2ra-716/23 — repararea prejudiciului material si moral

2ra-716/23 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Elena Bulgac,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Elena

Bulgac împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Premier Energy”

Societate cu Răspundere Limitată și Societății cu Răspundere Limitată

„Electrostrat” cu privire la repararea prejudiciului material și moral, și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-716/23

NR. PIGD 2-20119980-01-2ra-22052023)

Recursul declarat până la 01 septembrie 2023.

Invocarea declarativă a temeiului de admisibilitate prevăzut la art. 432 alin.(4)

din Codul de procedură civilă, la caz nu constituie temei de admisibilitate a

recursului; dezacordul recurentei cu soluțiile instanțelor ierarhic inferioare și

modalitatea de apreciere a probelor existente la acea etapă nu poate justifica

admisibilitatea recursului.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. M. Frunze,

Curtea de Apel Chișinău, jud. M. Guzun, V. Buhnaci, V. Sîrbu,

11 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de Elena

Bulgac,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Î.C.S. „Premier Energy” S.R.L. și S.R.L. „Electrostrat”,

solicitând încasarea prejudiciului material în mărime de 36 631 de lei, a

prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei și încasarea cheltuielilor de

judecată, inclusiv pentru asistență juridică.

terenului cu număr cadastral xxxxx și a casei de locuit cu număr cadastral

xxxxx, amplasate în satul xxxxx, r-nul Călărași.

telefonic de către vecină, care a informat-o că în ograda casei au fost

efectuate niște lucrări de defrișare a copacilor de către lucrătorii operatorului

de sistem de distribuție a energiei electrice. Întorcându-se să verifice

imobilul, a identificat că în ograda acesteia, pe terenul ce-l deține în

proprietate, au fost defrișați șapte copaci de specie nuc altoiți și doi copaci

de nuci cu vârsta de peste 40 de ani, un măr, doi salcâmi și doi aguzi, iar

toate crengile au fost lăsate aruncate haotic. La apropierea sa de gospodărie,

văzând defrișarea copacilor, s-a stresat, a căzut fără cunoștință și rudele

apropiate au solicitat asistența medicală de urgență, care i-a acordat primul

ajutor medical.

verbale din 04 octombrie 2019 s-a constatat că patru lucrători ai S.R.L.

„Electrostrat” au efectuat la 27 septembrie 2019 lucrări de defrișare a

copacilor din ograda sa. Tot în aceste procese-verbale, persoanele recunosc

că au primit indicație să defrișeze toți copacii pe care îi identifică pe

terenurile proprietate publică și terenurile proprietate privată, fără să fie

identificate gospodăriile private în care se necesită de efectuat lucrările în

cauză. Mai mult ca atât, angajații au declarat că lucrările de defrișare au fost

efectuate în baza autorizației de lucru nr. 369 din 27 septembrie 2019.

Reclamanta a afirmat că lucrările menționate au fost efectuate fără

preaviz, prin abuz de drept și contravin normelor legale.

În ceea ce vizează efectuarea lucrărilor cu încălcarea procedurii lucrărilor

de mentenanță a rețelei de electricitate și încălcarea proporționalității

ingerinței aduse dreptului de proprietate, reclamanta a invocat prevederile

art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1), art. 13 alin.(1)-(3), art. 15 alin. (1), art. 16

1

alin. (1) lit.g), art. 500 alin. (1), art. 501 alin. (1) art. 585 alin. (1)-(2) din

Codul civil, art. 58 alin. (3) lit. c) din Legea cu privire la energia electrică nr.

107 din 27 mai 2016 și pct. 20 alin. (2) din Hotărârea Guvernului despre

aprobarea Regulamentului cu privire la protecția rețelelor electrice nr.

514/2002.

notificat-o în prealabil despre necesitatea exercitării de către acesta a

dreptului de folosință prevăzut de legislație. La Primăria sat. Onișcani la 26

septembrie 2019 ori la 27 septembrie 2019 a fost înregistrată autorizația de

lucru nr. 369, conform căreia urmau a fi efectuate unele lucrări de schimb a

unui pilon avariat al rețelei electrice, însă nicidecum nu conținea mențiuni

privind defrișarea copacilor din gospodăriile private. Lucrătorii operatorului

de sistem au defrișat copacii din gospodăria sa, neluând în considerare

prevederile pct. 2 din Hotărârea Guvernului privind aprobarea

Regulamentului cu privire la protecția rețelelor electrice, deoarece au tăiat

copacii din tulpină, fără a face o analiză prealabilă privind necesitatea

intervenției cu măsuri atât de drastice. Altfel spus au lărgit absolut arbitrar

zona de protecție a liniei electrice aeriene, distrugându-i plantațiile anuale.

