3ra-552/21 — contestarea actului administrativ

3ra-552/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-552/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul central – I. Rusu

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Gheorghieș, A. Ciobanu, A. Toderaș

DECIZIE

02 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Iurie Grecu

împotriva consilierului raional Glodeni Serghei Cobîlaș și Consiliului raional Glodeni

cu privire la constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat la informație de interes

public, sancționarea pârâților conform art. 24 din Legea privind accesul la informație,

repararea în mod solidar a prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 09 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a casat

hotărârea din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central și s-a emis o

nouă decizie, prin care s-a respins acțiunea înaintată de Iurie Grecu privind constatarea

recunoașterii dreptului pretins vătămat la informație în interes public și s-a declarat

inadmisibilă acțiunea lui Iurie Grecu privind repararea în mod solidar a prejudiciului

moral,

constată:

La data de 10 februarie 2020 Iurie Grecu a depus acțiunea în procedura

contenciosului administrativ împotriva consilierului raional Glodeni Serghei Cobîlaș

și Consiliului raional Glodeni, prin care a solicitat constatarea recunoașterii dreptului

pretins vătămat la informație de interes public, sancționarea pârâților conform art. 24

din Legea privind accesul la informație, repararea în mod solidar a prejudiciului moral

cauzat în sumă de 3000 lei.

În motivarea acțiunii reclamantul Iurie Grecu a indicat că la data de 09 ianuarie

2020 cu nr. G-2-02/5-2 potrivit prevederilor art. 2 lit. b) din Legea privind accesul la

informație nr. 982 din 11.05.2000 a depus cerere către consilierul raional Glodeni

Serghei Cobîlaș, cât și către Consiliul raional Glodeni în care a solicitat informații de

interes public, și anume, care este suma în lei a bugetului Consiliului raional Glodeni,

din câte taxe este format bugetul pe perioada anului 2020.

1

Reclamantul a menționat că la data de 13 ianuarie 2020 a recepționat răspunsul

de la Consiliul raional Glodeni, cu care nu este de acord. Acest răspuns contravine

prevederilor art. 1 alin. (3), 15, 34 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova.

Prin hotărârea din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de către Iurie Grecu împotriva

consilierului raional Glodeni Serghei Cobîlaș și Consiliului raional Glodeni cu privire

la constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat la informație de interes public,

sancționarea pârâților conform art. 24 din Legea privind accesul la informație,

repararea în mod solidar a prejudiciului moral ca fiind neîntemeiată. (f.d. 36, 41-45)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că Iurie Grecu la

data de 09.01.2020 s-a adresat către consilierul raional Glodeni Serghei Cobîlaș și

Consiliului raional Glodeni cu cerere, fiind înregistrată cu nr. G-2-02/5-2, prin care a

solicitat să fie informat care este suma în lei a bugetului Consiliului raional Glodeni,

din câte taxe este format bugetul Consiliului raional Glodeni pe perioada anului 2020.

Președintele raionului Glodeni prin răspunsul la cerere a informat solicitantul că

bugetul raional Glodeni pentru anul 2020 a fost aprobat prin decizia nr. 12/3 din 19

decembrie 2019 în cadrul ședinței ordinare din 19 decembrie 2019 și publicat pe pagina

web a Consiliului raional Glodeni, astfel, încât toți cetățenii pot face cunoștință cu

această decizie.

De asemenea, instanța de fond a reținut caracterul deplin al răspunsului oferit de

către autoritatea publică la cererea adresată de către petiționar, reieșind din conținutul

solicitării, fiind în cadrul legal în termenul stabilit de lege cu asigurarea restabilirii

drepturilor lezate și recuperarea, în condițiile legii, a prejudiciului cauzat. Prin urmare,

acțiunile autorității publice fiind în limite legale, fără a leza raporturile dintre solicitant

și organul emitent în procesul de asigurare și realizare a drepturilor solicitantului.

Cu referire la solicitarea lui Iurie Grecu de reparare a prejudiciului moral în mod

solidar de la pârâți în sumă de 3000 lei instanța a apreciat-o critic, indicând asupra

lipsei motivării impactului adus persoanei în legătură cu neprezentarea informației

solicitată.

La data de 19 noiembrie 2020 Iurie Grecu, conformându-se prevederilor legale cu

privire la termenul de depunere a apelului, a contestat cu apel hotărârea instanței de

fond.

