3ra-75/18 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-75/18

Prima instanță: Jud. Bălți (sediul Central)

Jud. Ghercavii Svetlana

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți:

I.Grosu, A. Corcenco, A.Ciobanu

Î N C H E I E R E

24 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului judecător: Ala Cobăneanu

Judecători: Luiza Gafton

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de Gordaș Igor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gordaș Igor către

Consiliul mun. Bălți, privind anularea deciziei nr. 7/7 din 27 iulie 2016,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 28 septembrie 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de Consiliul mun. Bălți și s-a casat hotărârea Judecătoriei Bălți

din data de 03 aprilie 2017,

c o n s t a t ă :

La 25 noiembrie 2016, Gordaș Igor, s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată către Consiliul mun. Bălți privind anularea deciziei nr. 7/7 din 27 iulie 2016.

În motivarea acțiunii a indicat că, o persoană necunoscută, în lipsa inițiativei

persoanei oficiale, la fel și în lipsa ședinței și deciziei „Comisiei Obștești”, a pregătit

proiectul Deciziei Consiliului municipal privind conferirea titlului „Cetățean de

onoare a municipiului Bălți”, și iarăși în lipsa adresării oficiale a primarului, a remis

direct Comisiei Obștești pentru examinarea materialelor și propunerilor privind

conferirea titlului „Cetățean de onoare a municipiului Bălți”.

A menționat că, potrivit Regulamentului cu privire la conferirea titlului

„Cetățean de onoare a municipiului Bălți” aprobat prin decizia nr. 3/8 din 31 martie

2010 emisă de către Consiliul municipal Bălți, care prevede că: „pct. 3.1.

Examinarea demersului cu documentele anexate realizează Comisia Obștească

aprobată prin decizia Consiliului”; „pct. 3.2. Comisia în termen de o lună din ziua

parvenirii documentelor necesare realizează examinarea prealabilă a documentelor

parvenite: a) prezența tuturor documentelor necesare pentru examinarea demersului

autentifiate datelor, indicate în demers; b) lipsa/prezența antecedentelor penale,

eliberarea din serviciu pentru încălarea disciplinei de muncă și altor părți negative a

activității, anexate la conferirea titlului.” „pct.3.3. În baza rezultatelor examinării

demersului comisia perfectează avizul respectiv .” „pct. 3.4. Documentele pregătite

de comisie, se transmit spre examinare primarului municipiului (anexa nr. 2 ).” „

pct. 3.5. După examinarea recomandărilor comisiei de primar, chestiunea se include

în ordinea de zi a Consiliului și serviciile respective perfectează proiectul de decizie

a Consiliului.” „pct. 3.6. Decizia Consiliului municipal cu privire la conferirea

titlului se aprobă prin vot secret sau deschis de majoritatea voturilor din numărul

total de conselieri.” „pct. 3.7. Decizia Consiliului municipal cu privire la conferirea

titlului de onoare în mod obligatoriu trebuie să fie publicată în ziare „Golos Bălți” și

„Vocea Bălțului”.

A explicat că, primarul însuși a propus conferirea titlului de „Cetățean de

onoare a municipiului Bălți” episcopului de Bălți și Fălești Marchel (Mihăescu

N.V.), și careva demersuri din partea colectivului de muncă sau Consiliul municipal

Bălți nu puteau exista.

A relevat că, la Secția relații cu publicul, urma a fi înaintat spre examinare

demersul primarului, dar nu proiectul Deciziei Consiliului municipal, care la rândul

său prin intermediul Președintelui Comisiei Consultative, urma împreună cu

secretarul comisiei să examineze actele și în comisie să examineze acest demers.

Fapt ce nu a avut loc, deoarece nu exista vre-un careva demers din partea primarului.

Totodată a subliniat faptul că, nu a fost respectată procedura prevăzută în

Decizia Consiliului municipal Bălți nr. 3/8 din 31 martie 2010, cu modificările

ulterioare.

A reiterat că, conform anexei Deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 4/59 din

19 mai 2016 a fost aprobată componența Comisiei obștești, președintele comisiei

fiind numit - Lilia Sava (vice- primarul mun. Bălți), vicepreședinte - Liudmila

Dovgani - (șeful Secției administrație publică locală), însă, în procesul - verbal din

22 iunie 2016, este indicat că persoanele vizate au lipsit de la ședință. Ședința dată

fiind condusă de către președintele interimar al comisiei - Irina Serdiuc, care nu avea

dreptul de a participa, deoarece nu era membru al comisiei. Membrii comisiei fiind

aprobați prin Decizia Consiliului municipal Bălți nr. 4/59 din 19 mai 2016.

A taxat că, Comisia Obștească pentru examinarea materialelor și propunerilor

privind conferirea titlului „Cetățean de onoare al municipiului Bălți”, desinestătător

nu putea să-și numească președinte interimar, or, acest fapt nu intră în împuternicirile

acesteia. Ca urmare, procesul-verbal al Comisiei Obștești pentru examinarea

materialelor și propunerilor privind conferirea titlului „Cetățean de onoare al

municipiului Bălți” din 22 iulie 2016 a fost semnat de către o persoană ne

împutemicită –„președintele intermiar”- Serdiuc Irina, care nu este membru al

comisiei, astfel procesul- verbal nu poate fi recunoscut valabil.

