2r-74/25 — încasarea plătii despăgubirii pentru întreaga perioadă de absentă fortată de la muncă si a dobânzii de întârziere, compensarea prejudiciului moral si restabilirea la locul de muncă

La 30 iunie 2021, Nicolae Bîrliba a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Fălești și Președintele raionului Fălești, concretizată la 27 decembrie 2021 și respectiv la 25 august 2022, prin care a solicitat încasarea de la Consiliului raional Fălești în beneficiul său a plății despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă și a dobânzii de întârziere, compensarea prejudiciului material pentru perioada 31 iulie 2019 – 31 decembrie 2021 în mărime de 408 245 de lei, prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei și cheltuielile de judecată în mărime de 100 de lei (f. d. 1-2-verso, 78-79, 80-80-verso, 158, vol. I).

Prin hotărârea din 31 mai 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Bîrliba. S-a obligat Consiliul raional Fălești și Președintele raionului Fălești, să achite din bugetul raional Fălești în beneficiul lui Nicolae Bîrliba suma de 116.906,74 de lei, cu titlu de despăgubire pentru absența forțată de la locul de muncă în perioada de la 30 iulie 2019 până la 30 iunie 2020, inclusiv, și suma de 20 050 de lei, cu titlu de compensație pentru prejudiciu moral. În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ca fiind neîntemeiată (f. d. 96-96-verso, 108-123, vol. II).

La 06 iunie 2024, prin intermediul poștei electronice, Nicolae Bîrliba, reprezentat de Vitalie Bîrliba, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 31 mai 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii primei instanțe, în partea pretențiilor respinse (f. d. 100, vol. I). 1

Prin încheierea din 15 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, nu s-a dat curs apelului declarat de Nicolae Bîrliba. S-a acordat apelantului termen până la 15 ianuarie 2025 ora 16:00, pentru lichidarea neajunsurilor și anume: prezentarea la Direcția Evidență și Documentare Procesuală (cancelarie) a Curții de Apel Bălți a apelului motivat, în limba română, cu semnătură olografă sau omologată, în copii pentru participanți la proces, precum și prezentarea dovezii de plată a taxei de timbru în mărime de 200 de lei. La fel, s-a explicat apelantei că în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită (f. d. 131-133, vol. II).

La 14 ianuarie 2025, prin intermediul poștei electronice, Nicolae Bîrliba, reprezentat de Vitalie Bîrliba a declarat apel motivat împotriva hotărârii din 31 mai 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată. Concomitent a prezentat dovada de plată a taxei de timbru în mărime de 200 de lei (f. d. 137- 144, vol. II).

Prin încheierea din 24 ianuarie 2025 a Curții de Apel Nord, a fost restituit apelul declarat de Nicolae Bîrliba împotriva hotărârii din 31 mai 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă (f. d. 149-150-verso, vol. II).

La 13 februarie 2025, Nicolae Bîrliba, reprezentat de Vitalie Bîrliba a declarat recurs împotriva încheierii din 24 ianuarie 2025 a Curții de Apel Nord, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a încheierii contestate, cu remiterea cauzei spre rejudecarea problemei soluționată prin încheierea casată (f. d. 153-157, vol. II). 7.1. În motivarea recursului, a indicat că este pensionar, nu este profesionist în ceia ce ține de jurisprudența și semnătura electronică nu are și nici nu a avut, nu poate să țină pasul cu tehnologia. 7.2 A reiterat că cererea prealabilă de apel a fost depusă tot prin intermediul poștei electronice, în aceiași modalitate, prin transmiterea fotocopiei scanate a apelului preliminar semnat olograf. Act care a fost luat în considerație ca bun, ca toate celelalte. 2

La 03 martie 2025, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimaților Consiliul raional Fălești și Președintele raional Fălești, recursul declarat de Nicolae Bîrliba, reprezentat de Vitalie Bîrliba împotriva încheierii din 24 ianuarie 2025 (f. d. 212, vol. II).