Prin decizia din 09 martie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a casat hotărârea din 29

octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central și s-a emis o nouă decizie, prin

care s-a respins acțiunea depusă de către Iurie Grecu privind constatarea recunoașterii

dreptului pretins vătămat la informație de interes public, sancționarea pârâților potrivit

art. 24 din Legea privind accesul la informație ca fiind neîntemeiată. S-a declarat

inadmisibilă acțiunea de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Iurie

Grecu împotriva consilierului raional Glodeni Serghei Cobîlaș și Consiliului raional

Glodeni cu privire la repararea în mod solidar a prejudiciului moral în mărime de 3000

lei. (f.d. 68, 75-82)

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Iurie Grecu a depus recurs, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei din 09 martie 2021 a Curții de Apel Bălți și a

hotărârii din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central, cu pronunțarea

unei noi decizii de admitere a acțiunii, precum și repararea în mod solidar de la intimați

a prejudiciului moral. (f.d. 72, 73-74)

2

În motivarea recursului recurentul Iurie Grecu a invocat că instanța de apel, cât și

instanța de fond nu s-a expus complet, obiectiv și motivat asupra tuturor pretențiilor

invocate, precum și asupra răspunsului eronat al autorității publice și a competențelor

alesului local.

În opinia recurentului instanțele ierarhic inferioare s-au expus subiectiv,

părtinitor, critic și neobiectiv, fiind dată o apreciere greșită probelor prezentate în

susținerea acțiunii.

Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună

cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 09 martie 2021.

La data de 17 martie 2021 Iurie Grecu a depus recurs nemotivat și recurs motivat

împotriva deciziei din 09 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, obligația de contestare în

termen a fost îndeplinită. (f.d. 72, 73-74)

La 19 aprilie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa consilierului

raional Glodeni Serghei Cobîlaș și Consiliului raional Glodeni copia recursului motivat

declarat de către Iurie Grecu. (f.d. 85)

Prin încheierea din 26 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de

către Iurie Grecu împotriva deciziei din 09 martie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a numit

spre examinare în fond, în complet de cinci judecători.

Verificând argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul înaintat și a casa decizia din 09 martie

2021 a Curții de Apel Bălți, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel din

considerentele ce preced.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. d) că, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie, prin care casează integral decizia

instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de

lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III

din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru

procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în

baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici

de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

3

În conformitate cu prevederile art.194 din Codul administrativ, (1) în procedura

în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor

împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de

drept. (2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile

contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și

aplicării corecte a dreptului material.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe și

confirmată de părți.

Astfel, probatoriul acumulat în materialele dosarului demonstrează că la 09

ianuarie 2020 Iurie Grecu s-a adresat către consilierul raional Glodeni Serghei Cobîlaș

și Consiliului raional Glodeni cu o cerere, prin care a solicitat să-i fie oferite

informațiile de interes public în formă scrisă, și anume, care este suma bugetului

Consiliului raional Glodeni pe perioada 2020, din câte taxe este format bugetul

Consiliului raional Glodeni. Totodată a solicitat furnizarea informației în formă scrisă

și la domiciliu. (f.d. 6)

Prin răspunsul nr. G-2-02/5-2 din 13 ianuarie 2020, președintele raionului

Glodeni, Ion Cojocari i-a comunica lui Iurie Grecu că bugetul raional Glodeni pentru

anul 2020 a fost aprobat prin decizia nr. 12/3 din 19 decembrie 2019 în cadrul ședinței

ordinare din 19 decembrie 2019 și publicat pe pagina web a Consiliului raional Glodeni

www.glodeni.md. Totodată, s-a precizat pașii necesari pentru a ajunge la informația

solicitată. (f.d. 7)

Nefiind de acord cu răspunsul primit la cerere, Iurie Grecu la 10 februarie 2020

s-a adresat în instanța de judecată cu prezenta acțiune față de consilierul raional

Glodeni,Serghei Cobîlaș și Consiliul raional Glodeni, prin care a solicitat constatarea

nulității răspunsului nr. G-2-02/5-2 din 13 ianuarie 2020, constatarea recunoașterii

dreptului vătămat (dreptul de acces la informație potrivit art. 34 din Constituția RM),

sancționarea pârâților potrivit art. 24 al Legii privind accesul la informație și încasarea

în mod solidar din contul pârâților a prejudiciului moral.