Drept urmare, pârâtul a comis un abuz de drept prin faptul că și-a exercitat

dreptul de folosință asupra terenului fără a fi avizată în prealabil și prin

aceasta inclusiv i-au adus prejudicii proprietății private precum și sănătății,

care puteau fi evitate în cazul în care pârâtul respecta procedura prevăzută

expres de lege.

fost prescris un tratament îndelungat necesar pentru a atenua impactul

negativ asupra sănătății și consecința șocului ca urmare a vederii grădinii

distruse. Astfel, cheltuielile necesare pentru achiziționarea medicamentelor

sunt de peste 50 000 de lei.

transport în sumă de 750 de lei pentru deplasările la autoritățile de stat,

precum și la examinarea cauzei în instanța de judecată. La fel, pentru

asistența juridică acordată a achitat suma de 4 000 de lei.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Elena Bulgac împotriva Î.C.S. „Premier Energy” S.R.L. și S.R.L.

„Electrostrat” cu privire la repararea prejudiciului material și a prejudiciului

moral, și încasarea cheltuielilor de judecată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

din 16 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând

2

admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi

decizii de admitere integrală a cerințelor sale.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins ca neîntemeiat apelul declarat de Elena Bulgac și s-a menținut

hotărârea din 16 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

temeinicia hotărârii primei instanțe, a constatat că aceasta urmează a fi

menținută, ori concluziile primei instanțe expuse în hotărâre sunt în

corespundere cu circumstanțele cauzei și normele de drept material au fost

aplicate corect.

prevederile art. 16 alin. (1) lit. g), art. 19 alin.(1), (2), art. 1998 alin.(1) din

Codul civil, a menționat că pentru apariția răspunderii delictuale este necesar

un fapt juridic. Acest rol îl îndeplinește temeiul răspunderii delictuale.

Temeiul răspunderii delictuale este componența delictului civil.

Componența delictului civil constituie o totalitate de elemente esențiale

formulate de legiuitor ca necesare și suficiente pentru angajarea răspunderii

delictuale. Componența delictului civil include următoarele elemente

(condiții): prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă, prejudiciu și

vinovăție. Acestea sunt condițiile generale necesare pentru antrenarea

răspunderii delictuale. Lipsa unei condiții, potrivit regulii generale, exclude

răspunderea delictuală, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege când

răspunderea delictuală se poate angaja și în lipsa unor condiții. Dacă legea

modifică sau restrânge cercul condițiilor necesare pentru angajarea

răspunderii delictuale, suntem în prezența unor condiții speciale.

privire la energia electrică, operatorul sistemului de distribuție trebuie să

îndeplinească următoarele funcții și obligații: să efectueze lucrări de

defrișare sau tăieri de modelare a vegetației pentru crearea și menținerea

distanței de apropiere față de rețelele electrice de distribuție în zonele de

protecție a rețelelor electrice.

Energy Distribution” S.A. (Î.C.S. „Red Union Fenosa” S.A.), în calitate de

operator al sistemului de distribuție, a efectuat lucrări de defrișare a

vegetației pe traseul liniei electrice aeriene LEA0.4 F-2, PT146 din sat.

Onișcani, r-nul Călărași.

materialelor cauzei nu s-a stabilit vinovăția angajaților Î.C.S. „Premier

Energy Distribution” S.A. (Î.C.S. „Red Union Fenosa” S.A. la momentul

defrișării vegetației pe traseul liniilor electrice și anume tăierii copacilor), în

comiterea contravenției privind tăierea ilicită la arborilor. Instanța de apel în

3

sensul respectiv a constatat că de către reclamanta Elena Bulgac nu au fost

prezentate probe, care ar confirma faptul cauzării de către pârâții Î.C.S.

,,Premier Energy” S.R.L. și S.R.L. ,,Electrostrat” a prejudiciului material

reclamantei Elena Bulgac, nefiind confirmate argumentele apelantei cu

trimitere la faptul că de către aceștia au fost efectuate lucrări de defrișare a

vegetației la data de 27 septembrie 2019, la adresa de domiciliu a reclamantei

în circumstanțele invocate de către reclamantă.

instanțe precum că acțiunea reclamantei este înaintată către entități

identificate greșit, or Î.C.S. ,,Premier Energy” S.R.L. deține licență pentru

furnizarea energiei electrice, însă nu are în proprietate rețele electrice.

