3ra-809/21 — anularea actului administrativ

3ra-809/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-809/2021

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A. Ciobanu, E. Bejenaru)

D E C I Z I E

10 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursul depus de Anatolie Vrînceanu,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

înaintată de Anatolie Vrînceanu împotriva Consiliului municipal Bălți, persoană terță

Gherasim Dumitru, privind anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 27 aprilie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Vrînceanu Anatolie a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Bălți, persoană terță

Gherasim Dumitru, solicitând anularea deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 2/43 din

25 februarie 2020 Cu privire la conferirea titlului ,,Cetățean de onoare al municipiului

Bălți dlui Gherasim Dumitru”.

În motivarea acțiunii Vrînceanu Anatolie a indicat că, prin decizia Consiliului

municipal Bălți nr. 2/43 din 25 februarie 2020 lui Gherasim Dumitru i-a fost conferit

titlu ,,Cetățean de onoare al municipiului Bălți”, pe motivul contribuției în dezvoltarea

justiției în municipiul Bălți, pentru aportul personal la formarea încrederii societății în

actul de justiție, pentru onoare și valoare, pentru bărbăție și curaj, devotament și

patriotism adevărat de care a dat dovadă în timpul luptelor din Afganistan, pentru o

1

contribuție importantă la dezvoltarea mișcării veteranilor, consolidarea frăției de luptă

și cooperării a veteranilor care au participat la operațiunile militare din Afganistan.

Reclamantul a menționat că, decizia contestată contravine prevederilor

Regulamentului cu privire la conferirea titlului „Cetățean de onoare al municipiului

Bălți”, deoarece Gherasim Dumitru nu a avut realizări remarcabile față de comunitatea

municipală, acesta activează la Judecătoria Bălți în aceleași condiții și având merite față

de municipiu și locuitorii lui în egală măsură ca și ceilalți cetățeni care activează în alte

domenii din municipiu.

Reclamantul consideră că Gherasim Dumitru nu a manifestat curaj și eroism la

îndeplinirea datoriei de serviciu în calitate de judecător și celei civile după serviciu de

când locuiește în mun. Bălți, iar faptul că a făcut serviciul militar în Afganistan nu-l

situează pe o treaptă mai sus de alte persoane care la fel au participat în conflicte

militare.

Mai mult, în decizia contestată Consiliul municipal Bălți a indicat că Dumitru

Gherasim a contribuit personal la formarea încrederii societății în actul de justiție și la

dezvoltarea justiției în mun. Bălți având la bază adresările Eparhiei de Bălți și

Asociației Obștești Uniunea Veteranilor Războiului din Afganistan și Conflictelor

Armate, deși aceste instituții nu au competență de a da o apreciere lui Dumitru

Gherasim, în calitate de judecător.

La 12 martie 2020, reclamantul a depus cerere prealabilă către Consiliul mun.

Bălți, solicitând anularea deciziei nr. 2/43 din 25 februarie 2020 Cu privire la conferirea

titlului ,,Cetățean de onoare al municipiului Bălți dlui Gherasim Dumitru”, care însă a

fost lăsată fără soluționare.

Prin hotărârea din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, a

fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Vrînceanu

Anatolie împotriva Consiliului municipal Bălți, persoană terță Gherasim Dumitru,

privind anularea actului administrativ-decizia Consiliului municipal Bălți

nr. 2/43 din 25 februarie 2020 Cu privire la conferirea titlului ,,Cetățean de onoare al

municipiului Bălți dlui Gherasim Dumitru”.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a apreciat ca fiind admisibilă acțiunea

adresată de reclamant, în temeiul art. 17 din Codul administrativ, care prevede că drept

vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce

atingere prin activitate administrativă, or la caz, reclamantul domiciliind în aceeași

localitate cu persoana terță, în privința căreia a fost emisă decizia Consiliului municipal

Bălți contestată în instanța de judecată, deși indirect, tangențial dar aduce atingere

reclamantului prin activitatea administrativă contestată, dânsul fiind membru aceleiași

comunități, dispunând de dreptul de vot la formarea organelor autoadministrării publice

locale.

Prima instanță a constatat că Consiliul municipal Bălți a respectat procedura

prevăzută la art. 14 alin. (2) lit. s) din Legea privind administrația publică locală nr.

436-XVI din 28 decembrie 2006 și Regulamentul cu privire la conferirea titlului

,,Cetățean de onoare al municipiului Bălți”, aprobat prin decizia Consiliului municipal

2

Bălți nr. 3/43 din 30 martie 2017, fiind prezentat setul deplin de documente cu privire

la realizările și meritele candidatului Gherasim Dumitru.

