2ra-585/23 — obligarea inlaturarii incalcarilor dreptului de proprietate care nu sunt legate cu privarea de posesiune si repararea prejudiciului moral

La 05 noiembrie 2020, Anatolie Vrînceanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei comunei Hiliuți, raionul Fălești cu privire la obligarea înlăturării încălcărilor dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii a invocat că, conform contractului de donație a bunului imobil din 30 martie 2020, bunul imobil cu toate părțile sale componente cu numărul cadastral ******, situat în Republica Moldova, com. ****** îi aparține cu drept de proprietate reclamantului.

În luna septembrie 2020, în satul ******, au fost efectuate lucrări de reabilitare a drumurilor de către un agent economic contractat de autoritatea publică locală, care este beneficiarul acestor servicii.

Ca rezultat al lucrărilor necalitative a drumului adiacent terenului cu numărul cadastral ******agentul economic a împins pământul (lut) de la drum peste gardul său, punând în pericol integritatea plasei și a stâlpilor de sprijin, iar în ultima zi când a fost finisate lucrările o porțiune de drum de lângă gard s-a surpat, pietrișul căzând peste gard.

La 05 octombrie 2020, a depus în adresa Primăriei Hiliuți, o cerere privind soluționarea prealabilă a litigiului, înregistrată sub numărul 78, în care a solicitat de la autoritatea publică locală (care este comanditarul lucrărilor de reabilitare a drumului adiacent terenului său, acceptând lucrările necalitative a agentului economic) și agentul economic sus-menționat contractat de Primărie (care a reparat prost porțiunea de drum), ambii prin acțiunile ilicite împiedicând să-și exercite dreptul de folosință și exercițiu a bunului (gardul și terenul), încetarea încălcării, evacuarea pământului și pietrișului surpat peste gard (plasă și stâlpi de sprijin) și săparea unui canal de scurgere a apelor de-a lungului gardului, ținând cont că în rezultatul înălțării semnificative a drumului indicat, apa după ploaie și macadamul de pe drum se scurg în grădină.

La cererea prealabilă practic nu s-a reacționat, deși a menționat că dacă nu se va reacționa în termen de 10 zile calendaristice din ziua înregistrării cererii, în caz contrar va fi nevoit să depună o acțiune în instanța de judecată cu privire la înlăturarea încălcărilor care nu sunt legate de privarea de posesiune, cu încasarea prejudiciului material și moral, cât și a cheltuielilor de judecată.

Abia la 30 octombrie 2020 la fața locului au fost aduși mai mulți lucrători cu semne distinctive a SA „Drumuri Bălți”, care au evacuat pământul și pietrișul 1 de pe plasă și stâlpii de sprijin a gardului din exterior, refuzând să efectueze lucrări pentru scurgerea apelor de-a lungul gardului și să consolideze marginea drumului pentru a evita surparea acestuia. A explicat reprezentantului agentului economic și primarului s. Hiliuți că după prima ploaie a fost nevoit să evacueze din grădină pietrișul și macadamul, iar ulterior după ploaia din 13 spre 14 octombrie, terenul respectiv iar a fost inundat cu apă, pietriș și macadamul după surparea în continuare a drumului adiacent terenului, prezentând și imagini foto, dar fără rezultat, lucrătorii firmei de construcție doar împrăștiind pe drumul surpat ceva pietriș.

Având în vedere, că dreptul său de proprietate asupra terenului cu numărul cadastral ******și a gardului (plasa și stâlpii de sprijin) adiacent privind folosința și dispoziția bunului a fost încălcat de Primăria Hiliuți prin acceptarea lucrărilor necalitative a drumului, care au afectat bunul imobil indicat. Autoritatea publică locală nici la momentul depunerii cererii prealabile, nici până la înaintarea acțiunii nu a indicat că ar fi având careva litigii cu agentul economic privitor la calitatea reparației bunului și de agentul economic care a reparat necalitativ drumul, consideră necesar ca prin hotărâre judecătorească să fie încetată încălcarea și remedierea situației.