Totodată, răspunsurile anexate la materialele cauzei sunt emise de către

Î.C.S. „Red Union Fenosa” S.A., redenumită în Î.C.S. „Premier Energy

Distribution” S.A. iar pârât în prezenta cauză civilă este Î.C.S. ,,Premier

Energy” S.R.L.

că, instanța de fond nu a luat în considerare prevederile art. 58 alin. (3) lit. c)

din Legea cu privire la energia electrică nr. 107 din 27 mai 2006 și pct. 20

alin.(2), (3) din Regulamentul cu privire la rețelele electrice nr. 514/2002, or

acestea nu pot servi în calitate de temei al admiterii acțiunii reclamantei, în

condițiile în care acțiuni culpabile din partea reprezentanților pârâților nu au

fost constatate.

decât autorul prejudiciului este obligată să repare prejudiciul numai în

cazurile expres prevăzute de lege.

septembrie 2017 cu privire la energetică, pct. 17 lit. b) și d) din Regulamentul

cu privire la protecția rețelelor electrice aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 514 din 23 aprilie 2002, art. 62 alin. (1) și (2) lit. b) din Legea nr. 107 din

27 mai 2016 cu privire la energia electrică, instanța de apel a accentuat că

lucrările îndeplinite la caz au fost necesare în scopul asigurării securității

liniilor electrice și evitarea punerii în pericol a vieții oamenilor, a bunurilor

acestora, a mediului înconjurător și garantarea fiabilității furnizării energiei

electrice la parametrii normali. De altfel, în zona de protecție a liniilor

electrice este interzisă sădirea arborilor.

caracterul ilegal al acțiunilor Î.C.S. ,,Premier Energy” S.R.L., cât și S.R.L.

„Electrostrat” care au executat un ordin legal în scopul asigurării securității

liniilor electrice.

au fost defrișați și lăsați în curtea casei, dat fiind faptul că înscrisurile anexate

la dosar și anume – planșele fotografice evidențiază că pomii nu au fost

defrișați în totalitate, ci au fost doar modelați în scopul menținerii distanței

4

de apropiere față de rețelele electrice de distribuție în zonele de protecție a

rețelelor electrice, iar la caz reclamanta invocă defrișarea totală al arborilor

și repararea prejudiciului cauzat în legătură cu tăierea integrală a copacilor.

Bulgac a prezentat actul întocmit de Inspecția pentru Protecția Mediului

Călărași, precum și răspunsul președintelui raionului Călărași, în baza căruia

reclamanta și-a întemeiat solicitarea privind încasarea prejudiciului material

în urma defrișării copacilor în mărime 36 631 de lei (f.d.123).

oportunitatea încasării sumei pretinse, având în vedere că evaluarea

prejudiciului respectiv, care, de fapt, îmbracă forma unui venitul ratat, sunt

doar niște posibilități și nu certitudini, respectivul calcul fiind, mai degrabă,

o supoziție și nu o realitate obiectivă.

denotă actele cauzei, Elena Bulgac nu deține calitatea de întreprinzător, iar

instanța nu este competentă să speculeze și să calculeze posibilul venit ce l-

ar fi încasat apelanta Elena Bulgac în urma vânzării roadei celor 9 arbori,

care apelanta pretinde că au fost defrișați, în cazul în care încălcările nu s-ar

fi produs.

suportat de către reclamantă, or, chiar și actul întocmit de Inspecția pentru

Protecția Mediului Călărași stabilește prejudiciul în mărime de 426,8 lei

pentru tăierea integrală a 9 pomi, însă la caz a fost constatat că aceștia au fost

defrișați parțial.

2020, reclamanta a fost informată despre faptul că primăria nu dispune de

specialiști în domeniul agriculturii pentru aprecierea roadei pierdute de la

copacii defrișați și aprecierea prejudiciului material suportat (f.d.126).