Astfel, ținând cont de împrejurările constatate și probele prezente la materialele

cauzei, instanța de judecată a conchis în privința netemeinicie acțiunii, considerând că

decizia contestată a fost emisă de un organ colegial competent, în limitele procedurii

legale de elaborare și adoptare.

La 09 noiembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Vrînceanu Anatolie a

depus la Curtea de Apel Bălți cerere de apel nemotivată (f.d. 91), iar la 23 decembrie

2020, prin intermediul oficiului poștal, a depus cerere de apel motivată, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia,

sediul Central, emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii integral (f.d.99-102).

Prin decizia din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți a fost casată integral hotărârea

din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și emisă decizie nouă prin

care a fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de

Vrînceanu Anatolie împotriva Consiliului municipal Bălți, persoană terță Gherasim

Dumitru privind anularea deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 2/43 din 25 februarie

2020 Cu privire la conferirea titlului ,,Cetățean de onoare al municipiului Bălți dlui

Gherasim Dumitru” (f.d.132, 133-139).

Pentru a decide astfel, instanța de apel în corespundere cu art. art. 17, 20, 32 alin.

(2), 189 din Codul administrativ, a statuat asupra faptului că, argumentele expuse de

Vrînceanu Anatolie la înaintarea acțiunii, nu sunt susceptibile de a releva un interes

personal, nu demonstrează existența faptului încălcării sau contestării unui drept sau

interes legitim al său prin emiterea actului administrativ contestat.

Drept urmare a constatat faptul lipsei interesului material și procesual al lui

Vrînceanu Anatolie în examinarea prezentei cauze, aplicând prevederile art. 207

alin.(2) lit. e) din Codul administrativ.

Totodată, instanța de apel a explicat că potrivit art. 207 alin. (3) din Codul

administrativ, declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.

(2) lit. a) – e) exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant

cu aceeași acțiune.

În circumstanțele enunțate, instanța de apel a conchis că soluția de declarare a

acțiunii ca fiind inadmisibilă, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces

echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului or, soluția de inadmisibilitate de examinare a acțiunii în contencios

administrativ, pe motiv că, actul contestat nu constituie obiect de examinare în ordinea

contenciosului administrativ, nu constituie o expunere asupra fondului cauzei din partea

instanței de judecată ci presupune materializarea unei activități realizate de instanța de

contencios administrativ, la etapa de examinare a admisibilității acțiunii, de identificare

a obiectului acțiunii înaintate și a posibilității examinării acestuia conform procedurii

contenciosului administrativ.

La 19 iulie 2021, Anatolie Vrînceanu a depus cerere de recurs motivată, solicitând

casarea integrală a hotărârii din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul

3

Central și a deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, emiterea unei decizii noi

de admitere integrală a acțiunii (f.d.148-151).

În motivarea recursului, recurentul Anatolie Vrînceanu și-a manifestat dezacordul

cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe considerându-le neîntemeiate.

Recurentul a indicat că este eronată concluzia instanței de apel precum că, la caz,

nu se constată revendicarea unui drept în sensul art. 17 din Codul administrativ, având

în vedere că prin activitatea administrativă au fost vătămate drepturile și libertățile

stabilite de lege, lezând interesele tuturor locuitorilor municipiului Bălți deoarece

Consiliul municipal Bălți a fost ales de locuitorii municipiului Bălți, inclusiv de către

recurent, iar conferirea titlului de cetățean de onoare lui Dumitru Gherasim a avut loc

cu încălcarea regulilor stabilite. La fel, au fost ignorate prevederile art. 16, 39, 109 din

Constituția Republicii Moldova.

Recurentul consideră că, prin încălcarea prevederilor legale de acordare a titlului

onorific „Cetățean de onoare al mun. Bălți”, Consiliul municipal Bălți a discreditat

votul acordat de dânsul aleșilor locali, a diminuat valoarea acestui titlu și credibilitatea

în corectitudinea desemnării persoanelor demne de a purta acest titlu prin decizii

dubioase ale administrației publice locale.