Judecătoria Drochia, sediul central prin hotărârea din 29 octombrie 2020 a respins

ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Iurie Grecu. (f.d. 36, 41-45)

Curtea de Apel Bălți prin decizia din 09 martie 2021 a casat hotărârea din 29

octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central și a emis o nouă decizie, prin

care a respins acțiunea depusă de către Iurie Grecu privind constatarea recunoașterii

dreptului pretins vătămat la informație de interes public, sancționarea pârâților potrivit

art. 24 din Legea privind accesul la informație ca fiind neîntemeiată. S-a declarat

inadmisibilă acțiunea de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Iurie

Grecu împotriva consilierului raional Glodeni, Serghei Cobîlaș și Consiliului raional

Glodeni cu privire la repararea în mod solidar a prejudiciului moral în mărime de 3000

lei. (f.d. 68, 75-82)

În susținerea concluziei sale instanța de apel a constatat că Consiliul raional

Glodeni a respectat condițiile indicate în art. 15 alin. (3) din Legea privind accesul la

informație nr. 982-XIV din 11.05.2000, care stabilește că, deciziile, luate de furnizorul

de informații vor fi comunicate solicitantului într-un mod ce ar garanta recepționarea

și conștientizarea acestora. Astfel, lui Iurie Grecu i-a fost înmânat răspunsul nr. G-2-

02/5-2 din 13 ianuarie 2020, prin care i s-a adus la cunoștință că bugetul raional

4

Glodeni pentru anul 2020 a fost aprobat prin decizia nr. 12/3 din 19 decembrie 2019,

care a fost publicată pe pagina web a Consiliului raional Glodeni www.glodeni.md.

Prin urmare, s-a reținut că răspunsul Președintelui raionului Glodeni Ion Cojocari nr.

G-2-02/5-2 din 13 ianuarie 2020 este unul legal și întemeiat.

Cu privire la cerința de acordare a prejudiciului moral, instanța a reținut că în

conformitate cu art. 10 alin. (2) din Codul administrativ, acordarea despăgubirilor

pentru prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală este un act

administrativ individual, iar în acest sens, petiționarul care consideră că i s-au lezat

drepturile trebuie să depună o cerere de reparare a prejudiciului de către autoritatea

publică, care emite în acest sens un act administrativ. În plus, potrivit art. 207 alin. (2),

lit. f), acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă dacă nu respectă

procedura prealabilă. Astfel, în speță, Curtea de Apel Bălți a reținut că apelantul nu a

respectat procedura prealabilă prevăzută de lege și respectiv nu avea dreptul la

indemnizarea prejudiciului.

În criticele aduse hotărârilor contestate Iurie Grecu indică că informația nu i-a fost

furnizată în modul solicitat, prin ce i s-a îngrădit dreptul de acces la informații, ori el

nu dispune de acces la internet.

Instanța de recurs observă că art. 12 din Legea privind accesul la informație nr.

982-XIV din 11 mai 2000 indică expres că informațiile în cauză pot fi solicitate fie în

scris, fie pe cale orală. În ceea ce ține de cererea scrisă, aceeași dispoziție prevede că

cererea scrisă trebuie să conțină detalii suficiente și concludente pentru identificarea

informației solicitate, precum și modalitatea acceptabilă de primire a informației

solicitate și datele de identificare ale solicitantului.

Articolul 13, alin. (1) din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 a stabilit

modalitățile accesului la informații și anume prin audierea informației pasibile de o

expunere verbală; examinarea documentului (unor pârți ale acestuia) la sediul

instituției; eliberarea copiei de pe documentul, informația solicitate (de pe unele părți

ale acestora); eliberarea copiei traducerii documentului, informației (unor părți ale

acestora) într-o altă limbă decât cea a originalului, pentru o plată suplimentară;

expedierea prin poștă (inclusiv poșta electronică) a copiei de pe document, informație

(de pe unele părți ale acestora), copiei de pe traducerea documentului, informației într-o

altă limbă, la cererea solicitantului, pentru o plată respectivă.

În conformitate cu art. 15 alin. (2) din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000, cererea

scrisă care satisface condițiile enunțate în art. 12, alin. (2) din aceeași Lege, este

examinată și satisfăcută de funcționarii publici responsabili de furnizarea informațiilor.