Elena Bulgac urma să probeze obținerea acestor venituri pe viitor, ori la caz

aceste solicitări sunt niște calcule cu privire la un potențial venit, ceea ce nu

atrage niciun grad de certitudine, constituind mai degrabă niște anticipații.

legătura cauzală între defrișarea copacilor și prejudiciul propriu-zis cauzat

reclamantei, precum și mărimea beneficiului, care nu a fost obținut din cauza

încălcării dreptului său.

pretins de către Elena Bulgac, prejudiciul având un caracter incert și iluzoriu

și nu poate reprezenta drept un reper pentru instanța de judecată.

stabilit prejudiciul efectiv care a fost suportat de către reclamanta Elena

5

Bulgac, or, pentru angajarea răspunderii civile, fapta autorului urmează să

întrunească cele patru elemente definitorii: să existe o faptă ilicită, un

prejudiciu efectiv cauzat prin fapta ilicită, legătura cauzală dintre fapta ilicită

și prejudiciu, precum și vinovăția autorului, deși în speța examinată, nu a fost

stabilit niciun element al prejudiciul pretins de către reclamantă, ceea ce

exclude antrenarea răspunderii delictuale, or lipsa unei dintre aceste condiții

din cele enunțate, înlătură temeiul aplicării instituției răspunderii delictuale.

concluzia primei instanțe că în prezenta cauză, reclamanta Elena Bulgac nu

a administrat probe concludente și pertinente în vederea confirmării

circumstanțelor invocate pe care își susțin pretențiile formulate.

din Codul civil, instanța de apel a menționat că la materialele cauzei nu au

fost prezentate probe cu privire la săvârșirea de către pârâți cu vinovăție a

unor acțiuni culpabile. Astfel a apreciat ca fiind neîntemeiată cerința

reclamantei cu privire la încasarea prejudiciului moral în sumă de 50 000 de

lei, nefiind prezentate probe că acest prejudiciu a fost suportat de către Elena

Bulgac ca urmare a acțiunilor pârâților Î.C.S. ,,Premier Energy” S.R.L., cât

și S.R.L. „Electrostrat”.

cheltuielilor judiciare, instanța de apel a considerat că acestea sunt

neîntemeiate, fiind, de fapt, subsecvente pretenției de bază cu privire la

încasarea prejudiciului, volumul căruia nu a putut fi determinat, iar premise

al angajării răspunderii delictuale în acest sens nu se atestă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Bulgac a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, trimiterea cauzei spre

rejudecare

cererea de chemare în judecată. Suplimentar a menționat că, la 11 ianuarie

2022 a luat cunoștință de ordonanța din 10 martie 2020 a Procurorului în

Procuratura raionului Călărași, prin care a fost refuzată începerea urmării

penale, fiind clasat procesul penal nr. 20201600088 pornit la data de 26

februarie 2020 pe semnele componenții de infracțiuni prevăzute de art. 175,

art. 335 din Codul penal. Drept urmare a contestării acesteia, prin ordonanța

din 04 februarie 2022 a Procurorului adjunct interimar al Procurorului-șef al

Procuraturii raionului Călărași, a fost respinsă plângerea sa împotriva

ordonanței de refuz. Ordonanțele au fost contestate în baza art. 313 din Codul

de procedură penală și prin încheierea din 09 august 2022 a judecătorului de

instrucție a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, și prin încheierea 09 august

2022 a fost admisă plângerea și anulate ordonanțele enunțate, cu obligarea

6

Procurorului de a lichida încălcările depistate. Prin ordonanța Procurorului

în Procuratura raionului Călărași, în rezultatul examinării materialelor

înregistrate în registru nr. 1 al IP Călărași cu nr. 20201600088 și raportul

OUP din cadrul IP Călărași, a fost refuzat în începerea urmării penale

acțiunile pretinse ilegale ale angajaților Î.C.S. „RED UNION FENOSA”

S.A., din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii și a fost clasat

procesul penal 20201600088 pornit la 26 februarie 2020 în baza elementelor

ale infracțiunii prevăzute la art. 179 din Codul penal, violare de domiciliu,

precum și nici ale altor infracțiuni prevăzute de legea penală. Ordonanța a

fost contestată la procurorul ierarhic superior, care a respins plângerea

împotriva ordonanței din 20 ianuarie 2023, care au fost contestate în ordinea

art.313 din Codul de procedură penală.