La 19 martie 2025, Consiliul raional Fălești Consiliul și Președintele raional Fălești au depus referință la recursul declarat de Nicolae Bîrliba, reprezentat de Vitalie Bîrliba, prin care a solicitat respingerea recursului, ca fiind neîntemeiat, menținerea încheierii din 24 ianuarie 2025 a Curții de Apel Nord (f. d. 213-216-verso).

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilitățiiși fără participarea părților.”

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea;

Art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.”

Art. 365 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă: (1) În cererea de apel se indică: d) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul;

Art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. 3

Art. 369 alin. (1) lit. a), alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). (2) Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs.

Art. 100 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă: (1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară. (11) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură ale instanței de judecată se comunică autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sînt conectați prin adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul de avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei electronice. Actele de procedură expediate prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se consideră comunicate.

Art. 110 din Codul de procedură civilă: Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Art. 111 alin. (2), (3) din Codul de procedură civilă: (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. (3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Art. 112 alin. (3) din Codul de procedură civilă: (3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen. 4

Art. 113 din Codul de procedură civilă: Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă: (4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: (1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Art. 171 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: (1) Cererile de chemare în judecată, cererile de apel, de recurs, de revizuire, de eliberare a ordonanțelor judecătorești, precum și oricare alte cereri sau acte procedurale pot fi depuse în instanța de judecată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, care este unic pentru întreg sistemul judecătoresc. În acest caz, cererea și actele anexate la ea sub formă de documente electronice trebuie să fie semnate cu semnătura electronică calificată. (2) Verificarea autenticității documentelor depuse prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se realizează în regim automatizat, la momentul depunerii acestora.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel, din considerentele ce succed. 5

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin hotărârea din 31 mai 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Bîrliba. S-a obligat Consiliul raional Fălești și Președintele raionului Fălești, să achite din bugetul raional Fălești în beneficiul lui Nicolae Bîrliba suma de 116.906,74 de lei, cu titlu de despăgubire pentru absența forțată de la locul de muncă în perioada de la 30 iulie 2019 până la 30 iunie 2020, inclusiv, și suma de 20 050 de lei, cu titlu de compensație pentru prejudiciu moral. În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ca fiind neîntemeiată (f. d. 96-96-verso, 108-123, vol. II).

Ulterior, la 06 iunie 2024, prin intermediul poștei electronice, Nicolae Bîrliba, reprezentat de Vitalie Bîrliba, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 31 mai 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești (f. d. 100, vol. I).

Prin încheierea din 15 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, nu s-a dat curs apelului declarat de Nicolae Bîrliba. S-a acordat apelantului termen până la 15 ianuarie 2025 ora 16:00, pentru lichidarea neajunsurilor și anume: prezentarea la Direcția Evidență și Documentare Procesuală (cancelarie) a Curții de Apel Bălți a apelului motivat, în limba română, cu semnătură olografă sau omologată, în copii pentru participanți la proces, precum și prezentarea dovezii de plată a taxei de timbru în mărime de 200 de lei. La fel, s-a explicat apelantei că în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită (f. d. 131-133, vol. II).

La 26 noiembrie 2024, copia din 15 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți a fost expediată la adresa electronică a reprezentantului apelantului, Vitalie Bîrliba – XXXXX, adresă de pe care în adresa instanței a parvenit cererea de apel nemotivată și cererea de apel motivată (f. d. 100, 137-140, vol. II), circumstanță ce se atestă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului (f. d. 134-verso), iar la 29 noiembrie 2024 a a fost recepționată de Nicolae Bîrliba, potrivit avizului de recepție (f. d. 136, vol. II),

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că confirmarea expedierii documentului către partea interesată se atestă prin 6 extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice, anexat la materialele cauzei. Extrasul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc.

Instanța de recurs reține că, cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități, cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că astfel de mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea actului judecătoresc la adresa electronică a reprezentantului apelantului, Vitalie Bîrliba, lipsesc.

Acțiunile instanței de apel cu privire la expedierea copiei încheierii din 15 noiembrie 2024, se încadrează pe deplin în rigorile prevăzute la art. 100 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă.