A explicat că, nu poate fi recunoscută valabilă și „propunerea la proiectul de

Decizie a Consiliului municipal Bălți” privind conferirea titlului „Cetățean de

onoare al municipiului Bălți” episcopului de Bălți și Fălești Marchel, semnat de către

șeful Secției administrației publice locale - Ludmila Dovgani, așa cum această

propunere este semnată de către o persoană care nu executa obligațiunile șefului

Secției administrației publice locale.

La fel, a indicat, în urma deciziei „Comisiei obștești” și „propunerii la proiectul

de Decizie a Consiliului municipal Bălți” documentele se transmit primarului, care

după examinarea recomandărilor comisiei, inițiază includerea acestei chestiuni în

ordinea de zi a Consiliului și dispune perfectarea proiectului de Decizie.

Totodată, menționează că, potrivit Anexei nr. 2 și „Regulamentului” aprobat

prin Decizia Consiliului municipal Bălți nr. 3/8 din 31.03.2010, proiectul hotărârii

sus-menționate urmează a fi inclus în ordinea de zi la ședința Comisiei consultative

de specialitate ale Consiliului municipal Bălți, ceia ce nu a avut loc. Astfel, doar

după efectuarea tuturor procedurilor prevăzute, poate fi examinată întrebarea privind

conferirea titlului „Cetățean de onoare al municipiului Bălți”,

A explicat că, consilierii municipiului Bălți, au ignorat părerea majorității

cetățenilor, nu au dus careva consultații, și au conferit titlul „Cetățean de onoare al

municipiului Bălți” - episcopului de Bălți și Fălești Marche, fără a lua în calcul cele

menționate.

În aceeași ordine de idei, mai indică că, la 27 iulie 2016 în cadrul ședinței

extraordinare a Consiliului municipal Bălți, pentru careva aport în dezvoltarea

tradițiilor moral-spirituale, activitatea moral-culturală sporită direcționată spre

păstrarea și consolidarea înțelegerii interconfesionale, educarea cetățenilor în spiritul

idealurilor morale și valorilor umane, episcopului de Bălți și Fălești Marchel i-a fost

conferit titlului de „Cetățean de onoare al municipiului Bălți”.

A statuat că, s-a adresat cu cerere prealabilă către Consiliul municipal Bălți

solicitând anularea deciziei Consiliului municipal Bălți 7/7 din 27 iulie 2016 „cu

privire la conferirea titlului „Cetățean de onoare al municipiului Bălți episcopului de

Bălți și Fălești Marchel”, or după părerea sa, ultimul nu întrunește toate cerințele.

Mai mult ca atât, personal a întreprins și întreprinde măsuri de destabilizare

interconfesională, activ participă de partea unor anumite puteri politice, nu doar

personal participând în viața politică, dar și „obligând” prin anumite metode preoții

și călugării care se află în subordinea sa să propage o anumită poziție printre enoriași.

A explicat că, prin Decizia nr. 9/76 din 29 septembrie 2016 i-a fost respinsă

cererea prealabilă.

A solicitat anularea Deciziei Consiliului Municipal Bălți nr. 7/7 din 27 iulie

2016 ”Cu privire la conferirea titlului „Cetățean de onoare al municipiului Bălți

episcopului de Bălți și Fălești Marchel, lui Mihăescu Nicolai”.

Prin hotărîrea judecătoria Bălți din 03 aprilie 2017 a fost admis cererea de

chemare în judecată a reclamanului Gordaș Igor către Consiliul mun. Bălți, privind

anularea deciziei nr. 7/7 din 27 iulie 2016.

S-a anualat decizia Consiliului Municipal Bălți nr. 7/7 din 27 iulie 2016 ”Cu

privire la conferirea titlului „Cetățean de onoare al municipiului Bălți episcopului de

Bălți și Fălești Marchel, lui Mihăescu Nicolai”.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 28 septembrie 2017 s-a admis apelul

declarat de Consiliul mun. Bălți și s-a casat hotărârea Judecătoriei Bălți din 03 aprilie

2017, cu emiterea unei noi decizii prin care:

S-a respins cererea de chemare în judecată a reclamanului Gordaș Igor către

Consiliul mun. Bălți, privind anularea deciziei nr. 7/7 din 27 iulie 2016, ca fiind

depusă tardiv.

La 06 decembrie 2017 Gordaș Igor a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 28

septembrie 2017, cu menținerea hotărârii judecătoriei Bălți din 03 aprilie 2017.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanței de invocând

că instanța de judecată a apreciat greșit probele și înscrisurile administrate la caz,

fapt ce a dus la aplicarea eronată a normelor de drept material.

În acest sens, susține că instanța de judecată nu a elucidat pe deplin toate

circumstanțele în raport cu argumentele și probele prezentate și a trecut în mod

superficial asupra circumstanțelor pricinii, fără a da apreciere acestora în coraport

cu normele de drept invocate ca fiind lezate.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Bălți a fost

pronunțată la 28 septembrie 2017, expediată în adresa părților la 13 octombrie 2017

(f.d 126), recepționată de recurent, fapt confirmat prin aviz (f.d 127).

Astfel, având în vedere că recursul declarat împotriva deciziei Curții de Apel

Bălți din 28 septembrie 2017 a fost depus la 06 decembrie 2017, în conformitate

cu art. 434 Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2). Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține

următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind

admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate

în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Capitolul

XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul

XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă

că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin

însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat

că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten împotriva

Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Gordaș Igor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Gordaș Igor se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Ala Cobăneanu

Judecători

Luiza Gafton

Nicolae Craiu