2ra-213/23 — incasarea indemnizatii unice pentru producerea accientului de munca, a venitului ratat prin compensare viagera, repararea prejudiciului moral

2ra-213/23 — incasarea indemnizatii unice pentru producerea accientului de munca, a venitului ratat prin compensare viagera, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la respingerea cererii depuse de Maria Cotelea, reprezentată de avocatul

Dumitru Codreanu cu privire la accelerarea procedurii de judecare în ordine de recurs a

cauzei civile,

în cauza civilă intentată de Maria Cotelea împotriva Instituției Publice Universitatea

de Stat „Alecu Russo” din Bălți, intervenienți accesorii Natalia Gașițoi și Ștefan Procoavă

cu privire la încasarea indemnizației unice pentru producerea accidentului de muncă, a

venitului ratat prin compensare viageră, repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată,

la recursurile declarate de Instituția Publică Universitatea de Stat Alecu Russo” din

Bălți, de Maria Cotelea, reprezentată de avocatul Dumitru Codreanu și de Ștefan

Procoavă, reprezentat de avocatul Anatolie Janu, împotriva deciziei din 03 noiembrie

2022 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 2ra-213/23

NR. PIGD 2-21145255-01-2ra-07022023)

Termenele de judecare a cauzelor civile. Respectarea termenului rezonabil.

22 decembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces cererea depusă de Maria Cotelea,

reprezentată de avocatul Dumitru Codreanu cu privire la accelerarea procedurii de

judecare a cauzei civile,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Diana Stănilă, Președinte,

Oxana Parfeni,

Ion Munteanu, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Cotelea, reprezentată de avocatul Dumitru Codreanu, a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Instituției Publice Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți,

intervenienți accesorii Natalia Gașițoi și Ștefan Procoavă, solicitând încasarea din contul

Instituției Publice Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți a sumei de 477 180 de

lei cu titlu de indemnizație unică pentru accident de muncă conform art.18 alin.(1) din

Legea securității și sănătății în muncă nr.186 din 10 iulie 2008 (Legea nr. 186/2008), a

compensației lunare viagere pentru reducerea capacității de muncă în sumă de 1 989,54

de lei, ce urmează a fi achitată începând cu luna a treia, anul 2020 viager, a prejudiciului

moral în mărime de 300 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Maria Cotelea. S-a încasat din

contul Instituției Publice Universitatea de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți în beneficiul

Mariei Cotelea indemnizația unică pentru accident de muncă în sumă de 238 590 de lei,

compensația viageră pentru reducerea capacității de muncă în suma de 994,77 de lei lunar,

începând cu martie 2020 până la schimbarea situației, prejudiciu moral în sumă de 20 000

de lei. S-a încasat din contul Instituției Publice Universitatea de Stat ,,Alecu Russo” din

Bălți în contul statului suma de 7 287, 54 de lei cu titlu de taxă de stat, de care a fost

scutită reclamanta la înaintarea acțiunii. În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins

ca fiind neîntemeiată. Totodată, s-a indicat despre executarea imediată a hotărârii

judecătorești, în baza art. 256 alin.(1) lit.c) din Codul de procedură civilă, în partea

încasării compensației viagere pentru reducerea capacității de muncă.

Procoavă, reprezentat de avocatul Anatolie Janu, a depus cerere de apel împotriva

hotărârii din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, solicitând admiterea

acesteia, casarea hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi hotărâri privind respingerea

acțiunii înaintate.

Publică Universitatea de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți a depus cerere de apel împotriva

hotărârii din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, solicitând admiterea

acesteia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi hotărâri privind

respingerea acțiunii înaintate.

de Ștefan Procoavă, reprezentat de avocatul Anatolie Janu și apelul declarat de Instituția

Publică Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți și s-a modificat hotărârea din 24

decembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, în partea încasării compensației

viagere până la schimbarea situației, cu înlocuirea sintagmei „până la schimbarea

situației” cu sintagma „până la 01 august 2022”. În rest dispozițiile din hotărâre s-au

menținut fără modificări.

