2ra-151/24 — consatarea incalcarii dreptului la judecare in termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului moral

2ra-151/24 — consatarea incalcarii dreptului la judecare in termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea cererilor de recurs depuse de Marina

Mogîldea Marina, reprezentată de avocatul Igor Hlopețchi, și de Ministerul

Justiției,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Marina Mogîldea către Ministerul Justiției, cu privire la constatarea încălcării

dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 12 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-151/24

NR. PIGD 2-23072172-01-2ra-16022024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură

civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei

de casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. I. Potîngă

Curtea de Apel Chișinău, jud. N. Budăi, Iu. Cotruță, I. Țurcan

21 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților cererile de recurs depuse de Marina

Mogîldea, reprezentată de avocatul Igor Hlopețchi, și de Ministerul

Justiției,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Ministerului Justiției, cu privire la constatarea încălcării dreptului la

judecare în termen rezonabil a cauzei civile pentru perioada 24 septembrie

2020-08 februarie 2023 și încasarea prejudiciului moral în sumă de 200001 de

lei.

de chemare în judecată, ulterior concretizată, împotriva Președintelui raionului

Strășeni, cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile,

obligarea achitării sporului lunar pentru performanță pentru perioada 01 august

2020 - 16 noiembrie 2020, compensației în locul restabilirii în funcție în

mărime de 3 salarii medii lunare, achitării salariului mediu pentru absența

forțată de la muncă începând cu 17 noiembrie 2020 până la data emiterii

hotărârii, restituirea sumei în mărime de 500 de lei, reținuți la momentul

concedierii, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Central, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Marina

Mogîldea împotriva Președintelui raionului Strășeni.

cererea de apel depusă de Marina Mogîldea, a fost casată hotărârea din 20

octombrie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și emisă o nouă decizie,

prin care a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Marina

Mogîldea, a fost obligat Aparatul Președintelui r-nului Strășeni să-i calculeze și

să-i achite Marinei Mogîldea:

- sporul lunar pentru performanță prevăzut de art.16 al Legii nr.270/2018

în mărimea prevăzută de legislație pentru perioada 01 august 2020 - 16

noiembrie 2020;

- compensația în mărime de trei salarii medii lunare, în temeiul art.90

alin.(4) din Codul muncii, în locul restabilirii la muncă,

- despăgubirea pentru perioada de absență forțată de la muncă, începând

cu 17 noiembrie 2020 până la 13 iulie 2022, ziua emiterii hotărârii, în mărimea

salariului mediu pentru această perioadă,

1

- suma în mărime de 500 de lei, reținută neîntemeiat de angajator la

momentul concedierii,

- cheltuielile pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 5 000 de lei

suportate în prima instanță.

A fost respinsă pretenția cu privire la restituirea cheltuielilor pentru

acordarea asistenței juridice în mărime de 5 000 de lei pentru prima instanță.

declarat inadmisibil recursul depus de Consiliul r-nul Strășeni și Aparatul

Președintelui r-nul. Strășeni. A încetat procedura în recurs, la cererea de recurs

depusă de avocatul Igor Hlopețchi în interesele Consiliului raional Strășeni și

Aparatului Președintelui raionului Strășeni împotriva deciziei din 13 iulie 2022

din Curții de Apel Chișinău în legătură cu retragerea cererii de recurs depusă

de Consiliul r-nul. Strășeni și Aparatul Președintelui r-nului Strășeni,

reprezentați de avocatul Igor Hlopețchi.

sursă vitală de venit pentru reclamantă și familia sa, Marina Mogîldea se

consideră îndreptățită să se adreseze cu o acțiune în justiție ratio legis în baza

Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii instanței de judecată.

chiar prin faptul fixării ședințelor de judecată la intervale de 2 luni de la

parvenirea dosarului în instanță, or, în prima instanță dosarul s-a aflat mai mult

de 12 luni. Procesul judiciar, în procedura contenciosului administrativ,

urmează să se desfășoare cu celeritate, iar litigiul de muncă examinat în

ordinea contenciosului administrativ cade sub incidența art. 355 alin. (4) din

Codul muncii și presupune examinarea în mod prioritar și urgent.

