3ra-1286/17 — contestarea actului administrativ

3ra-1286/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: Sv. Ghercavii dosarul nr. 3ra-1286/17

instanța de apel: S. Procopciuc, E. Grumeza, A. Garbuz

Î N C H E I E R E

29 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Luiza Gafton, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Consiliul municipal Bălți,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiului teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Bălți, intervenient accesoriu

Asociația obștească „Centrul Pro Comunitate” cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 15 august 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de către Oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, casată

hotărârea Judecătoriei Bălți din 02 februarie 2017 și emisă o nouă hotărâre de

admitere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 02 septembrie 2016, Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Bălți cu

privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 19 mai 2016,

Consiliul municipal Bălți a adoptat decizia nr. 4/7 „Cu privire la aprobarea

proiectului Acordului de colaborare între Asociația obștească „Centrul Pro

Comunitate” și Consiliului municipal Bălți”, prin care a fost aprobat proiectul

Acordului de colaborare între Asociația obștească „Centrul Pro Comunitate” și

Consiliului municipal Bălți.

Menționează că, în conformitate cu art. 68 al Legii nr.436 din 28 decembrie

2006 privind administrația publică locală, a efectuat controlul sub aspectul legal al

deciziei menționate, în urma căruia a constatat că, aceasta a fost adoptată cu

încălcarea prevederilor legislației în vigoare.

Afirmă că, la data de 30 iunie 2016 a înaintat pârâtului o notificare, prin care

a solicitat anularea deciziei nr. 4/7 din 19 mai 2016 „Cu privire la aprobarea

proiectului Acordului de colaborare între Asociația obștească „Centrul Pro

1

Comunitate” și Consiliului municipal Bălți”, însă prin decizia nr. 6/35 din 21 iulie

2016 aceasta a fost respinsă.

Relevă că, pornind de la domeniile de activitate ale autorităților

administrației publice locale stabilite de Legea privind descentralizarea

administrativă, consiliul local, conform prevederilor art. 14 alin. (2) lit. j) din

Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, decide,

în condițiile legii, asocierea cu alte autorități ale administrației publice locale,

inclusiv din străinătate, pentru realizarea unor lucrări și servicii de interes public,

pentru promovarea și protejarea intereselor administrației publice locale, precum și

colaborarea cu agenți economici și asociații obștești din țară și din străinătate în

scopul realizării unor acțiuni sau lucrări de interes comun.

Astfel, susține că, consiliile locale pot decide doar în condițiile legii

colaborarea cu asociațiile obștești din țară și din străinătate în scopul realizării

acțiuni de interes comun.

Invocă că, conform prevederilor art. 8 din Legea nr. 837 din 17 mai 1996 cu

privire la asociațiile obștești, statul poate să acorde sprijin asociațiilor obștești prin

finanțarea cu destinație specială, la cererea acestora, a unor programe sociale,

științifice și culturale, prin încheierea unor contracte pentru executare de lucrări și

prestare servicii, precum și prin plasarea, pe bază de concurs, a unor comenzi

sociale de realizare a diferitelor programe de stat unui număr nelimitat de asociații

obștești. Statul contribuie la desfașurarea activității asociațiilor obștești ce

urmăresc beneficiul public, colaborând cu acestea și promovând față de ele o

politică fiscală preferențială. În relațiile cu asociațiile obștești care desfașoară

activitate în același domeniu, organele de stat nu trebuie să acorde preferințe nici

uneia din ele.

Menționează că, conform prevederilor art. 18 alin. (9) din Legea nr. 179 din

10 iulie 2008 cu privire la parteneriatul public-privat, relația de parteneriat public-

privat se stabilește doar în baza de concurs, indiferent de forma lui contractuală de

realizare.

În acest context, susține că, Consiliul municipal Bălți a omis procedura

enunțată, nu a asigurat egalitatea și liberul acces la concurs a tuturor doritorilor,

încălcând, astfel principiul expus în art. 34 alin. (1) din Constituția Republicii

Moldova.

Consideră că, aprobarea acordului de parteneriat direct cu Asociația

obștească „Centrul Pro Comunitate” contravine prevederilor legislației în vigoare.

Solicită anularea deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 4/7 din 19 mai 2016

„Cu privire la aprobarea proiectului Acordului de colaborare între Asociația

obștască „Centrul Pro Comunitate” și Consiliul municipal Bălți”.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Bălți din 21 noiembrie 2016 a fost

atrasă în procesc Asociația obștească „Centrul Pro Comunitate” în calitate de

intervenient accesoriu.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 02 februarie 2017 a fost respinsă

acțiunea ca neîntemeiată.

2

Prima instanță respingând acțiunea și-a argumentat soluția prin faptul că,

scopul Memorandului de colaborare aprobat prin decizia contestată, nu rezidă din

finanțarea uneia din părți din bugetul public, ci din reprezentarea intereselor

Primăriei mun. Bălți în raport cu programele de finanțare externă, pentru efectuarea

activităților direcționate spre dezvoltarea socio-economică a municipiului Bălți.