Publică Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți a depus cerere de recurs împotriva

1

deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, pronunțarea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

Procoavă, reprezentat de avocatul Anatolie Janu, a depus cerere de recurs împotriva

deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, pronunțarea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii.

depus referință la cererile de recurs depuse de Instituția Publică Universitatea de Stat

„Alecu Russo” din Bălți și Ștefan Procoavă, solicitând respingerea acestora și admiterea

recursului Mariei Cotelea.

februarie 2023, în mod aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare

a Dosarelor, completului de judecată constituit din judecătorii Dumitru Mardari,

Mariana Pitic și Galina Stratulat, raportor (Vol.II, f.d.163).

judecătorilor Curții Supreme de justiție, inclusiv a doi din cei trei membri ai completului

enunțat, cauza a fost redistribuită completului Viorica Puica, Mariana Pitic și Aliona

Donos, raportor (Vol.II, f.d.185).

octombrie 2023, acestea fiind amânate din cauza volumului mare de dosare, precum și

necesitatea studierii suplimentare a materialelor cauzei. Următoare ședință fiind fixată

pentru 06 martie 2024.

judecătorului Aliona Donos, începând cu 20 februarie 2024. Cauza a fost redistribuită

aleatoriu judecătorului raportor Stela Procopciuc (Vol.II, f.d.197).

iunie 2024 au fost amânate din motivul volumul excesiv de mare de dosare aflate pe

rolul Curții Supreme de Justiție și de complexitatea cauzei.

decembrie 2024, 29 ianuarie 2025, 12 martie 2025 și 16 aprilie 2025, 04 iunie 2025, 23

iulie 2025, 22 octombrie 2025, 10 decembrie 2025 au fost amânate, având în vedere

necesitatea studierii suplimentare a materialelor cauzei, determinată și de volumul

excesiv de mare de dosare aflate pe rolul Curții Supreme de Justiție raportat la numărul

redus de judecători, de agenda încărcată a judecătorilor, cu excepția ședințelor din 18

decembrie 2024 și 04 iunie 2025, care nu au avut loc din motivul aflării judecătorului

raportor în deplasare de serviciu. Data ulterioarei ședințe de judecată pentru examinarea

admisibilității recursurilor a fost stabilită pentru 18 februarie 2026.

depusă de Maria Cotelea, reprezentată de avocatul Dumitru Codreanu, parvenită prin

poșta electronică, prin care a solicitat în temeiul articolului 192, alineatele (11) și (12)

din Codul de procedură civilă, admiterea acesteia și dispunerea prin încheiere motivată

a măsurilor necesare în vederea urgentării soluționării recursurilor în cauza nr. 2ra-

213/23. Și anume, fixarea de urgență a unui termen apropiat pentru examinarea

admisibilității și, ulterior, a fondului recursurilor, precum și obligarea completului

învestit cu judecarea cauzei să întreprindă de îndată actele procesuale necesare

soluționării dosarului. Prin admiterea cererii de accelerare, Curtea Supremă de Justiție

2

va da eficiență garanțiilor legale și convenționale privind judecarea într-un termen

rezonabil, reparând astfel situația de întârziere creată și prevenind încălcarea în

continuare a drepturilor procesuale ale sale.

repararea prejudiciilor cauzate printr-o vătămare gravă a integrității corporale și a

sănătății, urmare a unui accident de muncă. Consecințele fiind extrem de serioase pentru

starea sănătății, care justifică imperativ o tratare prioritară și urgentă. Atât legiuitorul

național (prin articolul 192, alineatul (2) CPC), cât și standardele europene recunosc că

litigiile privind vătămări ale sănătății necesită o diligență deosebită din partea

autorităților. Legea procesual-civilă obligă instanțele să acorde prioritate acestor cauze

și să le judece de urgență, dat fiind caracterul lor sensibil. În egală măsură, jurisprudența

CtEDO a reținut că pretențiile de despăgubiri pentru prejudicii corporale grave impun

autorităților o diligență excepțională în administrarea justiției.

