3ra-75/18 — anularea actului administrativ

Examinarea demersului cu documentele anexate realizează Comisia Obștească aprobată prin decizia Consiliului”; „pct. 3.

Comisia în termen de o lună din ziua parvenirii documentelor necesare realizează examinarea prealabilă a documentelor parvenite: a) prezența tuturor documentelor necesare pentru examinarea demersului autentifiate datelor, indicate în demers; b) lipsa/prezența antecedentelor penale, eliberarea din serviciu pentru încălarea disciplinei de muncă și altor părți negative a activității, anexate la conferirea titlului.” „pct.3.

În baza rezultatelor examinării demersului comisia perfectează avizul respectiv .” „pct. 3.

Documentele pregătite de comisie, se transmit spre examinare primarului municipiului (anexa nr. 2 ).” „ pct. 3.

După examinarea recomandărilor comisiei de primar, chestiunea se include în ordinea de zi a Consiliului și serviciile respective perfectează proiectul de decizie a Consiliului.” „pct. 3.

Decizia Consiliului municipal cu privire la conferirea titlului se aprobă prin vot secret sau deschis de majoritatea voturilor din numărul total de conselieri.” „pct. 3.

Decizia Consiliului municipal cu privire la conferirea titlului de onoare în mod obligatoriu trebuie să fie publicată în ziare „Golos Bălți” și „Vocea Bălțului”. A explicat că, primarul însuși a propus conferirea titlului de „Cetățean de onoare a municipiului Bălți” episcopului de Bălți și Fălești Marchel (Mihăescu N.V.), și careva demersuri din partea colectivului de muncă sau Consiliul municipal Bălți nu puteau exista. A relevat că, la Secția relații cu publicul, urma a fi înaintat spre examinare demersul primarului, dar nu proiectul Deciziei Consiliului municipal, care la rândul său prin intermediul Președintelui Comisiei Consultative, urma împreună cu secretarul comisiei să examineze actele și în comisie să examineze acest demers. Fapt ce nu a avut loc, deoarece nu exista vre-un careva demers din partea primarului. Totodată a subliniat faptul că, nu a fost respectată procedura prevăzută în Decizia Consiliului municipal Bălți nr. 3/8 din 31 martie 2010, cu modificările ulterioare. A reiterat că, conform anexei Deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 4/59 din 19 mai 2016 a fost aprobată componența Comisiei obștești, președintele comisiei fiind numit - Lilia Sava (vice- primarul mun. Bălți), vicepreședinte - Liudmila Dovgani - (șeful Secției administrație publică locală), însă, în procesul - verbal din 22 iunie 2016, este indicat că persoanele vizate au lipsit de la ședință. Ședința dată fiind condusă de către președintele interimar al comisiei - Irina Serdiuc, care nu avea dreptul de a participa, deoarece nu era membru al comisiei. Membrii comisiei fiind aprobați prin Decizia Consiliului municipal Bălți nr. 4/59 din 19 mai 2016. A taxat că, Comisia Obștească pentru examinarea materialelor și propunerilor privind conferirea titlului „Cetățean de onoare al municipiului Bălți”, desinestătător nu putea să-și numească președinte interimar, or, acest fapt nu intră în împuternicirile acesteia. Ca urmare, procesul-verbal al Comisiei Obștești pentru examinarea materialelor și propunerilor privind conferirea titlului „Cetățean de onoare al municipiului Bălți” din 22 iulie 2016 a fost semnat de către o persoană ne împutemicită –„președintele intermiar”- Serdiuc Irina, care nu este membru al comisiei, astfel procesul- verbal nu poate fi recunoscut valabil. A explicat că, nu poate fi recunoscută valabilă și „propunerea la proiectul de Decizie a Consiliului municipal Bălți” privind conferirea titlului „Cetățean de onoare al municipiului Bălți” episcopului de Bălți și Fălești Marchel, semnat de către șeful Secției administrației publice locale - Ludmila Dovgani, așa cum această propunere este semnată de către o persoană care nu executa obligațiunile șefului Secției administrației publice locale. La fel, a indicat, în urma deciziei „Comisiei obștești” și „propunerii la proiectul de Decizie a Consiliului municipal Bălți” documentele se transmit primarului, care după examinarea recomandărilor comisiei, inițiază includerea acestei chestiuni în ordinea de zi a Consiliului și dispune perfectarea proiectului de Decizie. Totodată, menționează că, potrivit Anexei nr. 2 și „Regulamentului” aprobat prin Decizia Consiliului municipal Bălți nr. 3/8 din 31.03.2010, proiectul hotărârii