relativ redusă, reprezentând un litigiu de muncă clasic cu cerința principală

legată de asumarea actului administrativ și cerințele subsidiare restabilirea în

funcție și încasarea drepturilor salariale.

să soluționeze litigiul dedus judecății într-un termen relativ scurt comparativ cu

instanța de fond.

juridic nu necesita o muncă juridică vastă, fiind una relativ redusă după

complexitate, avându-se în vedere subiecții în proces, obiectul litigiului

material probator, aceasta cauză nu viza suspendări, efectuarea expertizelor, nu

implica elemente de extraneitate, proceduri paralele, audierea martorilor sau

alte acțiuni procedurale care consumă timp.

judecarea cauzei s-a derulat cu mai multe omisiuni grave și încălcări

procedurale evidente din partea instanțelor de judecată, inclusiv multiplele

2

amânări ale ședințelor de judecată, ce au dus la întârzieri nejustificate de

judecare a cauzei pe motive formale la intervale mare de timp.

pentru reclamantă și vizează unica sursă vitală de venit a reclamantei și familiei

sale, fiind unicul întreținător în familie, (având un copil minor).

constatarea faptului violării art. 6 CEDO au fost acordate compensații

pecuniare, cum ar fi de ex: Anatolie Focșa vs Ministerul Justiției și Igor

Hlopețchi vs Ministerul Justiției.

dispozițiilor art.6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, adoptată la 04 noiembrie 1950, în vigoare pentru

Republica Moldova din 01 februarie 1998, Legii privind repararea de către stat

a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil

a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Marina Mogîldea ( f.d.

126, 131-142).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

nemotivată împotriva hotărârii din 14 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii contestate, cu

emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să admisă(

f.d. 130, 150-160).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

admis apelul declarat de Marina Mogîldea. S-a casat hotărârea din 14 iulie

2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre prin

care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Marina

Mogîldea. S-a constatat încălcarea dreptului Marinei Mogîldea la examinarea

în termen rezonabil a cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată,

ulterior concretizată, depusă de Marina Mogîldea împotriva Președintelui r-

nului Strășeni privind anularea actelor administrative individuale defavorabile,

obligarea achitării sporului lunar pentru performanță pentru 01 august 2020-16

noiembrie 2020, compensației în locul restabilirii în funcție, achitării salariului

pentru absența forțată de la muncă începând cu 17 noiembrie 2020 până la data

3

emiterii hotărârii, restituirea sumei de 500 lei reținute la concediere, încasarea

prejudiciului moral, cheltuielilor de judecată pentru perioada 24 septembrie

2020-08 februarie 2023. S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Justiției, în beneficiul Marinei Mogîldea suma de 10 000 de lei cu

titlu de prejudiciu moral, în rest pretențiile s-au respins ( f.d. 166, 167-181).

examinarea într-un termen rezonabil a cauzei reprezintă o garanție procesuală,

scopul căreia este de a proteja toți justițiabilii împotriva duratei excesive a

examinării unei cauze, iar aplicarea art.6 §1 CEDO în materie civilă este

determinată de parvenirea unei acțiuni în procedura judecătorului. Potrivit

jurisprudenței CEDO „Timpul rezonabil” începe să curgă după parvenirea

cauzei în fața instanței de judecată .

aprecierea termenului rezonabil de judecare a cauzei este intervalul de timp: 24

septembrie 2020 (data depunerii cererii, ulterior concretizate) și 08 februarie

2023 (momentul în care s-a tranșat cu titlu irevocabil litigiul dintre părți).

Așadar, durata rezonabilă a unei proceduri trebuie evaluat în lumina

circumstanțelor particulare ale cazului, având în vedere criteriile stabilite în

jurisprudența Curții, în mod special: complexitatea cauzei, comportamentul

reclamantului și al autorităților competente, precum și miza litigiului pentru cei

interesați.

drepturile procedurale prevăzute de legislația în vigoare, prin înaintarea

diferitor cereri, prin neprezentarea la ședințele de judecată, conexarea cauzelor,

etc., însă termenul de 2 ani și 5 luni pentru examinarea unui litigiu de muncă

este unul mult prea mare pentru a fi considerat rezonabil.