pe rolul Curții Supreme de Justiție de aproape doi ani, fără ca măcar faza preliminară a

examinării admisibilității recursului să fie finalizată. Această durată este, în mod vădit,

excesivă și nejustificată pentru o etapă procesuală care, prin natura sa, ar trebui să se

rezume la un filtru sumar al cererilor de recurs. Tergiversarea sine die a pronunțării

asupra admisibilității încalcă nu doar obligația generală a instanțelor de a soluționa

cauzele într-un termen rezonabil, dar și obligația specifică de urgență impusă de

articolul 192, alineatul (2) CPC pentru litigiile de acest tip. Complexitatea cauzei nu

poate justifica această întârziere. Deși speța implică aspecte medicale și de dreptul

muncii, acestea au fost deja analizate pe fond în etapele anterioare (fond și apel),

recursul la CSJ limitându-se la chestiuni de legalitate. Depășirea cu mult a unui termen

de doi ani reprezintă o încălcare evidentă a cerinței termenului rezonabil și contravine

așteptărilor legitime ale părților la o administrare eficientă a justiției. Un factor major

care a condus la prelungirea nepermisă a procedurii îl constituie amânările repetate

dispuse de instanță, pe parcursul a peste cincisprezece ședințe de judecată consecutive.

Motivele invocate - precum necesitatea de studiere suplimentară a dosarului sau

implicarea judecătorului raportor în alte activități (delegări, ședințe administrative), au

fost folosite în mod reiterat, fără ca situația să se schimbe de la un termen la altul.

Procedural, amânarea pronunțării sau a dezbaterilor poate fi dispusă doar pentru motive

temeinice și în vederea soluționării eficiente a cauzei. În speță, nu a intervenit niciun

element nou între termene care să explice necesitatea unor noi amânări. Amânărilor ex

officio echivalează practic cu o abdicare de la obligația instanței de a asigura

soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, obligație stabilită atât de legea internă, cât

și de art. 6 §1 CEDO.

asupra situației sale, care este victima unei vătămări ce i-a afectat radical sănătatea și

capacitatea de viață activă. Suferă zilnic dureri cronice și se confruntă cu o dizabilitate,

având nevoie de tratamente medicale, recuperare și mijloace de subzistență adaptate

noii sale condiții. Compensația viageră solicitată în prezenta cauză, reprezintă mijlocul

de a face față acestor nevoi și de a-i asigura o viață demnă în condițiile date. Fiecare

termen judecătoresc amânat și fiecare lună care trece fără o soluție prelungește starea

de incertitudine și suferință. Starea sa de sănătate poate chiar să se deterioreze în timp,

iar șansele de reintegrare socială și profesională scad pe măsură ce justiția întârzie să îi

facă dreptate. Trecerea îndelungată a timpului poate compromite eficiența reparării

prejudiciului. Prin urmare, prejudiciul suferit se agravează cu fiecare zi de întârziere a

actului de justiție, transformând dreptul teoretic la despăgubire într-o reparație iluzorie

dacă nu este acordată la timp.

pentru analiza admisibilității recursului, reprezintă o aparentă încălcare a dreptului la

3

judecarea cauzei într-un termen rezonabil, garantat de art. 6 §1 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului. Conform practicii CtEDO, aprecierea caracterului

rezonabil al duratei unui proces depinde de complexitatea cauzei, conduita părților și a

autorităților, precum și miza litigiului pentru reclamant. Analizând aceste criterii în

contextul de față, rezultă că: (i) cauza, deși implică aspecte tehnice (medicale), nu

prezintă o complexitate excepțională care să justifice o durată atât de mare a procedurii

de recurs; (ii) reclamanta și-a exercitat drepturile procesuale eu diligență, formulând

recursul în termen și nefiind responsabilă de nicio amânare - așadar comportamentul

părților nu a contribuit la întârziere; (iii) în schimb, conduita autorităților judiciare este

factorul determinant al întârzierii, după cum reiese din amânările repetate dispuse de

instanță fără temei solid; (iv) miza cauzei pentru reclamantă este extrem de importantă

- fiind vorba despre obținerea unor despăgubiri necesare pentru viața și sănătatea sa -

ceea ce, atât potrivit jurisprudenței naționale, cât și europene, impune o diligență sporită

din partea instanțelor. CtEDO a subliniat că, în cauzele ce privesc prejudicii grave aduse

integrității fizice, autoritățile au obligația de a da dovadă de o promptitudine deosebită

în administrarea actului de justiție. Prin prisma tuturor acestor elemente, se conturează

concluzia că termenul rezonabil de soluționare a fost depășit în mod obiectiv.

