3ra-1191/22 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ

Dosar nr. 3ra-1191/22 (2-21169738-01-3ra-14112022)

Instanța de fond: Judecătoria Bălți, sediul Central, judecător – E. Balan

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători – S. procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi

Î N C H E I E R E

14 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ungureanu Ivan, prin

intermediul avocatului Ocerednaia Larisa,

în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ungureanu

Ivan împotriva Consiliului mun. Bălți privind anularea parțială a actului

administrativ, obligarea emiteri actului administrativ,

împotriva deciziei din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Ungureanu Ivan, prin intermediul avocatului

Ocerednaia Larisa, și menținută hotărârea din 02 martie 2022 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 13 noiembrie 2021, Ungureanu Ivan s-a adresat cu acțiune în contencios

administrativ împotriva Consiliului mun. Bălți privind anularea parțială a deciziei

nr. 8/31 din 30 iunie 2021 și obligarea emiterii actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că deține calitatea de proprietar al

obiectelor comerciale nr.1 cu suprafața totală de 28,8 m2; nr. 11 cu suprafața totală

16,2 m2, nr.16 cu suprafața totală de 39,3 m2, care sunt amplasate într-un complex

comercial din mun. Bălți, Piața V. Alecsandri, 4. Aceste obiecte sunt construite de

investitori particulari, printre care figurează și reclamantul, având la bază

documentele perfectate de Primăria mun. Bălți: certificat de urbanism, proiectul

nr.5/5-04-AC-B, certificat de construire nr. 159 din 27 iulie 2004, proces-verbal de

recepție finală nr. 2 din 18 iulie 2005.

Reclamantul a menționat că obiectul comercial nr. 1 cu suprafața totală de 28,8

m2 a fost primit în exploatare și înregistrat la OCT Bălți cu numărul cadastral

XXXXXXXXXX.01; obiectul comercial nr. 11 cu suprafața totală de 16,2 m2 a fost

primit în exploatare și înregistrat la OCT Bălți cu numărul cadastral

1

XXXXXXXXXX.11; iar obiectul comercial nr. 16 cu suprafața totală de 39,3 m2 a

fost primit în exploatare și înregistrat la OCT Bălți cu numărul cadastral

XXXXXXXXXX.16.

Potrivit reclamantului, la 15 octombrie 2021, a primit copia deciziei Consiliului

mun. Bălți nr. 8/31 din 30 iunie 2021 cu privire la perfectarea și reperfectarea

relațiilor funciare prin intermediul încheierii contractelor de arendă a terenurilor și

anexa la acesta. În pct. 1 al deciziei este indicat: “Se perfectează și reperfectează

relațiile funciare cu persoanele fizice și juridice prin încheierea contractelor de

arendă a terenurilor, conform anexei”. În anexă sunt indicate obiectele comerciale,

care aparțin lui Ungureanu Ivan: pct. 6 - Gheretă comercială amplasat pe adresa:

mun. Bălți, Piața V. Alecsandri, XXXXXXXXXX, cu suprafața de 39,3 m2, până la

19 iunie 2022; pct.7 - Gheretă comercială, amplasată pe adresa: mun. Bălți, Piața V.

Alecsandri, XXXXXXXXXX, cu suprafața de 16,2 m2, până la 19 iunie 2022; pct.

8 - Gheretă comercială amplasată pe adresa: mun. Bălți, Piața V. Alecsandri,

XXXXXXXXXX, cu suprafața de 28,8 m2, până la 19 iunie 2022.

Reclamantul apreciază p. 6, p. 7 și p. 8 ale anexei la decizia Consiliului mun.Bălți

nr. 8/31 din 30 iunie 2021, în ceea ce privește stabilirea termenului arendei

terenurilor ocupate de obiectele comerciale ce-i aparțin cu drept de proprietate,

numai până la 19.06.2022, ca ilegală, or, prin actul administrativ contestat a fost

încălcat dreptul de proprietate al reclamantului, actul administrativ fiind unul

discriminatoriu.

Potrivit deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 2/51 din 24 februarie 2011, s-a stabilit

pe teritoriul mun. Bălți următoarea ordine de determinare a termenelor de arendă a

loturilor de teren: 1; 3; 20 ani și mai mult pentru obiectele bunului imobil proprietate

privată și obiectele privatizate.

Astfel, conform opiniei reclamantului, obiectele comerciale nr. 1, nr. 11, nr. 16

reprezintă bunuri imobile proprietate privată, pentru care se stabilește un termen de

20 ani și mai mult.

Prin deciziile nr. 8/31 din 30 iuinie 2021 și nr. 8/32 din 30 iunie 2021, Consiliul

mun. Bălti a admis un tratament diferențiat nejustificat.

De asemenea, la caz, autoritatea publică nu a respectat condițiile de motivare a

actului administrativ.

Reieșind din cele expuse, Ungureanu Ivan a solicitat anularea parțială a actului

administrativ prin excluderea de la p. 6, p. 7 și p. 8 a anexei deciziei Consiliului Bălți

nr. 8/31 din 30 iunie 2021, din rubrica termenul arendei – “până la 19 iunie 2022”,

ca fiind ilegal și obligarea Consiliul mun. Bălți să emită un act administrativ

individual cu privire la stabilirea termenelor arendei de 20 de ani pentru terenurile

ocupate de obiectele bunului imobil proprietate privată - nr. 1 cu suprafața totală de

28,8 m2, nr. 11 cu suprafața totală 16,2 m2, nr. 16 cu suprafața totală de 39,3 m2

conform Deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 2/51 din 24 februarie 2011.

Prin hotărârea din 02 martie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a respins

acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ungureanu Ivan împotriva

Consiliului mun. Bălți privind anularea parțială a actului administrativ, obligarea

emiteri actului administrativ.

