2ra-565/23 — cu privire la repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-565/23 — cu privire la repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către
Nadejda Pîrlițanu,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Nedejda Pîrlițanu împotriva IMSP „Centrul Medicilor
de Familie municipal Bălți”, intervenienți accesorii Ion Apostol și
Svetlana Patrașcu cu privire la încasarea prejudiciului material și
moral,
împotriva deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel
Bălți, prin care s-a respins apelul declarat de Nadejda Pîrlițanu , s-
a admis apelul declarat de IMSP „Centrul Medicilor de Familie
municipal Bălți”, s-a casat parțial hotărârea din 30 septembrie
2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și în latura casată s-a emis
o nouă hotărâre
(Dosarul nr. 2ra-565/23
NR. PIGD 2-19005272-01-2ra-13042023)
Recurs declarat până la 01 septembrie 2023.
Recurs inadmisibil.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia în fapt.
Judecătoria Bălți, sediul Central, jud. N. Costaș
Curtea de Apel Bălți, jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu
16 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
către Nadejda Pîrlițanu
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 02 ianuarie 2019, Nadejda Pîrlițanu a depus cerere de chemare în
judecată împotriva IMSP „Centrul Medicilor de Familie municipal Bălți”,
prin care a solicitat încasarea prejudiciului material și moral.
În motivarea cererii reclamanta Nadejda Pîrlițanu a indicat că 21
octombrie 2015, în mun. Bălți, a decedat fiul Leonid Lîsenco, cauza
decesului fiind xxxxxx.
Reclamanta a menționat că în luna aprilie 2015 fiul ei a început a avea
dureri de stomac și s-a adresat către Instituția Medico-Sanitară Publică
«Centrul Medicilor de Familie» Bălți la medicul endoscopist Ion Apostol
pentru examinări și consultări. La 16 aprilie 2015, medicul Ion Apostol a
efectuat fibrogastroscopia și în urma acestei examinări a eliberat o concluzie,
precum că fiul reclamantei are xxxxxxx. Reieșind din faptul că tratamentul
prescris nu a fost efectiv, peste o lună Leonid Lîsenco s-a adresat repetat la
medicul Ion Apostol și la 15 mai 2015 a fost efectuată fibrogastroscopia
repetată cu diagnoza xxxxxxx.
Reclamanta a indicat că în luna iulie 2015 la Institutul Șalimov în or.
Kiev lui Leonid Lîsenco i-a fost stabilită diagnoza „xxxxxxx”, fiind operat,
dar din momentul diagnosticării xxxxxxx (01 iulie 2015) dezvoltarea
acestuia a fost agresivă și rapidă cu deces subit la 21 octombrie 2015. Astfel,
conform datelor Protocolului Național Clinic nr. 207 „Ulcerul gastric și
ulcerul duodenal la maturi”, concluziei comisiei MS RM, investigațiile cu
aparatul FGS, efectuate fiului reclamantei la 16 aprilie 2015, 15 mai 2015 și
28 mai 2015 urmau să aibă loc cu biopsie, pentru excluderea procesului
xxxxx.
Reclamanta consideră că medicul Ion Apostol, care a examinat fiul
acesteia, a admis neglijență medicală în serviciu, deoarece contrar
plângerilor din partea fiului Leonid Lîsenco și semnelor evidente ale bolii,
nu a propus și nu a efectuat investigațiile necesare pentru stabilirea diagnozei
corecte, fapt ce a dus la numirea unui tratament incorect, acesta fiind privat
de posibilitatea de a depista xxxxxx xxxxxxx și de a trece un tratament
1
adecvat. A indicat că, fiind examinat la medicul de familie la Centrul
medicilor de familie nr. 6 din mun. Bălți, acesta nu i-a propus lui Leonid
Lîsenco spitalizarea.