Continuarea procedurii în același ritm lent ar adânci încălcarea art. 6 §1 CEDO,

atrăgând potențial răspunderea statului pentru nerespectarea dreptului la un proces

echitabil într-un termen rezonabil.

instituționale, inclusiv un proces de reformă și evaluare extraordinară a judecătorilor

(vetting), care au dus la reducerea temporară a numărului de magistrați activi. De altfel,

chiar Curtea Supremă de Justiție a constatat recent că, în urma demisiilor și reorganizării

instanței supreme, doar 10 din cele 20 de posturi de judecător sunt ocupate efectiv, ceea

ce contribuie la o sarcină excesivă de peste 7000 de dosare pendinte (dintre care circa

4157 cauze civile) pe rolul Curții. Or, este convinsă că din toate aceste dosare pendinte

nu toate, poate chiar minoritatea se încadrează în prevederile articolul 192, alineatul (2)

CPC care obligă instanțele anumite categorii de pricini civile să le judece cu prioritate

și de urgență. Aceste realități explică contextul în care au survenit amânările succesive.

Cu toate acestea, din punct de vedere juridic, statul nu se poate exonera de

responsabilitatea asigurării unui proces echitabil invocând probleme interne ale

sistemului judiciar. În jurisprudența CtEDO s-a statuat în mod constant că autoritățile

statale nu pot justifica întârzierile prelungite ale procedurilor invocând deficiențe

sistemice, precum lipsa de personal sau supraîncărcarea instanțelor. Ține de obligația

statului să își organizeze sistemul judiciar, încât instanțele să facă față cerințelor art. 6

problemele administrative precum deficitul de judecători, vacanțele de posturi sau

durata implementării reformelor (de tip vetting) nu pot fi opuse justițiabililor pentru a

le refuza dreptul la soluționarea cauzei într-un termen optim. Nu are nici culpa, nici

puterea de a remedia aceste probleme de sistem, însă resimte direct consecințele lor prin

întârzierea nepermisă a obținerii hotărârii irevocabile. Or, obligația de rezultat privind

respectarea termenului rezonabil al procesului incumbă stalului, care trebuie să depună

toate eforturile pentru a preveni tergiversările nejustificate. În speță, indiferent de

cauzele administrative ale întârzierii, persistă obligația pozitivă a instanței de a

identifica soluții (replanificarea dosarului cu prioritate, suplinirea completului,

adoptarea unor măsuri de gestionare eficientă a cauzei etc.), astfel încât cerințele legale

și convenționale de celeritate să fie respectate. Având în vedere cele expuse, în opinia

sa, menținerea status quo-ului actual al procedurii reprezintă o încălcare gravă și

continuă a drepturilor sale procesuale. Întârzierea excesivă - într-o cauză care, prin lege,

ar trebui judecată cu prioritate, subminează încrederea în actul de justiție și provoacă

4

prejudicii suplimentare. Mecanismul cererii de accelerare, este conceput tocmai pentru

a remedia asemenea situații de tergiversare nejustificată.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Sarcinile procedurii civile constau în judecarea justă, în termen rezonabil, a cauzelor

de apărare a drepturilor încălcate sau contestate, a libertăților și a intereselor legitime

ale persoanelor fizice și juridice și asociațiilor lor, ale autorităților publice și ale altor

persoane care sînt subiecte ale raporturilor juridice civile, familiale, de muncă și ale

altor raporturi juridice, precum și în apărarea intereselor statului și ale societății, în

consolidarea legalității și a ordinii de drept, în prevenirea cazurilor de încălcare a

legii.”