Cu atât mai mult, Primăria Hiliuți nu a indicat datele agentului economic care a reparat drumul pentru a fi atras în proces în calitate de copârât sau intervenient accesoriu. De asemenea cheltuielile de judecată suportate de reclamant urmează a fi încasate de la pârâți, cât și prejudiciul pentru suferințe psihice suferite de reclamant în legătură cu omisiunea evazivă a părților pârâte de a reacționa la petiție și lipsa de atitudine în termenul util din partea acestora față de solicitările reclamantului din cererea prealabilă, disconfortul suferit de reclamant care după fiecare ploaie este nevoit să efectueze în grădină lucrări de remediere, morale citită de părțile pârâte precum că au urmărit careva interese meschine în cerințele sale și a pune mai presus interesul său decât cel public, deranjând chipurile nejustificat persoanele vizate, deși anume lucrările de înălțare a drumului, fără săparea unui canal de scurgere a apelor au creat probleme la mai mulți vecini și încălcat dreptul proprietarului prin acțiuni ilicite, actualmente în grădina sa formându-se o râpă, care după fiecare ploaie se va mări deoarece drumul este în vale.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile art. 585, 2036 din Codul civil și art. 166-167 din Codul de procedură civilă.

Reclamantul a solicitat obligarea Primăriei comunei Hiliuți, raionul Fălești să prezinte instanței de judecată datele agentului economic, care a efectuat reparația drumurilor în satul Hiliuți în luna septembrie 2020 și atragerea în proces a acestuia în calitate de copârât în baza art. 62 CPC; obligarea pârâților să evacueze pământul, pietrișul și molozul de pe terenul cu numărul cadastral ******, să efectueze lucrări pentru scurgerea apelor de-a lungul gardului adiacent terenului, să consolideze marginea drumului pentru a evita suprafața acestuia și încasarea prejudiciului mortal în mărime de 10 000 lei precum și cheltuielile de judecată. 2

Prin încheierea din 27 ianuarie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, a fost atras în proces în calitate de copârât Societatea pe Acțiuni „Drumuri Bălți” (f.d.44-45 Vol. I).

Prin încheierea din 27 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești s-a atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu pe lângă pârât Întreprinderea de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor” (f.d.103-104 Vol. I).

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, conform contractului de donație a bunului imobil din 30 martie 2020 Anna Vrîncean a donat lui Anatolie Vrînceanu terenul cu numărul cadastral ******cu suprafața de ******, și construcțiile cu numărul cadastral ****** și ******, cu suprafața de ******și respectiv ****** (f.d.5 Vol. I).

Conform titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, prin decizia Primăriei satului Hiliuți nr. 2/1 din 28 februarie 1993 Annei Vrîncean i s-a repartizat în proprietate privată pământ cu o suprafață de 0,1725 ha, cu scopul „construcție locativă” (f.d.92 Vol. I).

Instanța de apel a constatat cu certitudine faptul că, în scopul realizării lucrărilor de reparație a drumurilor publice în anul 2020 a fost adoptată HG nr. 314 din 20 mai 2020 cu privire la aprobarea Programului de reparație a drumurilor publice naționale și a Programului de reparație periodică/întreținere a drumurilor publice naționale, locale, comunale și a străzilor. Finanțarea lucrărilor preconizate urma a fi efectuată de către Ministerul Economiei și Infrastructurii din contul mijloacelor bugetului de stat pentru anul 2020, pe măsura acumulării resurselor financiare necesare. 3

Potrivit pct. 3 din Hotărârea de Guvern menționată supra, beneficiar al lucrărilor executate este ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor”, care în vederea realizării programelor nominalizate a organizat și desfășurat licitații publice deschise, privind achiziționarea lucrărilor de întreținere periodică a drumurilor publice naționale, locale, comunale și a străzilor.

Potrivit programului de reparație periodică/întreținerea drumurilor naționale, locale, comunale și străzi pe anul 2020, pentru raionul Fălești urma să fie efectuate lucrări de reparație a drumurilor și în satul Hiliuți, raionul Fălești (f.d.19 Vol. I).

Potrivit deciziei Consiliului local Hiliuți nr. 3/12 din 25 mai 2020 cu privire la aprobarea sectoarelor de drum care urmează a fi reparate din proiectul guvernamental „Drumuri Bune 2020” a fost aprobată porțiunea de drum selectată pentru efectuarea lucrărilor de reparație (varianta albă) în anul 2020 (f.d.20 Vol. I).