În adresa Ministerului Sănătății a fost expediată o plângere. Prin
ordinul Ministerului Sănătății nr. 3530 din 07 iulie 2016, s-a creat o comisie
din medici specialiști și reprezentanți ai Ministerului Sănătății, care și-au
expus concluziile sale în nota informativă în care este indicat că la
examinarea fiului reclamantei Leonid Lâsenco, de către medicul Centrului
medicilor de familie Ion Apostol, nu a fost stabilită necesitatea efectuării
biopsiei în cadrul efectuării fibrogastroscopiei cu trimiterea mostrei pentru
examinare histologică. Astfel, conform datelor documentelor medicale
prezentate, comisia a ajuns la concluzia că investigațiile care au avut loc la
16 aprilie 2015 și la 15 mai 2015 urmau a fi efectuate cu biopsie pentru
excluderea procesului patologic malign, iar neajunsurile admise în
tratamentul și examinarea fiului reclamantei de către Centrul Medicilor de
Familie mun. Bălți, prin necolectarea materialului biologic pentru examenul
histologic în timpul efectuării FGS, au permis dezvoltarea nediagnosticată a
bolii xxxxx, fapt ce s-a dovedit a fi motivul decesului. Astfel, pentru
încălcările stabilite în timpul reuniunii Comitetului pe Bioetică și a comisiei
administrativ-disciplinare a Ministerului Sănătății din 10 iulie 2016, în
privința medicului Ion Apostol, care activează la Centrul medicilor de
familie mun. Bălți, a fost aplicată o sancțiune disciplinară în corespundere
cu art. 206 alin. (l) lit. a) din Codul muncii - avertizarea. Consideră că,
nestabilirea diagnozei corecte din cauza examinării insuficiente, ignorarea
plângerilor bolnavului, evidentele semne ale bolii pe parcursul a 4 luni de
tratament, necolectarea mostrelor pentru efectuarea biopsiei de către medicii
Centrului Medicilor de familie mun. Bălți, constituie neglijență medicală în
serviciu la acordarea ajutorului medical lui Leonid Lîsenco.
Reclamanta a indicat că Leonid Lîsenco este unicul fiu al acesteia și
consideră că din vina medicilor acesta a decedat la vârsta de 36 ani. Totodată,
a menționat că pe parcursul vieții Leonid Lîsenco era un tânăr inteligent, cu
studii superioare, ducea un mod sănătos de viață, practica sportul și era un
sprijin pentru reclamantă. Durerea fizică și suferințele prin care a trecut fiul
ei împreună cu ea, este imposibil de a fi apreciate, și-a pierdut cea mai
scumpă ființă pe care o avea – fiul ei.
Reclamanta Nadejda Pîrlițanu a solicitat încasarea din contul IMSP
Centrul Medicilor de Familie mun. Bălți a prejudiciului material compus din
cheltuieli pentru tratament în sumă 3 251 euro, costul hotelului în sumă de
2 009,28 lei, costul intervenției chirurgicale în mărime de 37 639,00 lei,
cheltuieli de transport în sumă de 5 065,00 lei și prejudiciul moral în sumă
de 500 000 lei.
2
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin încheierile din 20 ianuarie 2020 și 12 august 2021 a Judecătoriei
Bălți, sediul Central, s-a atras în proces în calitate de intervenienți accesorii
Ion Apostol și Svetlana Patrașcu.
Prin hotărârea din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul
Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda
Pîrlițanu. S-a încasat de la IMSP „Centrul Medicilor de Familie municipal
Bălți” în beneficiul Nadejdei Pîrlițanu prejudiciul moral în sumă de 100 000
lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5 000 lei. S-a încasat de la
IMSP „Centrul Medicilor de Familie mun. Bălți” în beneficiul statului taxa
de stat în sumă de 100 lei. În rest, acțiunea s-a respins.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 08 octombrie 2021, avocatul Nicolai Prepelița, în interesele IMSP
„Centrul Medicilor de Familie municipal Bălți”, a declarat apel împotriva
hotărârii din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. La
data de 18 ianuarie 2022, a prezentat cererea de apel cu invocarea motivelor
de fapt și de drept, pentru care își întemeiază apelul, solicitând casarea
parțială a hotărârii primei instanțe, în latura încasării prejudiciului moral și a
cheltuielilor de judecată, cu emiterea unei noi hotărâri în această parte, prin
care a respinge ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă
de Nadejda Pîrlițanu.