Instanța de recurs consideră necesar să explice prezenta dispoziție. De fapt, scopul

prezentei dispoziții era de a obliga autoritatea competentă să satisfacă cererea întocmai,

adică dacă de referit la prevederile art. 12, alin. (2) din Legea nr. 982-XIV din 11 mai

2000, toate informațiile solicitate trebuie puse la dispoziția solicitantului, și nu parțial,

la fel trebuie respectată modalitatea prevăzută de solicitant a informației solicitate.

În speță, solicitantul a respectat condițiile prevăzute la art. 12, alin. (2) din Legea

nr. 982-XIV din 11 mai 2000 în ceea ce ține de cerere, respectiv autoritatea competentă

avea obligația de a pune la dispoziția solicitantului informația în forma solicitată.

Astfel, instanța de recurs a reținut că instanțele ierarhic inferioare nu au tras concluziile

necesare din prezenta dispoziție, or aplicând-o la speță, președintele raionului Glodeni

trebuia să livreze informația solicitată la domiciliu prin poștă. Aprecierea instanței de

5

apel precum că informația solicitată este furnizată pe pagina web a autorității publice,

care poate fi accesată de cetățeni, este absolut eronată.

În acest sens, pornind de la art. 34, alin. (1) din Constituția Republicii Moldova,

care prevede expres că dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes

public nu poate fi îngrădit, instanța de recurs consideră că în speță răspunsul, prin care

autoritatea i-a indicat doar pagina web, unde poate fi accesată informația solicitată,

constituie un impediment la informarea corectă a solicitantului. Utilajele tehnice, chiar

dacă sunt indispensabile pentru viața de zi cu zi, nu se află la domiciliul fiecărui

cetățean, inclusiv din motive economice, alții nu cunosc cum să le folosească, or

condiționarea informației printr-un minim de bunăstare socială sau cunoștințe

informatice îngrădește dreptul oricărei persoane de a avea acces la informație, fiind

contrară scopului urmărit de Legea privind accesul la informație.

În același timp, instanța de recurs nu se opune informării prin adresa electronică,

nici faptului ca autoritatea să expedieze instrucțiuni cum pot fi accesate aceste

informații prin internet, atât timp cât reclamantul o solicită expres în cerere. În

schimb, dacă se solicită ca informațiile să fie oferite în scris la domiciliu, primele două

ipoteze s-ar interpreta în îngrădirea accesului la informație de interes public.

Astfel, pretenția lui Iurie Grecu privind constatarea faptului încălcării dreptului la

informații oficiale prematur a fost respinsă de instanțe.

Luând în considerație că această pretenție este succedată de alte pretenții, care de

asemenea nu au fost examinate de instanțele ierarhic inferioare, instanța de recurs nu

se va expune asupra temeiniciei acestora anticipat examinării întregului fond.

În ceea ce ține de aplicarea art. 24 din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000, Curtea

Supremă de Justiție la caz, nu poate satisface pretenția de a decide aplicarea unor

sancțiuni. În schimb, Curtea de Apel Bălți, în urma reexaminării prezentei cauze,

pornind de la aplicarea Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000, urmează să determine

suveran dacă autoritatea publică poate fi sancționată în temeiul legii.

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciului moral, instanța de recurs

reține că Curtea de Apel Bălți acest capăt de cerere l-a declarat inadmisibil prin prisma

art.10, art.60, alin.(3), art. 207, alin.2 lit. f) din Codul administrativ, motivând că

reclamantul nu a satisfăcut imperativul procedurii prealabile, stabilit de legea generală.

Aici instanța de recurs ține să menționeze principiul fundamental specialia

generalibus derogant, altfel spus dacă atât legea generală cât și legea specială

reglementează o materie, legea specială este aplicabilă.

La speță, contenciosului legat de accesul la informație se aplică legea materială

specială – Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000.

Potrivit art. 21 din această lege persoana care se consideră lezată într-un drept sau

interes legitim de către furnizorul de informații poate ataca acțiunile acestuia atât pe

cale extrajudiciară, cât și direct în instanța de contencios administrativ competentă.

Persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim poate ataca orice

acțiune sau inacțiune a persoanei responsabile pentru primirea și examinarea cererilor

de acces la informații, dar în special cu privire la:

a) refuzul neîntemeiat de a primi și înregistra cererea;

b) refuzul de a asigura accesul liber și necondiționat la registrele publice aflate la

dispoziția furnizorului de informații;

6

c) încălcarea termenelor și procedurii de soluționare a cererii de acces la

informație;

d) neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a informațiilor solicitate;

e) refuzul neîntemeiat de a prezenta informațiile solicitate;

f) atribuirea neîntemeiată a informației la categoria informațiilor care conțin

secrete de stat, secrete comerciale sau la categoria altor informații oficiale cu

accesibilitate limitată;

g) secretizarea neîntemeiată a unor informații;

h) stabilirea plății și mărimii acesteia pentru informațiile furnizate;

i) cauzarea unor prejudicii materiale și/sau morale prin acțiunile ilegale ale

furnizorului de informații.

Din interpretarea teleologică a Legii privind accesul la informație, instanța de

recurs reține că scopul urmărit de legiuitor prin prezenta Lege este eficientizarea

procesului de informare, afirmat în art. 2, lit. a) din Legea menționată supra, dar de

asemenea înlăturarea rapidă și eficace a încălcării dreptului la informație, care include

și repararea prejudiciului. Astfel, precum procedura prealabilă îngreunează și complică

procedura administrativă, instanța de recurs a conchis că legea prevede implicit

exercitarea prezentului drept și revendicarea reparării prejudiciului fără procedură

prealabilă, altfel spus cu o acțiune adresată direct în instanța de judecată.

De asemenea, instanța de recurs reiterează prevederile art. 23, alin. (1) din

prezenta Lege potrivit cărora acțiunea ce privește constatarea încălcării dreptului de

acces la informație, care include și cauzarea unor prejudicii, se face direct în instanța

de contencios administrativ.

Pornind de la normele sus-citate, Curtea a estimat că pretenția prin care s-a

solicitat repararea prejudiciului este accesorie acțiunii prin care se constată încălcarea

dreptului de acces la informație și obligarea autorității de a furniza informația.

Aplicând teoria accesoriului, accessorium sequitur principale, instanța de recurs a

constatat că acțiunea, prin care s-a solicitat repararea prejudiciului se supune aceleași

regim juridic ca și acțiunea de constatare a încălcării dreptului de acces la informație,

adică nu se supune procedurii prealabile.

În concluzie, instanța de recurs consideră că refuzul Curții de Apel Bălți de a se

pronunța pe fondul acestei pretenții din motiv că procedura prealabilă nu a fost

respectată este absolut eronată, or procedura prealabilă nu este impusă de Legea

specială nr. 982-XIV din 11 mai 2000.

Astfel, Curtea de Apel Bălți, declarând inadmisibilă acțiunea și neîntemeiată, a

adus atingere dreptului lui Iurie Grecu la un proces echitabil, consfințit în articolul 6 §

1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Or, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor

interesați de a-l utiliza în formele și în modalitățile prevăzute de lege.

În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit în

jurisprudența sa constantă că art. 6 § 1 garantează fiecărei persoane dreptul ca o instanță

să se pronunțe cu privire la orice încălcare a drepturilor și obligațiilor sale cu caracter

civil. Limitările impuse de legislația națională nu pot restrânge accesul liber pentru un

justițiabil astfel încât dreptul său la o instanță să fie afectat în însăși substanța sa (cauza

Faimblat v. România, hotărârea din 13 ianuarie 2009).

7

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că Curtea de Apel Bălți

nu s-a pronunțat pe fondul pretenției de reparare a prejudiciului, iar pretențiile de

constatare a încălcării dreptului la acces la informație au fost eronat respinse corectarea

erorii instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, nefiind

examinat fondul litigiului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității admiterii recursului,

casării integrale a deciziei din data de 09 martie 2021 a Curții de Apel Bălți și restituirii

cauzei instanței de apel, pentru o nouă judecare în ordine de apel, în alt complet de

judecată, ori lichidarea încălcărilor admise de către instanța de apel nu este posibilă în

cadrul examinării cauzei în ordine de recurs.

În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Iurie Grecu.

Se casează decizia din data de 09 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, emisă în

cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Iurie Grecu împotriva

consilierului raional Glodeni, Serghei Cobîlaș și Consiliului raional Glodeni cu privire

la constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat la informație de interes public,

sancționarea pârâților conform art. 24 din Legea privind accesul la informație,

repararea în mod solidar a prejudiciului moral, cu remiterea cauzei la rejudecare la

Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

Maria Ghervas

8