Potrivit procesului-verbal nr. 01 din 06 mai 2020 al ședinței comisiei pentru identificarea drumurilor din s. Hiliuți, care necesită a fi reparate prin proiectul guvernamental 2020 în sumă de 1087,63 lei s-au aprobat porțiunile de drum, ****** (f.d.21 Vol. I).

În urma petrecerii procedurii de achiziție a lucrărilor de întreținere periodică a drumurilor publice locale, comunale și străzi, amplasate teritorial în raioanele Fălești și Sîngerei, între ÎS „Administrația de Stata Drumurilor”, în calitate de Beneficiar și SA „Drumuri-Bălți”, în calitate de Antreprenor general a fost încheiat contractul de antrepriză nt.06-14/245 din 01.07.2020 (f.d. 133,Vol-I). În devizul local și catalogul de prețuri au fost indicate lucrările și valoarea acestora. Potrivit informației ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” din 02 iulie 2020 începerea lucrărilor este datată cu 02 iulie 2020, iar termenul de execuție a contractului este noiembrie 2020 (f.d.79 Vol. I).

Prin înștiințarea din 02 iulie 2020 ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” a notificat SA „Drumuri-Bălți” că termenul de începere a lucrărilor este de la 2 iulie 2020, termenul de execuție a lucrărilor noiembrie 2020. (f.d.134 Vol. I) Totodată, în jurnalul de evidență a lucrărilor executate a fost înscrisă zilnic informația cu privire la executarea lucrărilor în luna septembrie (f.d.135 Vol. I).

Lucrările de reparație a drumurilor locale din s. Hiliuți raionul Fălești au fost executate lucrări pe două sectoare de drum cu lungimea totală de 2 508 m, dintre care I sector – 2 156 m, iar sectorul II – 352 m. Valoarea totală a lucrărilor executate a constituit suma de 1 152 726 lei.

Instanța de apel a reținut că la, 05 octombrie 2020 reclamantul-apelant Anatolie Vrînceanu s-a adresat cu cerere privind soluționarea prealabilă a litigiului către Primăria s. Hiliuți, r-nul Fălești menționând încălcarea dreptului său de proprietate ca urmare a lucrărilor efectuate necalitativ ale drumului (f.d.6, 20 Vol. I).

Prin răspunsul la cererea prealabilă Primăria s. Hiliuți, raionul Fălești a reținut că agentul care a efectuat lucrările de reabilitare a drumurilor a fost stabilit de către organele ierarhic superioare, primăria fiind anunțată despre 4 demararea lucrărilor și agentul de execuție doar la începutul lucrărilor, iar consiliul local prin decizie a identificat doar sectoarele de drum care urmau a fi reabilitate. Totodată a indicat că nu s-au constatat că proprietatea lui Anatolie Vrînceanu nu a este afectată prin lucrările efectuate. În ceea ce privește săparea canalului de scurgere a apei dea lungul gardului s-a menționat faptul că această problemă se soluționează, urmează fi pregătit un deviz de cheltuieli și identificarea surselor financiare pentru acoperirea cheltuielilor date (f.d.23 Vol. I).

La 15 octombrie 2020 a fost semnat procesul-verbal de recepție nr. 44 a lucrărilor executate în octombrie 2020 de către ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” și SA „Drumuri-Bălți” și întocmită o notă informativă (f.d.136-138, 146). Iar la 10 februarie 2021 a fost semnat procesul-verbal de recepție nr. 88 a lucrărilor finalizate (f.d.147-151).

Instanța de apel a notat că lucrările de reparație a drumurilor au fost executate în baza caietului de sarcini, elaborat de responsabilii tehnici din cadrul ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” și SA „Drumuri-Bălți”, în corespundere cu normativele, standardele și prescripțiile tehnice în vigoare, fapt despre care este menționat atât în jurnalul de evidență a lucrărilor executate pentru luna septembrie 2020, cât și Nota informativă privind valoarea lucrărilor executate și în procesului-verbal de recepție a lucrărilor nr. 44 din 15.10.2020, executate în luna octombrie 2020, semnate de către beneficiar și antreprenorul general.