motivat, termenul de examinare a cauzei depășește limita rezonabilității pentru

astfel de cauze care se examinează cu celeritate, ceea ce nu justifică soluția

instanței de fond de respingere a acțiunii. Iar, în condițiile în care o tergiversare

a avut loc contrar aserțiunilor instanței de fond și a pârâtului se constată dreptul

încălcat al reclamantei/ apelantei, ceea ce condiționează aplicabilitatea Legii

nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat

prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

lipsește dreptul încălcat or, potrivit art.2 alin. (2) al Legii 87/2011 dreptul la

repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilit de prezenta lege, apare în

cazul în care a avut loc o încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil

a cauzei și se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu

pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a

prejudiciului. Mai mult, aliniatul (3) al aceluiași articol statuează că prejudiciul

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se repară

4

indiferent de vinovăția instanței de judecată, a organului de urmărire penală, a

organului responsabil de executarea hotărârilor judecătorești sau a instituției de

stat debitoare.

civil, persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a

prejudiciului cauzat astfel, iar odată fiind constatată încălcarea dreptului

reclamantei la examinarea cauzei în termen rezonabil Marina Mogîldea

dispune de dreptul la repararea prejudiciului moral, iar cuantumul prejudiciului

urmează a fi determinat proporțional acestora.

jurisprudența CtEDO (cauza Antipenkov vs. Rusia, nr.33470/03 din 15

octombrie 2009, §82) în care Curtea a reiterat că părții lezate nu-i poate fi cerut

ca aceasta să prezinte probe întru argumentarea prejudiciului moral suferit, iar

simpla constatare a încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil este

suficientă pentru a oferi o satisfacție echitabilă.

nr.87 din 21 aprilie 2011 și este îndreptățită să solicite compensarea

prejudiciului cauzat prin neexaminarea în termen rezonabil a cauzei, or,

pretențiile acesteia întrunesc condițiile legale pentru angajarea răspunderii

statutului în sensul pretins.

argumentele instanței de fond și a Ministerului Justiției în ceea ce privește lipsa

dreptului reclamantei de a cere despăgubire în cazul din speță în temeiul Legii

nr.87 din 21 aprilie 2011.

prejudiciului moral, natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor

suportate, instanța de apel a considerat exagerată și neechitabilă în raport cu

suferințele suportate suma pretinsă a prejudiciului moral de 200 001 lei, motiv

pentru care a decis admiterea parțială a acestei solicitări, cu încasarea de la

bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției a prejudiciului moral în

sumă de 10 000 de lei, care reprezintă o satisfacție echitabilă pentru apelantă

prejudiciată prin tergiversarea procesului civil.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva deciziei 12 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acesteia, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu menținerea

hotărârii din 14 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

28.1. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a apreciat eronat

că, în baza Legii nr. 87, a avut loc o încălcare a dreptului intimatei la judecarea

cauzei în termen rezonabil.

28.2. A invocat că Maria Mogîldea nu a făcut uz de prevederile art. 192 din

Codul de procedură civilă, prin care s-a acordat oricărui participant la proces

5

dreptul de a înainta o cerere de urgentare a examinării pricinii, în scopul

respectării termenului rezonabil de judecare a cauzei. De asemenea și instanța

de apel a omis să analizeze acest argument, or, aspectul neaplicării de către

intimată a remediilor acceleratorii denotă o acceptare tacită a rezonabilității

duratei procedurilor.

28.3. Recurentul a susținut că termenul rezonabil urmează a fi apreciat în

coraborare și cu termenii prevăzuți de legislația procesual civilă, fiind stabiliți

în vederea asigurării desfășurării procesului cu respectarea unor principii

fundamentale ale dreptului procesual civil, cum ar fi: principiul disponibilității,

principiul contradictorialității și egalității în drepturi a participanților la proces,

reglementări prevăzute de art. 26 și art. 27 din Codul de procedură civilă,

principii care în ansamblul lor materializează dreptul părții la un proces

echitabil.