Astfel, prima instanță a concluzionat că, Consiliul municipal Bălți la

emiterea deciziei contestate nu a admis careva discriminare și/sau inegalitate în

drepturi între Asociația obștească „Centrul Pro Comunitate” și alte asociații

obștești, făcând trimitere la prevederile art. 14 alin. (1) și (2) lit. j) ale Legii nr. 436

din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și ale art. 33 alin. (3) al

Legii nr. 837 din 17 mai 1996 cu privire la asociațiile obștești.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 15 august 2017 a fost admis apelul

declarat de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, casată hotărârea

primei instanțe și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost admisă acțiunea și a fost

anulată decizia Consiliului municipal Bălți nr. 4/7 din 19 mai 2016 „Cu privire la

aprobarea proiectului Acordului de colaborare între Asociația obștască „Centrul

Pro Comunitate” și Consiliul municipal Bălți”.

Instanța de apel anulând decizia nr. 4/7 din 19 mai 2016 și-a argumentat

concluzia prin faptul că, relația de parteneriat public-privat, indiferent dacă

subiectul de drept este o asociație obștească sau privată, se realizează doar în baza

concursului, condiție obligatorie care nu a fost respectată de către Consiliul

municipal Bălți, făcând trimitere la prevederile art. 18 alin. (9) al Legii nr. 179 din

10 iulie 2008 cu privire la parteneriatul public-privat.

La data de 18 septembrie 2017, Consiliul municipal Bălți a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și,

anume, nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată și a fost aplicată legea

care nu trebuia să fie aplicată.

Menționează că, procesul de încheiere a acordurilor de colaborare cu

asociațiile obștești este reglementat de Legea nr. 837 din 17 mai 1996 cu privire la

asociațiile obștești și nu de Legea nr. 179 din 10 iulie 2008 cu privire la

parteneriatul public-privat.

În acest sens, invocă că, instanța de apel la soluționarea cauzei urma să

aplice art. 33 alin. (3) al Legii nr. 837 din 17 mai 1996 cu privire la asociațiile

obștești, normă care nu prevede obligativitatea încheierii acordurilor de colaborare

cu asociațiile obștești în bază de concurs.

Consideră că, instanța de apel neîntemeiat a aplicat în speță prevederile art.

18 alin. (9) din Legea nr. 179 din 10 iulie 2008 cu privire la parteneriatul public-

privat, deoarece prin acordul contestat nu s-a stabilit un parteneriat public-privat, ci

o relație de colaborare prevăzută de Legea cu privire la asociațiile obștești, precum

și ale art. 8 alin. (1) al Legii nr. 837 din 17 mai 1996 cu privire la asociațiile

obștești, deoarece norma respectivă se referă la acordarea de către stat a sprijinului

3

asociațiilor obștești prin finanțarea cu destinație specială, la cererea acestora, a

unor programe sociale, științifice și culturale, prin încheierea unor contracte pentru

executare de lucrări și prestare de servicii, precum și prin plasarea, pe bază de

concurs, a unor comenzi sociale de realizare a diferitelor programe de stat, însă

acordul de colaborare aprobat prin decizia contestată poartă caracter organizatoric

și nu prevede nici un fel de finanțări de la stat.

Invocă că, încheierea acordurilor de colaborare dintre autoritățile publice

locale și asociațiile obștești de utilitate publică este prevăzută de art. 14 alin. (2) lit.

j) al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală,

conform căruia, consiliul local decide colaborarea cu asociații obștești din țară și

din străinătate în scopul realizării unor acțiuni sau lucrări de interes comun, precum

și de art. 33 alin. (3) al Legii nr. 837 din 17 mai 1996 cu privire la asociațiile

obștești, care reglementează că, autoritatea publică poate desfășura, în comun cu

asociația obștească de utilitate publică, activități de interes public în domeniul

social și în alte domenii în baza acordurilor de colaborare, iar această formă de

susținere nu presupune în mod obligatoriu transferul de mijloace financiare către

asociație. Astfel, menționează că, normele legale enunțate nu prevăd obligativitatea

încheierii acordurilor de colaborare în bază de concurs.

Afirmă că, decizia contestată a fost adoptată în conformitate cu prevederile

art. 33 alin. (3) al Legii nr. 837 din 17 mai 1996 cu privire la asociațiile obștești,

conform cărora autoritatea publică poate desfășura, în comun cu asociația

obștească de utilitate publică, activități de interes public în domeniul social și în

alte domenii în baza acordurilor de colaborare iar această formă de susținere nu

presupune în mod obligatoriu transferul de mijloace financiare către asociație, fapt

ce denotă că decizia contestată este legală în fond.

Susține că, decizia contestată este legală ca fiind emisă cu respectarea

competenței, deoarece a fost adoptată în conformitate cu prevederile art. 14 alin.

(2) lit. j) al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 cu privire la administrația publică

locală, care atribuie anume consiliului local competența de a decide colaborarea cu

asociații obștești din țară și din străinătate în scopul realizării unor acțiuni sau

lucrări de interes comun.

De asemenea, invocă că, decizia nr. 4/7 din 19 mai 2016 a fost emisă și cu

respectarea procedurii de adoptare prevăzută în art. 19 alin. (3) și (7), 22 alin. (1) al

Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 cu privire la administrația publică locală,

deoarece proiectul a fost propus de primar, adoptat cu numărul necesar de voturi și

însoțit de avizul comisiei de specialitate a consiliului și cel al primăriei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din

materialele cauzei nu poate fi stabilită cu certitudine momentul comunicării

deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de declarare a

recursului.

4

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Consiliul municipal

Bălți nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

5

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de către Consiliul municipal Bălți, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Consiliul municipal Bălți ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Consiliul municipal Bălți se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecătorul

judecătorii Luiza Gafton

Mariana Pitic

6