Potrivit procesului-verbal de recepție a lucrărilor nr. 44 din 15.10.2020 și a Anexei nr. 2 la acesta privind neconformitățile depistate a lucrărilor finalizate în r-nul Fălești, comisia a constatat că lucrările au fost executate în perioada iulie – decembrie 2020, fiind îndeplinite complet, fără obiecții, conform cerințelor caietului de sarcini și a normativelor în vigoare. Mai mult, atât pentru primul sector de drum în reparație, cât și pentru cel de-al doilea, au fost prevăzute și s-au executat lucrări de săpare mecanizată a rigorilor în pământ de categoria II, fapt ce contravine afirmațiilor apelantului precum că antreprenorul nu a săpat canal de scurgere a apei și a refuzat să efectueze lucrări pentru scurgerea apelor de-a lungul gardului său

Instanța de apel a stabilit că, sunt lipsite de temei afirmațiile apelantului privind efectuarea necalitativă a lucrărilor de reparație a drumului, or, acest fapt este combătut prin procesul-verbal de recepție a lucrărilor finalizate nr. 88 din 10.02.2021, care este semnat de comisia de recepție compusă din reprezentanți ai beneficiarului, antreprenorului general, de șefii Secției construcții, gospodărie comunală drumuri ai Consiliilor raionale Fălești și Sîngerei, primarii localităților respective.

Totodată, instanța de apel a apreciat critic concluziile reținute în Raportul de expertiză judiciară nr. 148 din 22 septembrie 2022, efectuat de expertul Achimov Anatolie, reieșind din faptul că conține date contrare circumstanțelor de fapt și este contradictorie. Or, potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 148 din 22 septembrie 2022 s-a concluzionat că în cadrul Programului de reparație periodică/întreținere a drumurilor publice naționale, locale, comunale 5 și a străzilor, pe anul 2020, în s******, au fost executate lucrări de reparație a mai multor străzi cu îmbrăcăminte rutieră din macadam. Iar în conformitate cu Programul și relațiile contractuale SA „Drumuri Bălți” lângă terenul de pe str. ******, aparținând lui Anatolie Vrînceanu a efectuat construcția drumului.

Instanța de apel a menționat că în raport expertul dualistic a reținut în pct.1 a concluziilor că „ din cauza lucrărilor necalitative, (ori) datorită faptului că terenul lui Anatolie Vrînceanu este situat semnificativ sub nivelul drumului în construcție, s-au produs daune gardului și terenului, din cauza eroziunii și distrugerii parțiale a învelișului drumului. Totodată, s-a stabilit că realizarea tronsonului de drum adiacent terenului de pe str. ******a fost executat necalitativ și nefinalizat, și că nu există un sistem necesar pentru scurgerea apelor din precipitațiile atmosferice și a apelor uzate. Ca urmare a spălării calcarului zdrobit și meluzei de pe drum către teren, din cauza precipitațiilor, aproximativ 50 m2 din teren a fost acoperit și poluat cu nisip și meluze de roci carbonatice și nu poate fi exploatat. Din cauza poluării proprietarului terenului de pe str. ******s-au produs daune materiale, a fost redusă valoarea de piață a proprietății.

Instanța de apel a conchis că expertul a reținut mai multe cauze ce au dus la poluarea terenului: 1. executarea necalitativă și nefinalizată a reparației drumului; 2. precipitațiile și apele uzate; 3. și faptul că terenul este situat semnificativ sub nivelul drumului în construcție.

Instanța de apel a reținut dispozițiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 68/2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, potrivit căruia raportul de expertiză este valabil dacă sunt respectate „cumulativ” următoarele condiții: laboratorul în care a fost efectuată expertiza judiciară este autorizai și actul de autorizare este valabil; cercetările au fost efectuate pentru specialitatea de expertiză judiciară pentru care laboratorul este autorizat; expertiza a fost efectuată prin metode și proceduri aprobate; expertiza a fost efectuată cu aparataj standardizai, în cazul expertizelor judiciare efectuate cu utilizarea aparatajului, mijloacelor tehnice sau a altui utilaj; expertiza a fost efectuată de un expert judiciar inclus în Registrul de stat al experților judiciari sau de către o persoană recunoscută în calitate de expert judiciar în procesul respectiv de către ordonatorul expertizei