„(1) Cauzele civile se judecă în primă instanță în termen rezonabil. Criteriile de

determinare a termenului rezonabil sînt: complexitatea cauzei, comportamentul

participanților la proces, conduita instanței judecătorești și a autorităților relevante,

importanța procesului pentru cel interesat. Respectarea termenului rezonabil de

judecare a cauzei se asigură de către instanță.

(11) În situația în care, la judecarea unei cauze concrete, există pericolul de încălcare a

termenului rezonabil, participanții la proces pot adresa instanței care examinează cauza

în fond o cerere privind accelerarea procedurii de judecare a cauzei. Examinarea cererii

se face în absența părților, în termen de 5 zile lucrătoare, de către un alt judecător sau

de un alt complet de judecată decît cel care examinează cauza.

(12) Instanța decide asupra cererii de la alin.(11) printr-o încheiere motivată, prin care

fie obligă instanța care judecă cauza în fond să întreprindă un act procesual, stabilind,

după caz, un anumit termen pentru accelerarea procedurii, fie respinge cererea.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

(2) Cauzele privind încasarea pensiei de întreținere, apărarea drepturilor și intereselor

minorului, repararea prejudiciului cauzat prin vătămare a integrității corporale sau prin

altă vătămare a sănătății ori prin deces, litigiile de muncă, contestarea actelor

normative, a hotărîrilor, acțiunilor sau inacțiunilor autorităților publice, ale altor

organe și organizații, ale persoanelor oficiale și funcționarilor publici se judecă de

urgență și în mod prioritar.

MOTIVAREA INSTANȚEI

instanțele judecătorești au obligația pozitivă de a întreprinde toate măsurile necesare

pentru ca procesul civil să se desfășoare într-un termen rezonabil, în sensul art.6 § 1

CEDO, fapt ce rezidă inclusiv și din prevederile articolul 4 și articolul 192 din Codul de

procedură civilă precitate supra.

Justiție este justificată de împrejurări în mare parte neimputabile instanței cum ar fi,

demisia judecătorilor Curții Supreme de Justiție și de numărul mare de funcții vacante de

judecător al Curții, în care în prezent activează efectiv doar 10 din cei 20 de judecători

după cum prevede Legea nr.64 din 30 martie 2023 cu privire la Curtea Supremă de

Justiție.

Supreme de Justiție în prezent se află în total 7068 de dosare, dintre care 4152 civile.

interimară a Curții Supreme de Justiție, are în procedură în jur de 522 de dosare. Pe lângă

acestea, judecătorul raportor este membru al completelor de judecată speciale care

5

examinează contestațiile declarate în temeiul Legii nr.26 din 10 martie 2022, Legii nr.65

din 30 martie 2023 și Legii nr. 252 din 17 august 2023, care se referă la evaluarea externă

a judecătorilor și procurorilor. De asemenea, judecătorul Stela Procopciuc examinează în

primă instanță contestațiile depuse împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și

Consiliului Superior al Procurorilor. Ultimele categorii de cauze se examinează în termen

restrâns și în ședințe de judecată cu participarea părților.

parlamentare din Republica Moldova (28 septembrie 2025), iar potrivit Codului electoral

aceste categorii de dosare erau examinate în mod de urgență și prioritar.

termenului pentru examinarea admisibilității recursurilor presupune o planificare

echilibrată în funcție de volumul total al cauzelor aflate în procedura completelor, dar și

de necesitatea studierii corespunzătoare a dosarului, în vederea asigurării unei examinări

eficiente.

un termen mai restrâns după cum solicită recurenta Maria Cotelea pentru examinarea

cauzei în ordine de recurs. La caz, următoarea ședință de judecată este stabilită pentru

data de 18 februarie 2026, fiind cel mai proxim termen.

de accelerare nu este rațională.

Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge cererea depusă de Maria Cotelea, reprezentată de avocatul Dumitru

Codreanu cu privire la accelerarea procedurii de judecare în ordine de recurs a cauzei

civile nr.2ra-213/23.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Diana Stănilă

Judecători Oxana Parfeni

Ion Munteanu

6