Recurentul a mai menționat că, instanța de judecată a omis faptul că a fost

încălcată procedura de elaborare a deciziei contestate, fiind încălcată procedura (modul)

prezentării demersului privind conferirea titlului Cetățean de onoare (cap. III a

Regulamentului cu privire la conferirea titlului ,,Cetățean de onoare al municipiului

Bălți”, aprobat prin decizia Consiliului municipal Bălți nr. 3/43 din 30 martie 2017)fapt

detaliat relatat în cererea de apel pe 3 pagini cu privire la faptul: cine are dreptul de a

se adresa cu propunerea privind conferirea titlului cetățean de onoare, modul petrecerii

adunării generale și adoptării deciziei, modului întocmirii procesului-verbal al adunării

generale, documentele care se anexează la propunere. De asemenea, s-a încălcat și

modul de examinare a demersurilor sus indicate pentru conferirea titlului Cetățean de

onoare (cap. IV a Regulamentului menționat), potrivit pct. 27 reprezentările indicate ce

nu corespund prezentului Regulament, nu urmau a fi examinate și trebuiau returnate

inițiatorilor, ceia ce nu a fost făcut. În asemenea circumstanțe, instanța urma să adopte

hotărâre de anulare a deciziei contestate.

Recurentul susține că, instanța de fond nu a atras atenția la faptul că, prin decizia

nr. 2/43 din 25 februarie 2020, Consiliul municipal Bălți a ignorat prevederile legale

referitor la condițiile si motivele de conferire a titlului Cetățean de onoare dlui Dumitru

Gherasim, care sînt expres prevăzute în Regulamentul cu privire la conferirea titlului

,,Cetățean de onoare al municipiului Bălți”, aprobat prin decizia Consiliului municipal

Bălți nr. 3/43 din 30 martie 2017. Astfel, activitatea de serviciu a lui Dumitru Gherasim,

activitatea în mișcarea veteranilor și satisfacerea serviciului militar în termen nu a

schimbat nici într-un mod Republica Moldova, municipiul Bălți și condițiile de trai a

locuitorilor, lipsind legătura cauzală între activitățile lui Dumitru Gherasim și

bunăstarea cetățenilor, ultimul nu a construit și nu a desfășurat activități de caritate în

municipiul Bălți.

4

Recurentul consideră că, recursul a fost depus în termen având în vedere că la

ședința de judecată din 25 mai 2021 nu a fost prezent din motive familiale. Mai mult,

verificând portalul Curții de Apel Bălți, inclusiv până la data de 25 iunie 2021, a

constatat că la capitolul hotărâri nu este nici o soluție adoptată pe caz, anexând dovezile

respective pe 3 file. Astfel, a solicitat în scris eliberarea dispozitivului deciziei

judecătorești pe care l-a recepționat prin intermediul oficiului poștal, abia la data de 15

iulie 2021, după solicitarea repetată din 07 iulie 2021. Astfel, solicită repunerea în

termen în corespundere cu art. 65, art. 237 din Codul administrativ, în caz că instanța

consideră că termenul a fost omis.

Conform art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 25 mai 2021.

La 15 iulie 2021, Anatolie Vrînceanu a recepționat dispozitivul deciziei contestate,

fapt confirmat prin semnătura olografă din recipisa anexată (f.d.159), iar date referitor

la recepționarea deciziei motivate la materialele cauzei lipsesc.

La 19 iulie 2021, Anatolie Vrînceanu a depus cerere de recurs motivată împotriva

deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți (f.d.148-151).

Astfel, instanța de recurs consideră că recursul a fost depus cu respectarea

termenului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ, respectiv lipsește necesitatea

pronunțării instanței în privința cerinței de repunere în termen a recursului.

La 27 iulie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia

cererii de recurs depusă de Anatolie Vrînceanu, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f.d.162). Deși intimații au recepționat copia recursului lui Anatolie

Vrînceanu, până la data stabilită pentru examinarea recursului, aceștia nu și-au

valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință.

Prin încheierea din 06 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul depus

de Anatolie Vrînceanu, împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost

numit pentru examinare în fond, în complet de 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează

și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea

Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au

5

fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul și de a

menține decizia din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, din următoarele motive.

Conform art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care respinge recursul.

De asemenea potrivit dispozițiilor art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.

Aplicabile litigiului sunt prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin.

(2) din Codul administrativ, care stipulează că pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile

cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul

administrativ, conform cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de

fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Din materialele cauzei rezultă că prin decizia Consiliului municipal Bălți nr. 2/43

din 25 februarie 2020 Cu privire la conferirea titlului „Cetățean de onoare al

municipiului Bălți dlui Gherasim Dumitru” a fost conferit titlul „Cetățean de onoare al

municipiului Bălți dlui Gherasim Dumitru” pentru contribuția în dezvoltarea

domeniului justiției în municipiul Bălți, pentru aportul personal la formarea încrederii

societății în actul de justiție, pentru onoare și valoare, pentru bărbăție și curaj,

devotament și patriotism adevărat de care dat dovadă în timpul luptelor din Afganistan,

pentru o contribuție importantă la dezvoltarea mișcării veteranilor, consolidarea frăției

de luptă și cooperării a veteranilor care au participat la operațiuni militare din

Afganistan (f.d. 43).