28.4. Examinarea cauzei în termen rezonabil reprezintă doar una din

componentele dreptului la un proces echitabil și prin urmare, nu poate prevala

asupra acestuia din urmă. Astfel, termenul de examinare a cauzei nu poate fi

considerat unul excesiv, în condițiile în care a fost justificată existența unor

circumstanțe întemeiate, urmând a fi acordată prioritate înfăptuirii actului

justiției, în vederea necompromiterii eficacității și relevanței.

28.5. Recurentul a susținut că, este eronată aprecierea oferită de către

instanța de apel, în ceea ce vizează poziția instanței de fond, nemijlocit

necesitatea reparării prejudiciului prin acordarea satisfacțiilor pecuniare. Este

învederat faptul că prevederile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 nu acordă

dreptul în mod automat la repararea prejudiciul moral, în lipsa dovezilor că

persoana a suferit un prejudiciu în urma încălcării dreptului garantat de lege cu

referire la cauza respectivă. Este important ca instanța să motiveze

circumstanțele cauzei care justifică acordarea unei retribuții de prejudiciu

invocat ca suferit, aceasta să nu fie doar una teoretică și iluzorie.

28.6. A opinat că instanța de apel a dispus în mod eronat încasarea în

beneficiul Marinei Mogîldea a prejudiciu moral, în cuantum de 10 000 de lei.

Hlopețchi, a depus cerere de recurs împotriva deciziei 12 decembrie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei

contestate în partea încasării prejudiciului moral în mărime de 10000 de lei și

emiterea în această parte a unei deciziei prin care să fi încasat prejudiciul moral

în mărime 200001 de lei.

29.1. În motivarea cererii de recurs a indicat că cererea de chemare în

judecată depusă de apelantă, vizează un litigiu de muncă, care nu a fost

examinat în termenul legal prevăzut de lege, reieșind din comportamentul

instanței și a participanților la proces care sunt agenți ai puterii publice.

29.2. A susținut că Marina Mogîldea este supusă revictimizării în continuare,

iar soluția instanței de apel prin încasarea prejudiciului moral în sumă de 10000

de lei nu acoperă suferințele psihice la care a fost supusă ultima prin încălcarea

termenului rezonabil la judecarea cauzei, or, astfel de litigii se examinează în

6

termeni restrânși și anume în 30 de zile. La fel instanța de apel nu a luat în

considerare că, pe parcursul examinării cauzei Marina Mogîldea a fost lipsită

de posibilitatea de a munci, fiind în imposibilitate de a se întreține pe sine

însuși, cât și familia, în condițiile în care are la întreținere copii minori și este

unicul întreținător al familiei.

copiile recursului declarat, creând astfel participanților la proces condiții egale

de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru

asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în

drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele

dosarului.

părțile nu a făcut uz de dreptul lor procedural și nu au depus referințe.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.”

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1).”

„ (1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„ În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar

faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.

7

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, la 18 ianuarie 2024, Curtea de Apel

Chișinău a expediat, prin intermediul poștei electronice, reprezentantului

recurentei, Ministerului Justiției și Marinei Mogîldea copia deciziei din 12

decembrie 2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică atașat la

materialele cauzei (f.d. 182).

2024, și de Marina Mogîldea, reprezentată de avocatul Igor Hlopețchi, la 01

martie 2024 se consideră depuse în termenul stabilit de lege.

proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră cererile de

recurs depuse de Ministerul Justiției și de Marina Mogîldea, reprezentată de

avocatul Igor Hlopețchi, este inadmisibile pentru motivele ce succed.

procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate

în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de

procedură civilă.

judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acesta nu cade sub incidența

temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către

instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

recursurile declarate de Ministerul Justiției și de Marina Mogîldea, reprezentată

de avocatul Igor Hlopețchi, conțin obiecții de fapt și de drept, similare celor

expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către

instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

8

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea

lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de

actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru

care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre

neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursurile depuse de Ministerul

Justiției și Marina Mogîldea, reprezentată de avocatul Igor Hlopețchi, ca fiind

inadmisibile.

433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibile cererile de recurs depuse de Ministerul Justiției

și de Marina Mogîldea, reprezentată de avocatul Igor Hlopețchi, împotriva

deciziei din 12 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Gheorghe Stratulat

Oxana Parfeni

9