Din analiza metodelor de cercetare folosite de către dl Achimov Anatolie în Raportul de expertiză judiciară nr. 148 din 22.09.2022 si anume alin. (3) din pag.4: „Pe parcursul investigațiilor de către expert au fost utilizate următoarele metode de cercetare: controlul documentelor prezentate; calculele și prelucrarea informației cu ajutorul sortărilor de specialitate; metoda inducției și deducției; metode de constatare - cercetare la fața locului a obiectului constatării, studierea actelor normative și literaturii tehnico-șțiințifice relevante obiectului constatării; descriere, analiză, comparație, generalizare”, instanța de apel a constatat că de către expert nu au fost respectate „cumulativ” condițiile privind valabilitatea raportului prevăzute la art. 36 alin. (2) din Legea nr. 68/2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar. 6

Astfel, instanța de apel a notat că folosirea metodelor menționate de către expert în raportul său de expertiză judiciară, creează îndoieli privind constatările profesionale ale acestuia cu referire la executarea necalitativă și nefinalizarea lucrărilor pe ******. Cu referire la constatarea de la alin. (3) din pag. 5 din raport „De-a lungul gardului terenului de pe str. Tinereții 33 din s. Hiliuți, r-l Fălești (nr. cadastral (4333117174) sunt adunate grămezi de calcar zdrobit și meluză ”, analizând Planșa fotografică la Raportul de expertiză judiciară nr. 148 din 22.09.2022, cât și „Imaginea nr.3: Planul terenului cu nr. cadastral 43331.1717, str. Tinereții 33, s. Hiliuți, r-ul Fălești, 4 cu indicarea zonei de impact negativ de pe marginea drumului reparat situat în apropiere”; „Imaginea nr.6: Aspectul și starea drumului reparat care trece de-a lungul terenului cu nr. cadastral 4333117174"; „Imaginea nr. 5: Zona de impact negativ amplasat de-a lungul hotarului terenului”; „Imaginea nr. 7: Starea tehnică a drumului de-a lungul hotarului terenului. Diferența în relieful terenului și semnele de proiectare ale drumului reparat. Urme ale învelișului de drum spălat pe teren. Stratul de sol fertil poluat și culturile agricole deteriorate”, se constată incorectitudinea întocmirii raportului și anume sunt indicate date ce nu corespund circumstanțelor de fapt: că adunarea de calcar zdrobit și meluză s-a efectuat pe de facto str. 24 August, dar nu pe str. Tinereții precum este indicat în raport

Instanța de apel a notat că, nu este clar în baza căror acte constatatoare sau metode de măsurare (în Raportul de expertiză judiciară nr.148 din 22.09.2022 nu se regăsește nici un act de constatare) s-a stabilit de către expert atât metrajul, cât și proveniența agregatelor indicate (nisip și meluze de roci carbonatice) în raport. În raportul de expertiză judiciară nu s-a regăsit momentul stabilirii legăturii cauzale dintre lucrările executate de către S.A. „Drumuri-Bălți” pe porțiunile de drum de pe str. ******și proveniența materialelor care poluează terenul, precum a menționat expertul. Afirmațiile expertului Achimov A. referitoare la legătura cauzală dintre lucrările de reparație a porțiunii de drum de pe ******, executate de S.A. „Drumuri- Bălți” și poluarea terenului de pe str. Tinereții, 33, care aparține lui Anatolie Vrînceanu sunt pur declarative.

Cu referire la alin. (9) și (10) din pag. 5 a raportului, precum: „ Principalul mod de înlăturare a acestei influențe negative conform situației de pe terenul din ****** (nr. cadastral ******), care aparține dlui Anatolie Vrînceanu, a fost expus în scrisoarea nr. 11/1/7145 din 23 noiembrie 2020 a Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova în scrisoare, care se află în dosar (pag. 36) este remarcat „… consecințele acestor lucrări a rezultat la deteriorarea parțială a unor bunuri private, situație care va fi redresată până la darea în exploatare a drumului respectiv... în urma discuțiilor dintre Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor ” cu Primăria din localitate, pe partea de drum în cauză va fi construită o rigolă din beton, devizul de cheltuieli este întocmit și urmează să fie aprobat prin decizia Consiliului local”, instanța de apel a constatat că expertul iarăși prezintă informația eronat, deoarece prin scrisoarea nr. 11/1/7145 din 23 noiembrie 2020 a Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova a dat doar propuneri de înlăturare a 7 problemelor, care ar putea apărea în urma executării lucrărilor, și nu se expune cu confirmarea faptului că atât pe str. ******, au fost executate lucrările „necalitativ și nu au fost finalizate de către Societatea pe Acțiuni „Drumuri- Bălți”. Aceste constatări per ansamblu pune la îndoială corectitudinea și veridicitatea Raportului în cauză.