Nefiind de acord cu decizia Consiliului municipal Bălți nr. 2/43 din 25 februarie

2020 Cu privire la conferirea titlului „Cetățean de onoare al municipiului Bălți dlui

Gherasim Dumitru”, Anatolie Vrînceanu la 12 martie 2020 s-a adresat cu cerere

prealabilă Consiliului municipal Bălți, solicitând anularea deciziei nominalizate (f.d.5),

însă nu a primit răspuns, motiv pentru care a depus în instanța de judecată prezenta

acțiune.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a conchis în privința

netemeinicei cererii de chemare în judecată depusă de Vrînceanu Anatolie împotriva

Consiliului municipal Bălți, persoană terță Gherasim Dumitru, privind anularea actului

administrativ, decizia Consiliului municipal Bălți nr. 2/43 din 25 februarie 2020 Cu

privire la conferirea titlului ,,Cetățean de onoare al municipiului Bălți dlui Gherasim

Dumitru”.

6

Judecând apelul declarat de Anatolie Vrînceanu, instanța de apel a admis apelul

declarat, a casat integral hotărârea din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul

Central și a emis decizie nouă prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea în

contencios administrativ depusă de Vrînceanu Anatolie împotriva Consiliului

municipal Bălți, persoană terță Gherasim Dumitru privind anularea deciziei Consiliului

municipal Bălți nr. 2/43 din 25 februarie 2020 Cu privire la conferirea titlului ,,Cetățean

de onoare al municipiului Bălți dlui Gherasim Dumitru”.

În favoarea soluției date, instanța de apel a reținut prevederile art. 207 alin. (2) lit.

e) din Codul administrativ, potrivit cărora acțiunea în contencios administrativ se

declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica încălcarea prin

activitatea administrativă a unui drept în sensul art. 17, drept vătămat fiind orice drept

sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Această concluzie este considerată de către completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție întemeiată și urmează a fi

menținută.

Colegiul reține că, potrivit art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept

poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

La rândul său, art. 189 alin. (1) și (2) din același cod, statuează expres că orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a

unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. O acțiune în

contencios administrativ poate fi înaintată și atunci cînd autoritatea publică nu a

soluționat în termen legal o cerere.

Totodată, conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii

și se aplică nemijlocit legea.

Iar potrivit art. 39 alin. (2) din Codul administrativ coroborat cu art. 17 din Codul

administrativ, orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate

publică în sensul art. 17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate

adresa instanței de judecată competente. Drept vătămat este orice drept sau libertate

stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ, potrivit căruia acțiunea în contencios administrativ se declară

inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea

administrativă, a unui drept în sensul art. 17.

7

Dispozițiile legale enunțate inter alia reglementează condițiile testului de

admisibilitate pe care trebuie să le parcurgă acțiunea în contencios administrativ,

inclusiv pentru acțiunea în obligare.

În acest context, Colegiul reține că unul dintre elementele definitorii ale acțiunii

în contencios administrativ este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din

formele activității administrative. Or, reclamantul care înaintează acțiune în contencios

administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual pentru testul de

admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia îi se aduce atingere prin

activitatea administrativă contestată sau prin refuzul autorității administrative de a

soluționa în termenul legal o cerere.

Raportând la caz cadrul legal enunțat și reieșind din constatările susmenționate,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al lărgit Curții Supreme de

Justiție reține că instanța de apel întemeiat a ajuns la concluzia inadmisibilității acțiunii

înaintate de Anatolie Vrînceanu împotriva Consiliului municipiului Bălți, persoană

terță Gherasim Dumitru cu privire la anularea actului administrativ.

Aceasta deoarece reieșind din dispozițiile art. 207 alin. (2) lit. e) în coroborare cu

art. 39 alin. (2), 17 și 189 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, sesizarea instanței de

judecată de către orice persoană care în opinia sa revendică încălcarea unui drept al său

prin activitatea administrativă a unei autorități publice, fie prin refuzul autorității

administrative de a soluționa în termenul legal o cerere, implică existența obligatorie a

două condiții, și anume: existența vătămării unui drept recunoscut de lege a

reclamantului și vătămarea dreptului său să fie cauzat printr-un act administrativ, fie

prin refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal o cerere.

Cu toate acestea, la caz, recurentul Anatolie Vrînceanu, nu a motivat și justificat

explicit în plan procesual, care sunt în concret drepturile pretins lezate prin adoptarea

deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 2/43 din 25 februarie 2020 Cu privire la

conferirea titlului ,,Cetățean de onoare al municipiului Bălți dlui Gherasim Dumitru”,

care se solicită a fi anulată la caz.