La 13 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, avocatul
Dumitru Dulgher, în interesele lui Ivan Apostol, a declarat apel împotriva
hotărârii din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. La
data de 17 ianuarie 2022, a prezentat cererea de apel cu invocarea motivelor
de fapt și de drept, pentru care își întemeiază apelul, solicitând casarea
integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care a
respinge cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Pîrlițanu.
La 19 octombrie 2021, Nadejda Pîrlițanu, a declarat apel împotriva
hotărârii din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. La
data de 19 ianuarie 2022, a prezentat cererea de apel cu invocarea motivelor
de fapt și de drept, pentru care își întemeiază apelul, solicitând casarea
parțială a hotărârii primei instanțe, în partea încasării prejudiciului material
cu admiterea cerințelor integral în această parte, precum și admiterea
cerințelor de încasare a prejudiciului moral, majorând suma prejudiciului
până la 900 000 lei.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
3
Prin decizia din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a respins
apelul declarat de Nadejda Pîrlițanu. S-a admis apelurile declarate de IMSP
„Centrul Medicilor de Familia municipal Bălți” și Ion Apostol.
S-a casat parțial hotărârea din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei
Bălți, sediul Central, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în
judecată depusă de Nadejda Pîrlițanu împotriva IMSP „Centrul Medicilor
de Familie municipal Bălți”, intervenienți accesorii Ion Apostol și Svetlana
Patrașcu, cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, în latura
încasării prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, cu emiterea în
latura dată unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată
înaintată de Nadejda Pîrlițanu împotriva IMSP „Centrul Medicilor de
Familie municipal Bălți”, intervenienți accesorii Ion Apostol și Svetlana
Patrașcu, cu privire la încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de
judecată s-a respins.
În latura respingerii pretenției privind încasarea prejudiciului
material hotărârea s-a menținut.
Pentru a decide astfel, instanța de apel, analizând lucrările dosarului
în raport cu starea reală de fapt a reținut că concluzia instanței de fond, prin
care s-a respins acțiunea, este neîntemeiată, aceasta urmând a fi casată
parțial, în partea contestată, cu adoptarea unei noi soluții de respingere a
acțiunii.
Instanța de apel a stabilit că în perioada aprilie-mai 2015, Leonid
Lîsenco acuzând dureri în partea superioară a abdomenului s-a adresat la
Centrul Medicilor de Familie mun. Bălți pentru acordarea ajutorului medical.
Astfel, la 16 aprilie 2021, Leonid Lîsenco s-a adresat medicului endoscopist
Ion Apostol din cadrul Centrului Medicilor de Familie mun. Bălți, fără
trimitere medicală de la medicul de familie, în vederea efectuării
gastroscopiei. Potrivit extrasului eliberat de medicul Ion Apostol s-a stabilit
diagnoza: xxxxxx, iar la 15 mi 2015 la examinarea repetată a lui Leonid
Lîsenco după petrecerea procedurii de fibrogastroscopie i-a fost stabilită
diagnoza: xxxxxxxx.
Instanța de apel a stabilit că, cu rezultatele primite de la medicul
endoscopist, Leonid Lîsenco s-a adresat la medicul gastrolog O. Mihăiescu,
care i-a prescris tratament fără spitalizare, iar în legătură cu înrăutățirea
sănătății lui Leonid Lîsenco acesta s-a adresat la 28 mai 2015 către medicii
Centrului Sănătății Familiei „Galaxia” mun. Chișinău, unde a fost examinat
fiindu-i efectuată fibrogastroduodenoscopia, cu diagnoza:
„xxxxxxxxxxxxxx”.
