3ra-887/17 — obligarea elaborării actului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea elaborării actului
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-887/17 — obligarea elaborării actului (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 3ra-887/17
Instanța de fond: Judecătoria Bălți – D. Gherasim
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – S. Procopciuc, A. Garbuz, E. Grumeza
Î N C H E I E R E
23 august 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
În componentă:
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova,
judecători Luiza Gafton, Maria Ghervas,
soluționând admisibilitatea recursului declarat de către Gordaș Igor,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Gordaș Igor
împotriva Consiliului municipal Bălți privind obligarea elaborării actului,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 21 martie 2017, prin care a fost
admis apelul declarat de către Gordaș Igor, casată hotărârea Judecătoriei Bălți din 23
noiembrie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în
judecată depusă de Gordaș Igor către Consiliul municipal Bălți privind obligarea
elaborării regulamentului privind consultarea publică cu societatea civilă în procesul
decizional, s-a respins ca tardivă,
C O N S T A T Ă:
La 14 octombrie 2016 Gordaș Igor s-a adresat în instanța de judecată cu cerere
împotriva Consiliului municipal Bălți, solicitând de a obliga Consiliul municipal Bălți
în timp de o lună să pregătească și pe parcursul lunii următoare să aprobe
documentele necesare privind reglementarea consultațiilor publice cu societatea civilă
a proiectelor deciziilor sale (f.d. 2).
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 03 august 2016 s-a adresat către
Consiliul municipal Bălți, făcând referire la art. 8 alin. (3) al Legii privind
administrația publică locală, unde a menționat că nu a găsit și nu a făcut cunoștință cu
vreun document care reglementează desfășurarea obligatorie a consultațiilor publice
asupra proiectelor de decizii a Consiliului municipal. Mai mult, Consiliul municipal
Bălți nici nu a adoptat un astfel de Regulament.
Din aceste considerente, a solicitat Consiliului municipal Bălți să elaboreze și să
aprobe Regulamentul cu privire la regulile privind organizarea procedurilor de
consultații publice în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor.
Consiliul mun. Bălți a soluționat cererea cu încălcare a termenului de 30 zile
prevăzute de Legea contenciosului administrativ.
Astfel, prin răspunsul nr. G-2097/23 din 11.10.2016 i s-a comunicat despre
existența Dispoziției primarului nr. 47 din 10.02.2011 privind aprobarea regulilor de
organizare a procedurii privind garantarea transparenței în procesul elaborării și
1
adoptării deciziilor și dispozițiilor Primarului mun. Bălți, cât și faptul că Consiliul
mun. Bălți consideră cererea lui Gordaș Igor neîntemeiată.
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 23 noiembrie 2016 cererea de chemare în
judecată depusă de Gordaș Igor către Consiliul municipal Bălți privind obligarea
elaborării regulamentului privind consultarea publică cu societatea civilă în procesul
decizional s-a respins (f.d. 26, 30-32).
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 21 martie 2017 s-a admis apelul declarat de
Gordaș Igor, s-a casat hotărârea Judecătoriei Bălți din 23 noiembrie 2016 cu emiterea
unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Gordaș Igor
către Consiliul municipal Bălți privind obligarea elaborării regulamentului privind
consultarea publică cu societatea civilă în procesul decizional, s-a respins ca tardivă
(f.d. 53, 54-56) .
Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, la 08 iunie 2017 Gordaș Igor a
contestat-o cu recurs, solicitând casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei
instanțe cu emiterea unei noi soluții, prin care a admite integral acțiunea (f.d. 61-63).
În motivarea recursului recurentul a invocat că instanța de apel cât și prima
instanță la examinarea cauzei, nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele
importante pentru soluționarea pricinii și a dat o interpretare eronată normelor de
drept procedural.
Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 21
martie 2017, expediată prin intermediul oficiului poștal cu scrisoarea de însoțire nr.
8969 din 02.05.2017, și recepționată la 04 mai 2017, fapt confirmat prin avizul de
recepție (f.d. 57, 59) .
Cererea de recurs a fost depusă la 08 iunie 2017, în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Gordaș
Igor este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că
Gordaș Igor indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de apel a
apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute
ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor,
fapt inadmisibil în recurs.
Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de apel. Forța
atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și
concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt
în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
2
Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. 2, 3 și 4.
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul
declarat de către recurent asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții
de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de
judecată primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei
de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal
invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
declarat de Gordaș Igor inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 CPC completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
D I S P U N E:
Recursul, declarat de către Gordaș Igor, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului
judecătorul Svetlana Filincova
judecători Luiza Gafton
Maria Ghervas
3