Actele cauzei atestă că, în termenul acordat de instanța de apel prin încheierea din 15 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, prin intermediul poștei electronice, Nicolae Bîrliba, reprezentat de Vitalie Bîrliba la 14 ianuarie 2025 a prezentat apelul motivat împotriva hotărârii din 31 mai 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești. Totodată a prezentat dovada de plată a taxei de timbru în mărime de 200 de lei (f. d. 137-143).

Cu toate acestea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recurentul nu a înlăturat în forma corespunzătoare neajunsurile stabilite prin încheierea din 15 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți. Or, cererea de apel motivată depusă la 14 ianuarie 2025 ora 00:44, prin intermediul poștei electronice, nu întrunește condițiile de formă ale apelului care urma să fie semnată olograf sau, la caz, autentificat prin aplicarea semnăturii electronică sau sigiliului electronic. 7 37.Potrivit art. 43 alin. (1) din Legea nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere, documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) semnătura electronică sau sigiliul electronic este aplicat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) pe documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau sigiliul electronic autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic indicat în document.

În context, în art. 40 alin. (1), (7) din Legea menționată, se reiterează că documentul electronic semnat cu semnătură electronică calificată este asimilat, după efectele acestuia, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă, iar modul de utilizare a documentelor electronice în cadrul procedurilor judiciare este reglementat de legislația procesuală, făcându-se astfel trimitere la prevederile art. 171 din Codul de procedură civilă, ce reglementează condițiile depunerii cererilor în instanțele judecătorești, prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor.

Din cele menționate supra, rezultă cu claritate că un document în format electronic urmează a fi semnat cu semnătură electronică avansată calificată.

Prin urmare, Curtea de Apel Nord, având la bază prevederile art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, prin încheierea din 24 ianuarie 2025, întemeiat a dispus restituirea cererii de apel depusă de Nicolae Bîrliba împotriva hotărârii din 31 mai 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, or, apelantul nu s-a conformat modalității de înlăturare a neajunsurilor stabilite de instanța judecătorească (f. d. 149-150-verso, vol. II).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că neprezentarea în forma corespunzătoare a cererii de apel motivată, nu poate fi imputat instanței de judecată.

Cu referire la argumentul recurentului precum că este pensionar, nu este profesionist în ceia ce ține de jurisprudența și semnătura electronică nu are și nici nu a avut, nu poate să țină pasul cu tehnologia, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat. Or, Nicolae 8 Bîrliba este reprezentat în instanța de judecată în conformitate cu art. 75 alin.(11) din Codul de procedură civilă, de către fiul său Vitalie Bîrliba, în baza procurii nr.2-291 din 06 februarie 2023, valabilă pe un termen de 3 ani (f. d. 236-236-verso, vol. I) și diplomei de licență, fapt ce confirmă faptul că este licențiat în drept (f. d. 43, vol. I), ceea ce presupune că reprezentantul cunoaște dispozițiile legale referitoare la cerințele de formă ale cererii de apel, inclusiv de a fi semnată cu semnătura electronică olografă sau semnătură electronică avansată calificată.

În condițiile speței, sunt aplicabile prevederile art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, enunțat la pct. 22 al prezentei încheieri, care statuează că actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

În context, instanța de recurs precizează că, în jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (cauza Van Harn vs Germania nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

În atare circumstanțe, având în vedere faptul că încheierea din 02 ianuarie 2025 a Curții de Apel Nord a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge recursul și a menține încheierea recurată.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de recurs depusă de Nicolae Bîrliba, reprezentat de Vitalie Bîrliba. Menține încheierea din 24 ianuarie 2025 a Curții de Apel Nord în civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Bîrliba împotriva Consiliului raional Fălești și Președintele raionului Fălești, 9 intervenient accesoriu Valeriu Motelica cu privire la încasarea plății despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă și a dobânzii de întârziere, compensarea prejudiciului moral și restabilirea la locul de muncă. Decizia este irevocabilă. Președinte Oxana Parfeni Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 10