La 14 iulie 2015, Leonid Lîsenco s-a adresat la Institutul de științe
chirurgicale și transplant „Șalimov” din or. Kiev, în rezultatul examinării
medicale fiindu-i stabilită diagnoza de „xxxxxxx”. Astfel, la 20 iulie 2015
4
pacientul a suportat o intervenție chirurgicală, iar la 26 septembrie 2015 a
fost externat din instituția medicală, după care, la 21 octombrie 2015 Leonid
Lîsenco a decedat, fapt confirmat prin certificatul de deces seria DC-IV
1349053.
La 02 ianuarie 2019, Nadejda Pîrlițanu a înaintat cerere de chemare
în judecată împotriva IMSP „Centrul Medicilor de Familie mun. Bălți”, prin
care a solicitat încasarea prejudiciului material și moral, fiind prezentat
contractul nr. 18 din 14 iulie 2015, încheiat între Leonid Lîsenco și Institutul
de științe chirurgicale și transplant „Șalimov” din or. Kiev, chitanța de plată
nr. 58 din aceiași data pentru costul intervenției chirurgicale, precum și un
șir de bonuri pentru cheltuieli de tratament, costul cazării la hotel și cheltuieli
de transport.
Reieșind din materialele cauzei, raportate la art. 25 din Legea cu
privire la ocrotirea sănătății nr. 411-XIII din 28 martie 1995, capitolul I pct.
1, 2 din Anexa nr. 2, capitolului II pct. 3, capitolul III pct. 15, 20 , capitolul
IV pct. 27 la Ordinul Ministerului Sănătății al Republicii Moldova nr. 614
din 28 iulie 2011, Regulamentul Comisiei privind selectarea pacienților
pentru trimiterea la tratament și/sau investigații costisitoare peste hotarele
republicii, prima instanță corect a constatat că Nadejda Pîrlițanu nu este
îndreptățită de a solicita încasarea din contul IMSP „Centru Medicilor de
Familia municipal Bălți” a prejudiciului material suportat în legătură cu
tratamentul și investigațiile efectuate de către Leonid Lîsenco în cadrul
Institutul de științe chirurgicale și transplant „Șalimov” din or. Kiev, or, la
materialele cauzei nu au fost prezentate probe pertinente și concludente ce ar
confirma faptul că Leonid Lîsenco s-a adresat către medicul său de familie
în vederea perfectării dosarului pentru a fi examinat de către Comisia privind
selectarea pacienților pentru trimiterea la tratament și/sau investigații
costisitoare peste hotarele republicii.
Instanța de apel a stabilit că Leonid Lîsenco desinestătător și-a ales
clinica/institutul cu care a încheiat contract de acordare a asistenței medicale,
respectiv acesta și-a asumat toate cheltuielile or, chiar și în cazul în care de
către Ministerul Sănătății ar fi fost examinat dosarul pacientului Leonid
Lîsenco și ar fi fost acceptată efectuarea tratamentului și/sau investigațiilor
costisitoare de către pacient peste hotarele republicii, Ministerul Sănătății nu
achită cheltuielile de deplasare, cazare, diurne a pacienților și a persoanelor
însoțitoare a acestora.
De asemenea, instanța de apel a stabilit că prin cererea de chemare în
judecată Nadejda Pîrlițanu a mai solicitat de la IMSP „Centrul Medicilor de
Familie municipal Bălți” și încasarea prejudiciului moral în sumă de 500 000
lei. Nadejda Pîrlițanu a pretins încasarea din contul pârâtului a prejudiciului
moral pretins cauzat, reieșind din faptul că medicul Ion Apostol este
5
angajatul IMSP „Centrul Medicilor de Familie municipal Bălți” și în
acțiunile acestuia au fost constatate încălcări în procesul acordării asistenței
medicale pacientului Loenid Lîsenco, pentru care Ion Apostol a fost
sancționat cu avertisment.