sus-menționate urmează a fi inclus în ordinea de zi la ședința Comisiei consultative de specialitate ale Consiliului municipal Bălți, ceia ce nu a avut loc. Astfel, doar după efectuarea tuturor procedurilor prevăzute, poate fi examinată întrebarea privind conferirea titlului „Cetățean de onoare al municipiului Bălți”, A explicat că, consilierii municipiului Bălți, au ignorat părerea majorității cetățenilor, nu au dus careva consultații, și au conferit titlul „Cetățean de onoare al municipiului Bălți” - episcopului de Bălți și Fălești Marche, fără a lua în calcul cele menționate. În aceeași ordine de idei, mai indică că, la 27 iulie 2016 în cadrul ședinței extraordinare a Consiliului municipal Bălți, pentru careva aport în dezvoltarea tradițiilor moral-spirituale, activitatea moral-culturală sporită direcționată spre păstrarea și consolidarea înțelegerii interconfesionale, educarea cetățenilor în spiritul idealurilor morale și valorilor umane, episcopului de Bălți și Fălești Marchel i-a fost conferit titlului de „Cetățean de onoare al municipiului Bălți”. A statuat că, s-a adresat cu cerere prealabilă către Consiliul municipal Bălți solicitând anularea deciziei Consiliului municipal Bălți 7/7 din 27 iulie 2016 „cu privire la conferirea titlului „Cetățean de onoare al municipiului Bălți episcopului de Bălți și Fălești Marchel”, or după părerea sa, ultimul nu întrunește toate cerințele. Mai mult ca atât, personal a întreprins și întreprinde măsuri de destabilizare interconfesională, activ participă de partea unor anumite puteri politice, nu doar personal participând în viața politică, dar și „obligând” prin anumite metode preoții și călugării care se află în subordinea sa să propage o anumită poziție printre enoriași. A explicat că, prin Decizia nr. 9/76 din 29 septembrie 2016 i-a fost respinsă cererea prealabilă. A solicitat anularea Deciziei Consiliului Municipal Bălți nr. 7/7 din 27 iulie 2016 ”Cu privire la conferirea titlului „Cetățean de onoare al municipiului Bălți episcopului de Bălți și Fălești Marchel, lui Mihăescu Nicolai”. Prin hotărîrea judecătoria Bălți din 03 aprilie 2017 a fost admis cererea de chemare în judecată a reclamanului Gordaș Igor către Consiliul mun. Bălți, privind anularea deciziei nr. 7/7 din 27 iulie 2016. S-a anualat decizia Consiliului Municipal Bălți nr. 7/7 din 27 iulie 2016 ”Cu privire la conferirea titlului „Cetățean de onoare al municipiului Bălți episcopului de Bălți și Fălești Marchel, lui Mihăescu Nicolai”. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 28 septembrie 2017 s-a admis apelul declarat de Consiliul mun. Bălți și s-a casat hotărârea Judecătoriei Bălți din 03 aprilie 2017, cu emiterea unei noi decizii prin care: S-a respins cererea de chemare în judecată a reclamanului Gordaș Igor către Consiliul mun. Bălți, privind anularea deciziei nr. 7/7 din 27 iulie 2016, ca fiind depusă tardiv. La 06 decembrie 2017 Gordaș Igor a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 28 septembrie 2017, cu menținerea hotărârii judecătoriei Bălți din 03 aprilie 2017. În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanței de invocând că instanța de judecată a apreciat greșit probele și înscrisurile administrate la caz, fapt ce a dus la aplicarea eronată a normelor de drept material. În acest sens, susține că instanța de judecată nu a elucidat pe deplin toate circumstanțele în raport cu argumentele și probele prezentate și a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor pricinii, fără a da apreciere acestora în coraport cu normele de drept invocate ca fiind lezate. În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Potrivit materialelor cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 28 septembrie 2017, expediată în adresa părților la 13 octombrie 2017 (f.d 126), recepționată de recurent, fapt confirmat prin aviz (f.d 127). Astfel, având în vedere că recursul declarat împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 28 septembrie 2017 a fost depus la 06 decembrie 2017, în conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă. La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Având în vedere cele expuse, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gordaș Igor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Gordaș Igor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Ala Cobăneanu Judecători Luiza Gafton Nicolae Craiu