Prin urmare, instanța de apel a stabilit că prima instanță corect a accentuat faptul că reieșind din probele administrate la caz, în special imaginile foto, explicațiile părților, că nu a fost probat faptul unei acțiuni necorespunzătoare a intimaților asupra bunurilor apelantului. Or, gardul gospodăriei este integru, nefiind deteriorat, iar pe terenul adiacent gardului gospodăriei lui Anatolie Vrînceanu nu sunt depozitate materiale de construcții care să provoace o anumită influență necorespunzătoare asupra terenului.

Instanța de apel a notat că, la caz, nu s-a constatat consecințele unei influențe necorespunzătoare asupra terenului ce aparține lui Anatolie Vrînceanu ca urmare a executării lucrărilor de reparație a drumului, iar din probele administrate pe caz rezultă că singura influență asupra terenului apelantului este cauzată de scurgerea apei de ploaie de pe stradă în grădina gospodăriei apelantului, care a adus cu sine și o parte din pietrișul așternut pe stradă.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apelantului prin care acesta invocă necesitatea efectuării de către intimați a unui canal de scurgere a apelor de ploaie din beton. O astfel de sarcină potrivit contractului de antrepriză, caietului de sarcini și devizului local nu a existat. Totodată, art. 590 alin. (3) din Codul civil, prevede expres că în situația în care curgerea apei de pe terenul superior (în cazul examinat de pe stradă) cauzează prejudicii terenului inferior (terenul reclamantului), proprietarul acestuia din urmă poate cere autorizarea instanței de judecată de a face pe terenul său lucrările necesare schimbării direcției apelor, suportând toate cheltuielile aferente. Astfel, în cazul în care apelantul consideră necesar de a efectua careva lucrări de construcție pentru a împiedica apa de ploaie să intre din stradă pe terenul său, anume lui îi revine obligația de a suporta toate cheltuielile aferente, dar nu intimaților.

Cu referire la pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, instanța de apel a notat că, din probele administrate nu a fost constatată existența nici a unei circumstanțe legale privind încasarea prejudiciului moral. Mai mult, din obiectul acțiunii rezultă că însăși apelantul/reclamant a invocat încălcarea unui drept patrimonial, dar nu al unui drept personal nepatrimonial, precum și nu a fost invocată existența unei norme legale care să îi confere lui Anatolie Vrînceanu dreptul de a solicita repararea prejudiciului moral în circumstanțele stabilite pe caz.

Prin urmare, instanța de apel a reținut justă și concluzia instanței de fond privind respingerea cerinței privind încasarea prejudiciului moral, or, apelantul nu a confirmat cauzarea unui prejudiciului moral real ca urmare presupuselor încălcări ale dreptului de proprietate de către Primăria mun. Bălți.

La 17 martie 2023, Anatolie Vrînceanu a declarat recurs împotriva deciziei din 30 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

La 12 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia recursului declarat, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului.

La 31 mai 2023, SA „Drumul Bălți”, reprezentată de avocatul Nicolai Prepelița, a depus referință, solicitând declararea recursului ca fiind inadmisibil.

Prin referința din 08 iunie 2023, Primăria Comunei Hiliuți, raionul Fălești, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

La 16 iunie 2023, Întreprinderea de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor” a depus referință, solicitând declararea recursului ca fiind inadmisibil.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. 9

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de către Anatolie Vrînceanu a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. 10 (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Astfel, cererea de recurs depusă de Anatolie Vrînceanu, la 17 martie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Anatolie Vrînceanu inadmisibil pentru motivele ce succed.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs.

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Anatolie Vrînceanu, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de recurentul Anatolie Vrînceanu, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. 11

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Anatolie Vrînceanu, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară ca inadmisibil recursul depus de recursul declarat de Anatolie Vrînceanu, împotriva deciziei din 30 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte Oxana Parfeni Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 12