Totodată, Nadejda Pîrlițanu a susținut că fiul ei a fost un tânăr
inteligent, cu studii superioare, a dus un mod sănătos de viață, practica
sportul, activa la ÎCS DRA Draexlmaier-Automotive SRL și era unica
speranță și sprijin al ei, iar durerea sufletească pentru pierderea unicului fiu
este imposibil de a fi apreciată. Având în vedere că se afla într-o relație
deosebit de personală cu persoana care a decedat, ultimul fiind fiul Nadejdei
Pîrlițanu, instanța de judecată a reținut că a suportat concomitent cu Leonid
Lîsenco suferințele morale, a suferit o reacție psihologică pe perioada
confruntării cu starea de sănătate a acestuia până la decesul lui. Instanța de
judecată a menționat că în cazul din speță sunt prezente mecanismele
juridice translative pentru restabilirea dreptului succesoral, soldate cu
decesul victimei. Ca urmare, în ședința de judecată s-au constatat cu
certitudine întrunirea celor două condiții necesare pentru încasarea
prejudiciului moral cauzat reclamantei pentru suferințele morale suportate în
consecința decesului fiului acesteia, prejudiciu ce urma a fi încasat din
contul IMSP „Centrul Medicilor de Familie municipal Bălți”.
Instanța de apel a stabilit că prin ordinul Centrului Medicilor de
Familie municipal Bălți nr. 101 din 10 iunie 2016 emis în privința medicului
Ion Apostol, s-a constatat următoarele: medicul endoscopist Ion Apostol a
efectuat fibrogastroscopia pacientului Leonid Lîsenco la data de 16 aprilie
2015 la rugămintea insistentă a unui coleg, fără trimitere de la medicul de
familie. Peste o lună, la 15 mai 2015, a fost examinat repetat, ambele
rezultate sunt prezente în fișa bolnavului de ambulator și înregistrate într-un
registru adaptat, Registru de evidență a investigațiilor endoscopice, unde se
duce evidența trimiterilor și refuzurilor de efectuare a biopsiei. Acordul
informat în scris al pacientului Leonid Lîsenco conform prevederilor
Ordinului Ministerului Sănătății nr. 303 din 06 mai 2010 „Instrucțiune cu
privire la modul de eliberare a informației privind propriile date medicale”
nu a fost perfectat. Ca urmare, pentru cele depistate în acordarea asistenței
medicale pacientului Leonid Lîsenco, medicul Ion Apostol a fost sancționat
cu avertisment în temeiul art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul muncii.
Totodată, sa menționat că potrivit raportului de expertiză judiciară din
26 mai 2020 refuzul pacientului de la selectarea materialului biologic pentru
examenul histologic urma a fi perfectat în scris. Respectiv, instanța a
considerat că nu sunt întemeiate argumentele Nadejdei Pîrlțianu, că în cazul
în care Leonid Lîsenco a refuzat selectarea materialului biologic urmau să
fie înștiințate rudele sau medicul de familie or, Nadejda Pîrlițanu nu avea
6
calitatea de reprezentant legal a pacientului, iar PCN-207 nu prevede
comunicări medicului de familie de către alți medici.
Instanța de apel a mai reținut că conform aceluiași raport de expertiză,
nerespectarea PCN-207 (nu sa prelevat material biologic) a permis
dezvoltarea nediagnosticată a maladiei sub forma de xxxxxxx cu metastaze
însă concluzia dată nu confirmă legătura cauzală între acțiunile medicului
Ion Apostol și decesul pacientului Leonid Lîsenco or, experții la fel au
concluzionat că nu sa stabilit cu certitudine a avut loc sau nu malignizarea
procesului patologic la examinarea primară din 16 aprilie 2015 însă având în
vedere agresivitatea și rapiditatea dezvoltării xxxxxx, pronosticul în toate
cazurile este nefavorabil. Astfel, nu sa constatat legătura cauzală între
acțiunile medicului Ion Apostol și decesul lui Leonid Lîsenco, adică fapta
ilicită.