2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, au fost anexate ca probe la

Curtea de Apel. Instanța de fond, instanța de apel paralel cu cercetarea

probatoriului pârâților care a fost reținut, nu s-a expus asupra alegațiilor și

probelor prezentate pe tot parcursul examinării cauzei, încălcând astfel

dispozițiile art. 130 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Concluziile

instanțelor inferioare sunt contrare alin. (3) din norma sus-menționată. La

emiterea hotărârii judecătorești din 16 februarie 2022, instanța de judecată a

evitat să reflecte in concreto probele care au fost admise și care au fost

respinse în conformitate cu art. 130 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Atât din conținutul acțiunii, cât și din soluția instanței se reține că partea

pârâtă în mod intenționat a prezentat doar o parte din probe care nu reflectau

realitatea, probe care au fost reținute și preluate de instanță, fără a fi verificate

și cele prezentate de ea.

în considerare prevederile legale ale art. 58 alin. (3) lit. c) din Legea cu

privire la energia electrică nr. 107 din 27 mai 2006, pct. 20 alin (2), (3) din

Hotărârea Guvernului despre aprobarea Regulamentului cu privire la rețelele

electrice nr. 514/2002. Respectiv, operatorii de sistem de distribuire nu au

notificat-o în prealabil despre necesitatea executării dreptului de folosință

prevăzut de legislație.

pârâții/intimații au comis un abuz de drept prin faptul că și-au exercitat

dreptul de folosință asupra terenului fără a fi avizata in prealabil, potrivit

normelor de drept și prin aceasta i-au fost aduse prejudicii proprietății private

precum și sănătății care puteau fi evitate în cazul în care intimații respectau

procedura prevăzută expres de lege. Instanțele ierarhic inferioare eronat au

reținut că la materiale cauzei civile nu se regăsește niciun înscris probatoriu,

care ar demonstra cauzarea de către pârâți a unor prejudicii. Au fost

prezentate și anexate multiple probe: procesul - verbal de constatare întocmit

de IP Călărași, în care au fost consemnate declarațiile angajaților S.R.L.

„Electrostrat”, care au comunicat că la 27 august 2019 au avut plan de lucru

7

pe sectorul sat. Onișcani , r-nul Călărași, cu indicații de efectuare a lucrărilor

de defrișare a copacilor conform autorizației de lucru, iar potrivit acestei

autorizații nu este indicat că la data respectivă urmează a fi defrișați/tăiați

copacii din proprietatea sa și alte probe care se regăsesc la materialele cauzei.

aplicat dispozițiile art. 239 și art. 240 din Codul de procedură civilă, susținute

și de instanța de apel, totuși concluzia dată este una contrară normelor

expuse.

intimaților copia recursului declarat, creând astfel participanților la proces

condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și

le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și

disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire și avizele de recepție anexate la

materialele dosarului (Vol.II, f.d.26, 28, 29).

Î.C.S. „Premier Energy” S.R.L., reprezentată de avocatul Artur Macovei, a

depus referință la cererea de recurs, solicitând respingerea recursului.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au

intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.

XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din

sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 și va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

8

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

septembrie 2023):

„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată

neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să

participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces

căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei

au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a

soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces;e) în

dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

septembrie 2023):

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat public

la 16 noiembrie 2022. Materialele cauzei atestă expedierea copiei integrale

a deciziei instanței de apel către participanții la proces prin scrisoarea datată

cu 21 ianuarie 2023 (Vol.I, f.d.227), însă lipsesc date despre recepționarea

acesteia de către recurentă, prin intermediul poștei. Din textul recursului se

deduce că recurenta a primit copia deciziei la 01 februarie 2023 în cancelaria

instanței. Astfel, recursul declarat la 31 martie 2023, prin intermediul poștei

(Vol.II, f.d. 9-10), este în termen.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră

9

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității

temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

solicitărilor din recurs, a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432

alin. (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului. În textul recursului în contextul alegațiilor aduse, recurenta a

pretins aprecierea arbitrară a probelor, în special, a indicat că probele

prezentate de ea nu au fost supuse aprecierii în modul prevăzut de lege. Or

instanțele ierarhic inferioare la examinarea cauzei au luat în considerare

probele existente la acea etapă.

stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

contestate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul

judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute

în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural

și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar

probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite

în art. 130 din Codul de procedură civilă.

jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este

absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului

Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special

cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p.

45).

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

10

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §

31, Seria A, nr. 212-A).

de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Elena Bulgac nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul

de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare,

este inadmisibil.

procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1),

(2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul depus de Elena Bulgac împotriva deciziei

din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Gheorghe Stratulat

11