Prin decizia din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea de

apel depusă de Ungureanu Ivan, prin intermediul avocatului Ocerednaia Larisa, și

menținută hotărârea din 02 martie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

2

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că decizia Consiliului mun. Bălți

nr. 2/51 din 24 februarie 2011 a fost modificată prin decizia Consiliului mun. Bălți

nr. 8/28 din 30 iunie 2021, după cum urmează: - în sbpct. 1.1. sintagma “un an – doi

ani” se substituie cu sintagma “până la 2 ani”; - în sbpct. 1.2. sintagma “cinci ani”

se substituie cu sintagma “până la 5 ani”; - în sbpct. 1.3. sintagma „20 ani și mai

mult” se substituie cu sintagma „până la 20 (douăzeci) ani și mai mult” (f.d. 30).

Totodată, instanța de apel a constatat faptul că prin decizia Consiliului mun. Bălți

nr. 8/11 din 30 iunie 2021 cu privire la introducerea modificării în decizia Consiliului

municipal Bălți nr. 15/11 din 12 noiembrie 2015 cu privire la reconstruirea zonei

centrale a mun. Bălți, s-au introdus modificări, după cum urmează: sbpct. 4.2 va

avea următorul cuprins: “se stabilește termenul-limită de arendă a terenurilor pentru

amplasarea obiectelor de orice destinație (inclusiv – pentru construcțiile cu caracter

provizoriu) pe teritoriul indicat, până la data de 19 iunie 2022. S-a decis ca Primarul

mun. Bălți să aducă la cunoștință decizia tuturor proprietarilor de chioșcuri și

pavilioane, amplasate în zona centrală (f.d. 31).

Instanța de apel a atestat că deciziile Consiliului mun. Bălți nr. 8/11 și nr. 8/28

din 30 iunie 2021 nu au fost contestate, fiind în vigoare.

Mai mult, având în vedere faptul că construcțiile comerciale ce aparțin lui

Ungureanu Ivan, amplasate în Piața V. Alecsandri din mun. Bălți, se află în zona

centrală a mun. Bălți, în privința acestora se răsfrâng dispozițiile deciziilor

Consiliului mun. Bălți nr. 15/11 din 12 noiembrie 2015 și nr. 8/11 din 30 iunie 2021.

Astfel, prin decizia Consiliului mun. Bălți nr. 8/31 din 30 iunie 2021 și anexa la

aceasta corect a fost stabilit termenul de arendă/locațiune a terenului pe care sunt

amplasate construcțiile apelantului, până la 19 iunie 2022.

De asemenea, instanța de apel a respins argumentul apelantului că deciziile

Consiliului mun. Bălți nr. 8/11 și nr. 8/28 din 30 iunie 2021 la momentul emiterii

deciziei contestate nu erau în vigoare, deoarece nu erau publicate în Registrul public,

fapt ce atrage nulitatea deciziei nr. 8/31 din 30 iunie 2021, or, din textul ultimei

decizii nu urmează că aceasta din urmă a fost emisă ca efect al deciziilor nr. 8/11 și

nr. 8/28 din 30 iunie 2021.

Ținând cont de prevederile art. 1251, 1253 din Codul civil, Curtea de Apel Bălți

a constatat legalitatea actului administrativ contestat. Iar alegațiile apelantului că

termenul arendei urmează a fi instituit pe cel puțin 20 ani, le-a considerat

neîntemeiate și contrare prevederilor legale menționate. Mai mult, stabilirea

termenului de arendă, în cazul în care acestea se încadrează în limitele temporale

stabilite de Codul civil, ține de oportunitatea actului administrativ, astfel că, potrivit

art. 225 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată nu este competentă să

se pronunțe asupra oportunității unui act administrativ.

Suplimentar, instanța de apel a respins și argumentele cu privire la nemotivarea

deciziei contestate și referitor la caracterul discriminatoriu al actului administrativ,

deoarece acestea nu și-au găsit confirmarea în procesul de examinare a cauzei.

La 28 iulie 2022, Ungureanu Ivan, prin intermediul avocatului Ocerednaia Larisa,

a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți.

Ulterior, la 05 decembrie 2022, recurentul a depus recurs motivat, solicitând

admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

3

În motivarea cererii de recurs s-a invocat că instanțele inferioare au ignorant

argumentele aduse de recurent și au pronunțat soluții eronate. Suplimentar au fost

reiterate aceleași circumstanțe și motive ca și în acțiune și cererea de apel.

La 05 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat prin poșta

electronică copia cererii de recurs Consiliului și Primăriei m. Bălți (f.d. 168, 169).

Cu toate acestea, intimatul nu au făcut uz de dreptul său de a depune referință asupra

recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Astfel, instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Bălți a fost

pronunțată la 30 iunie 2022, dispozitivul fiind notificat avocatului recurentului prin

poșta electronică la 01 iulie 2022 (f.d. 150), iar decizia motivată i-a fost comunicată

recurentului la 03 noiembrie 2022 (f.d. 157).

Astfel, depunerea recursului nemotivat la 28 iulie 2022 (f.d. 154), cât și

motivarea acestuia expediată prin poștă la 30 noiembrie 2022 (f.d. 167), sunt în

termen.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Ungureanu Ivan, prin

intermediul avocatului Ocerednaia Larisa, completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție îl consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes

rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

4

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului

și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, instanța de recurs accentuează că admisibilitatea recursului

trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești

supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes,

de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Ungureanu

Ivan, prin intermediul avocatului Ocerednaia Larisa.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, de judecată al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul înaintat de Ungureanu Ivan, prin intermediul avocatului Ocerednaia

Larisa, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

5