Instanța de apel a mai stabilit că lipsește și condiția specială-cauzarea
prejudiciului de către prepus în cadrul funcțiilor încredințate de comitent or,
reieșind din materialele cauzei medicul endoscopist Ion Apostol a efectuat
fibrogastroscopia lui Leonid Lîsenco fără trimiterea de la medicul de familie,
astfel, ultimul s-a adresat direct la medicul endoscopist pentru a-i fi efectuată
fibrogastroscopia, deci în circumstanțele date IMSP „Centrul Medicilor de
Familie municipal Bălți” nu a încredințat medicului endoscopist Ion Apostol
efectuarea fibrogastroscopia lui Leonid Lîsenco.
În continuare, instanța a reținut că Nedajda Pîrlițanu a invocat faptul
că IMSP „Centrul Medicilor de Familie municipal Bălți” nu a respectat
protocolul de tratament însă din materialele cauzei rezultă că, după prima
vizită la medicul Ion Apostol la 16 aprilie 2015, a doua zi la 17 aprilie 2015,
tratamentul a fost numit de medicul CSE „Galaxia”, unde Leonid Lîsenco sa
tratat și ambulator în perioada 28 mai 2015-04 iunie 2015. În perioada
aprilie- mai 2015 Leonid Lîsenco sa adresat și la „Medpark”. După cum a
declarat intervenientul accesoriu Svetlana Patrașcu, la adresarea la medicul
de familie Leonid Lîsenco avea numit tratament de la medicul specialist și
a solicitat numai deschiderea buletinului de boală și ea a indicat în cartelă
tratamentul deja numit de specialistul în domeniu.
Astfel, sa constatat că Leonid Lîsenco nu sa tratat în cadrul IMSP
„Centrul Medicilor de Familie municipal Bălți”.
În mod subsecvent, reieșind din faptul că pretențiile Nadejdei Pîrlițanu
privind încasarea prejudiciului material și moral s-au respins, pretenția
privind încasarea cheltuielilor de judecată, prin prisma art. 94 alin. (1) din
Codul de procedură civilă, nu a fost compensată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
7
La 06 martie 2023, prin intermediul poștei terestre, Nadejda
Pîrlițanu, a declarat recurs împotriva deciziei din 03 noiembrie 2022 a
Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei
instanței de apel, în parte hotărârea primei instanțe și anume, în partea
încasării prejudiciului material, iar pretențiile din acțiune să fie admise
integral.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În susținerea recursului recurenta a indicat că instanța de apel nu a
aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea,
concluziile instanței de apel sunt eronate și contravin circumstanțelor
cauzei, fiind adoptată o soluție greșită.
Recurenta consideră că instanța de apel corect a stabilit că la
acordarea ajutorului medical lui Leonid Lîsenco IMSP „Centrul Medicilor
de Familie municipal Bălți” nu a respectat cerințele Legii privind asigurarea
obligatorie de asistență medicală nr. 1585 din 27 februarie 1998, conform
art. 7 între asigurător și prestatorul de servicii medicale se încheie un
contract de acordare a asistenței medicale (de prestare a serviciilor
medicale) în cadrul asigurării obligatorii de asistență medicală conform
căruia prestatorul de servicii medicale se obligă să acorde persoanelor
asigurate asistență medicală calificată.
Prima instanță a stabilit faptul acordării ajutorului medical
necorespunzător, care a influențat asupra rezultatului nefavorabil pentru
Leonid Lîsenco, ceea ce potrivi legii ocrotirii sănătății nr. 411/1995, acordă
dreptul la compensarea prejudiciului moral, fiind mama defunctului.
