat
să acorde salariatului munca prevăzută de prezentul contract și să plătească
integral salariul în termenele stabilite de Codul muncii, de contractul colectiv
de muncă și de prezentul contract, asigurând o plată egală pentru o muncă de
valoarea egală.
A susținut că salariatul Ion Bostan a luat cunoștință cu clauzele
prezentului contract pînă la semnarea acestuia, fiind conștient de condițiile de
muncă și de retribuire a muncii. Astfel, intimatul de la data angajării cunoștea
7
că instituția medicală este la autogestiune, fiindu-i adus la cunoștință și planul
tarifar care urma să-l îndeplinească pentru a beneficia de un salariu deplin.
Recurentul a indicat că instanțele de judecată au preluat în mod eronat
poziția intimatului precum că Centrul Stomatologic ar fi încălcat normele
conținute la art. 131 alin. (1) și (2) din Codul muncii și au ajuns la concluzia că
angajatorul urma să-i garanteze salariatului lunar 2800 lei salariu. Or, potrivit
contractului colectiv de muncă pentru anii 2018-2022, înregistrat la
Inspectoratul Teritorial de Muncă Bălți cu nr. 35 din 16martie 2018 achitarea
salariilor angajaților, care sunt implicați în acordarea asistenței stomatologice
contra plată (medici stomatologi, tehnicieni dentari) se efectuează conform
procentului de îndeplinire a planului financiar. Având în vedere că potrivit
Regulamentului ÎMSP Centrul Stomatologic Municipal Bălți, aprobat prin
ordinul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr. 1445 din
16.12.2019, coordonat prin decizia Consiliului municipal Bălți nr. 2/28 din
26.04.2019 activitatea Centrului se desfășoară pe principiul autofinanțării,
relaționat cu faptul că serviciile stomatologice sunt prestate contra plată
populației (conform Catalogului de prețuri stabilit prin Hotărîrea Guvernului
nr. 1460 din 30.12.2016), atunci salariul de funcție garantat în temeiul Hotărîrii
Guvernului nr. 837/2016 va fi plătit proporțional executării normelor de muncă
stabilite (la caz, planul financiar lunar).
A punctat că instanțele de judecată confundă cele două noțiuni: salariul
minim garantat și salariul de funcție. Așadar, speței sunt aplicabile pct. 10 din
hotărîrea Guvernului nr. 837/2016, care rezervă dreptul angajatorului de a
achita salariul de funcție, sub condiția că salariatul prestează o muncă
corespunzător normelor de muncă stabilite, pentru orele de program
reglementate de legislația în vigoare.
Recurentul a susținut că speței nu sunt aplicabile prevederile art. 78 alin.
(1) lit.d1) din Codul muncii precum că suspendarea contractului individual de
muncă la inițiativa uneia dintre părți are loc în caz de neachitare sau achitare
parțială, cel puțin două luni consecutive, a salariului sau a altor plăți
obligatorii. În cazul dedus judecății intimatul nu poate susține că nu i-a fost
achitat salariul corespunzător, deoarece la angajare i s-a adus la cunoștință că
instituția medicală este la autofinanțare, că urmează să îndeplinească un plan
financiar de 8500 de lei lunar și că va fi salarizat proporțional lucrului efectiv
prestat și va lucra doar 3 ore zilnic.
La 31 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților
copia recursului declarat, creând astfel participanților la proces condiții egale
de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru
asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în
drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin
scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele
dosarului (vol. III, f.d. 67).
Prin referința din 20 decembrie 2023, Ion Bostan a solicitat declararea
cererii de recurs ca fiind inadmisibilă (vol. III, f.d. 69-70).
8
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nu a făcut uz de dreptul
procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil
în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.
433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
9
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Bălți a pronunțat
dispozitivul deciziei în ședință publică la 28 martie 2023. Decizia motivată din
28 martie 2023 a Curții de Apel Bălți a fost expediată, prin intermediul poștei
electronice, IMSP „Centrul Stomatologic Municipal Bălți”, cât și
reprezentantului acestuia, avocatei Snejana Teleba, la data de 17 iulie 2023,
fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică atașat la materialele cauzei
(vol. III, f.d. 92).
Astfel, recursul declarat de IMSP „Centrul Stomatologic Municipal
Bălți”, la 05 septembrie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1)
și (2) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate
în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de
procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01
septembrie 2023).
Din analiza recursului declarat rezultă că s-a invocat ca temei
prevederile art. 432 alin. (2) lit. a) și c) din Codul de procedură civilă, în
redacția în vigoare până la 01 septembrie 2023, deși, recursul a fost depus
ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023.
Argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în
temeiurile recursului prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă în
vigoare de la 01 septembrie 2023. Mai mult, motivele invocate în cererea de
recurs sunt similare celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei,
asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat corespunzător cu respectarea
prevederilor legale.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea
de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul declarat de IMSP „Centrul Stomatologic Municipal Bălți”, conține
obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării
cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate
corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
10
alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea
lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de
actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru
care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre
neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de
lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de IMSP „Centrul
Stomatologic Municipal Bălți”, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de IMSP „Centrul Stomatologic
Municipal Bălți” împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
11