Respectiv, Curtea de Apel Bălți corect a statuat că deși instanța de fond inițial a

respins acțiunea lui Anatolie Vrînceanu, aceasta examinând legalitatea actului contestat

nu a supus verificării temeiul adresării în justiție cu astfel de acțiune, pretinsul drept

vătămat prin actul contestat, neefectuând astfel cercetarea mult aspectuală, completă a

tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit notează că instanța de apel întemeiat a

constatat că Anatolie Vrînceanu, nu a revendicat încălcarea unui drept al său în sensul

art. 17 în coroborare cu art. 39 alin. (2), 17 și 189 alin. (1) și (2) din Codul administrativ,

motiv pentru care decizia din 25 mai 2021 este legală și întemeiată.

Colegiul lărgit invocă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care

a statuat că, pentru ca un reclamant să se poată declara victimă, acesta trebuie să

prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale probabilității survenirii unei încălcări,

la care ar fi supus personal, fiind insuficiente niște simple bănuieli sau conjuncturi

8

[Senator Lines GmbH împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii Europene

(cererea nr. 45572/00)].

Curtea a subliniat că în Convenție nu este prevăzută posibilitatea de a angaja o

actio popularis în scopul interpretării drepturilor recunoscute în Convenție, aceasta nu

autorizează nici persoanele particulare să se plângă în legătură cu o dispoziție de drept

intern doar pentru că aceștia consideră, fără să fi suportat în mod direct efectele, că

dispoziția respectivă încalcă Convenția (Aksu v. Turcia, Burden v. Regatului Unit).

Or, prevederile legale precizate interzic apriori și inter alia înaintarea acțiunilor

în contencios administrativ populare, adică actio popularis. Indiferent de felul acțiunii

în contencios administrativ, inclusiv în cadrul acțiunii în obligare, reclamantul trebuie

să revendice un drept subiectiv al său vătămat sub sancțiunea declarării acțiunii

inadmisibile.

Totodată, Colegiul lărgit observă că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale

constante (a se vedea, în acest sens, HCC nr. 14 din 15 noiembrie 2012, § 76, și DCC

nr. 43 din 8 iulie 2016, § 26), stabilirea unor condiții de admisibilitate pentru

introducerea acțiunilor în justiție nu constituie o încălcare a accesului liber la justiție.

Mai mult, Curtea reține că liberul acces la justiție presupune accesul la mijloacele

procedurale prin care se înfăptuiește justiția și este competența exclusivă a

legislatorului de a institui regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor

judecătorești, așa cum prevede articolul 115 alin. (4) din Constituție.

În același context și Curtea Europeană a Drepturilor Omului menționează că

accesul la justiție poate fi limitat, în special prin instituirea condițiilor de admisibilitate,

domeniu în care statul se bucură de o anumită marjă de apreciere. Aceste limitări trebuie

să urmărească un scop legitim, asigurâdu-se o proporționalitate între interesul persoanei

și scopul legitim urmărit (Guérin v. Franța, 29 iulie 1998, § 37). Totuși, limitările nu

trebuie să reducă la zero esența acestui drept.

De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că dispozițiile

legale referitoare la formalitățile și limitele de timp care trebuie îndeplinite pentru a

introduce o acțiune sunt menite să asigure buna administrare a justiției și respectarea,

în special, a principiului securității juridice. Justițiabilii ar trebui să se aștepte ca aceste

reguli să fie aplicate (Gheorghiță v. Republica Moldova, 2 iulie 2019, § 27).

În contextul celor elucidate, Colegiul lărgit menționează că stabilirea regulilor de

desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești constituie o prerogativă

exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite,

reguli speciale de procedură. Sub acest aspect, principiul liberului acces la justiție

presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a-l utiliza în formele și în

modalitățile prevăzute de lege.

În concluzie completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție apreciază ca fiind nefondate criticile formulate de către recurent în

susținerea netemeiniciei deciziei constestate, precum că instanța de apel a pronunțat

decizia cu aplicarea eronată a normelor de drept material.

9

Astfel, constatând că decizia din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți privind

declararea inadmisibilă a acțiunii depuse de Anatolie Vrînceanu este corectă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursul depus de Anatolie Vrînceanu.

În conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) lit. a), alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Anatolie Vrînceanu.

Se menține decizia din 25 mai 2021 a Curții de Apel Bălți, în cauza de contencios

administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Anatolie

Vrînceanu împotriva Consiliului municipal Bălți, persoană terță Gherasim Dumitru,

privind anularea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

10