Însă, instanța de apel, a ignorat faptul că reglementarea juridică a
raporturilor aflate în litigiu nu face astfel posibilitatea de a încasa despăgubiri
pentru prejudiciul moral să depindă doar de prezența unei relații cauzale
directe între comportamentul ilegal al celui care produce prejudiciul care a
avut loc. Dezacordul IMSP „Centrul Medicilor de Familie municipal Bălți”
cu circumstanțele stabilite la caz de către prima instanță, cu concluziile
instanței de judecată și o altă interpretare a dispozițiilor legale, nu pot fi
temei pentru casarea hotărârii emise de prima instanță.
Recurența consideră că prima instanță corect a aplicat normele
dreptului material la încasarea prejudiciului moral, stabilind circumstanțe
relevante cauzei, fiind luat în considerare caracterul prejudiciabil al
suferințelor sale morale, care au fost cauzate în rezultatul neglijenței
personalului medical al IMSP „Centrul Medicilor de Familie municipal
Bălți”.
Recurenta a menționat că nu este de acord cu concluzia instanței de
apel, în privința faptul că Leonid Lîsenco nu s-a tratat la medicul de familie,
8
ori medicul-endoscopis Ion Apostol și medicul de familia Svetlana Patrașcu
sunt medici ai IMSP „Centrul Medicilor de Familie municipal Bălți”, care
au eliberat foaie de boală, i-au prescris tratament conform acestei
investigații. Pe tot parcursul tratamentului, s-a adresat la medicul de
familie.
În drept, a indicat prevederile art. 432 alin. (2) lit. a), c) din Codul de
procedură civilă.
Nadejda Pîrlițanu, la 16 august 2023, a depus explicații asupra
referinței depuse de Ion Apostol.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 al Codului de procedură civilă prevede următoarele:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.”
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat
dispozitivul deciziei în ședință publică la 03 noiembrie 2022. Decizia
motivată a Curții de Apel Bălți din 03 noiembrie 2022, a fost expediată
Nadejdei Pîrlițanu, prin intermediul poștei terestre la 06 ianuarie 2023, fiind
recepționată la 09 ianuarie 2023, fapt confirmat prin avizul de recepție nr.
DS8007608316AS anexat la materialele cauzei (f.d. 51, vol. III). Astfel,
recursul declarat de către Nadejda Pîrlițanu, la 06 martie 2023, prin
intermediul oficiului poștal, se consideră depus în termenul stabilit de lege.
La 10 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul
oficiului poștal, a expediat în adresa intimatei IMPS „Centrul Medicilor de
Familie municipal Bălți”, intervenienților accesorii Ion Apostol și Svetlana
Patrașcu, copia recursului declarat de către Nadejda Pîrlițanu, împotriva
deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, creând astfel
participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a
procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării
principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea
de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire
anexată la materialele dosarului.
La 12 iunie 2023, intimata IMPS „Centrul Medicilor de Familie
municipal Bălți” a depus referință, prin care a solicitat declararea recursului
inadmisibil.
La 31 mai 2023, Ion Apostol și avocatul Dumitru Dulghieru, în
interesele lui Ion Apostol, au depus referință, solicitând declararea
recursului ca fiind inadmisibil.
9
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor
acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare
la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția
art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01
septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la
data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor
în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate,
urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor
reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor
examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de către
Nadejda Pîrlițanu, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi
examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
Art. 433 alin. (1), lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1).”
Art. 432 alin. (1), (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă
reglementează că:
„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
10
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că,
examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității
temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.
La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată
că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele
stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a
deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în
cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor
de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia în fapt.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a
probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe
sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute
în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța
de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural
și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar
probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite
în art. 130 din Codul de procedură civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în
jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este
absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului
11
Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special
cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura
sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p.
45).
La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §
31, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură
civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile
prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere
irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina
web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de către Nadejda
Pîrlițanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)
și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului
și drept urmare, este inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de
procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1),
(2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Nadejda Pîrlițanu, împotriva
deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Munteanu
12