2rhc-18/23 — incasarea datoriei si a dobinzii de intirziere

2rhc-18/23 — incasarea datoriei si a dobinzii de intirziere (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

ÎNCHEIERE

cu privire la admiterea cererilor de revizuire depusă de Agentul guvernamental

și de către Societatea cu Răspundere Limitată „Floarea Viei”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere

Limitate „Floarea Viei” împotriva Societății cu Răspundere Limitate „Wholemark-

M” cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 09 iulie 2014 a Curții Supreme de Justiție,

Dosarul nr. 2rhc-18/23

PIGD 2-14061095-01-2rhc-05062023

Redeschiderea procedurilor juridice ca remediu în restabilirea garanțiilor oferite de art. 6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului; Proces inechitabil care s-a datorat lipsei

ședinței publice la examinarea recursului; Curtea Supremă de Justiție s-a bazat pe argumente care nu

au fost clarificate în ședința de judecată cu audierea părților; Curtea Supremă de Justiție a dat o nouă

hotărâre.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Niță)

Curtea de Apel Chișinău (jud. S. caitaz, A. Nogai, A. Doga)

Curtea Supremă de Justiție: (jud. S. Filincova, Iu. Bejenaru, V. Vlevadă, O. Sternioală, G. Sratulat)

03 iunie 2025

1

Examinând în ședință publică cererile de revizuire depuse de Agentul

guvernamental și de SRL „Floarea Viei”

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva ÎM „Wholemark-M” SRL cu privire la încasarea datoriei, dobânzii

de întîrziere și cheltuielilor de judecată.

de cesiune a creanței nr. 110, în baza căruia ÎM „Wholemark-M” SRL și-a asumat

obligația SRL „Etulia Mix” de a achita până la 30 decembrie 2011 datoria față de

SRL „Floarea Viei” în mărime de 112 000 lei. Conform pct. 3.2 al contractului

nominalizat, părțile au convenit că, în cazul neachitării la timp a datoriei, vor fi

calculate dobânzi de întârziere în corespundere cu prevederile art. 619 din Codul

civil.

asumate și consideră că datoria urmează a fi încasată în mod forțat, inclusiv și

dobînzile de întîrziere pentru perioada 03 martie 2011 – 01 octombrie 2012.

112 000 lei în cadrul procesului de insolvabilitate a SRL „Etulia Mix” aflată pe rol la

Curtea de Apel Comrat, însă, această cerere a fost respinsă din motiv că conform

contractului de cesiune, datoria urmează a fi restituită de către ÎM „Wholemark-M”

SRL.

2012, Judecătoria Centru, mun. Chișinău a admis demersul reprezentantului ÎM

„Wholemark-M” SRL de atragere în proces în calitate de intervenient accesoriu a

SRL „Etulia Mix”.

acțiunea depusă de SRL „Floarea Viei” a fost admisă integral, fiind încasat din contul

ÎM „Wholemark-M” SRL în beneficiul SRL „Floarea Viei” datoria în mărime de

112 000 lei, dobânda de întârziere în sumă de 28 271 lei și cheltuielile de judecată în

mărime de 4 209 lei, iar în total suma de 144 480 lei.

apelul ÎM „Wholemark-M” SRL și menținută hotărârea din 04 ianuarie 2013 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău .

deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2014, solicitînd admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi

hotărîri, prin care acțiunea să fie respinsă.

declarat de către SRL „Wholemark-M”. S-a casat decizia din 30 ianuarie 2014 a

Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 04 ianuarie 2013 a Judecătoriei Centru, mun.

2

Chișinău și s-a emis o nouă hotărâre prin care: s-a respins acțiunea SRL „Floarea

Viei” împotriva SRL „Wholemark-M” cu privire la încasarea datoriei, dobînzii de

întîrziere și a cheltuielilor de judecată. S-a dispus întoarcerea executării hotărârii din

04 ianuarie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, prin care a fost încasat din

contul SRL „Wholemark-M” în beneficiul SRL „Floarea Viei” datoria în mărime de

112 000 lei, dobânda de întârziere în sumă de 28 271 lei și cheltuielile de judecată în

mărime de 4 209 lei, iar în total suma de 144 480 lei. S-a încasat de la SRL „Floarea

Viei” în beneficiul SRL „Wholemark-M” cheltuielile de judecată formate din

achitarea taxelor de stat în mărime de 4 324,40 lei, cheltuielile de acordare a

asistenței juridice în sumă de 10 800 lei și cheltuielile de executare în mărime de 13

142 lei, iar în total suma de 28 266 lei, 40 bani.

împotriva deciziei din 09 iulie 2014 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea

acesteia și rejudecarea recursului cu emiterea unei noi decizii de respingere a

recursului.

respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de SRL „Floarea Viei”.

Obadă, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 09 iulie 2014 a Curții

Supreme de Justiție, în temeiul art. 449 lit. g) din Codul de procedură civilă.

reclamantă pretinde încălcarea dreptului său garantat de articolul 6 § 1 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocând omisiunea

Curții Supreme de Justiție de a invita participanții în cadrul ședinței de judecată,

neavând posibilitatea să-și apere poziția în fața acestei instanțe, precum și în baza art.

1 al Protocolului nr. 1 la Convenție, în care se plânge de încălcarea dreptului său la

respectarea bunurilor sale în urma unor proceduri, în care nu s-au respectat garanțiile

oferite de art. 6 al Convenției.

guvernamental, Guvernul a considerat judicioasă inițierea procedurii de reglementare

amiabilă a prezentei cauze, iar înaintarea cererii de revizuire constituie o condiție

necesară pentru soluționarea pe cale amiabilă a acesteia, cu scopul de a remedia

situația reclamantului prin desființarea, pe cale extraordinară de atac, a actelor

judecătorești, care, actualmente periclitează garanțiile edictate de articolul 6 § 1 și,

respectiv, articolul 1 al Protocolului nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale.

Supremă de Justiție a casat decizia din 30 ianuarie 2014 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 04 ianuarie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, care anterior au

fost pronunțate în favoarea companiei reclamante, prin care a privat-o de dreptul său

de proprietate.

echitabil în spiritul art. 6 al Convenției a fost încălcat, ca urmare a deciziei din 09

iulie 2014 pronunțată de Curtea Supremă de Justiție. La adoptarea soluției Curtea

Supremă de Justiție s-a bazat pe faptul că la momentul emiterii deciziei sale existau

deja două hotărâri judecătorești definitive în vigoare: 1) - din 04 ianuarie 2013 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău cu privire la încasarea de la ÎM „Wholemark-M”

SRL a sumei de 112 000 lei cu titlu de datorie, a sumei de 28 271 lei cu titlu de

3

dobânzi de întârziere și a sumei de 4 209 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, la fel și

2) - hotărârea din 09 aprilie 2013 a Judecătoriei Vulcănești cu privire la încasarea de

la SC „Etulia Mix” SRL în beneficiul companiei reclamante a sumei de 112 000 lei -

datorie, a sumei de 7 512 lei – dobândă de întârziere și a sumei de 3 586 lei -

cheltuieli de judecată. Respectiv, Colegiul Curții Supreme de Justiție trebuia să

cunoască despre faptul că hotărârea din 09 aprilie 2013 a Judecătoriei Vulcănești,

adoptată până la soluționarea cererii de chemare în judecată din 25 iulie 2011, a fost

casată până la emiterea deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2014, astfel

instanța de recurs ar fi oferit o altă soluție la judecarea recursului ÎM „Wholemark-

M” SRL, decât cea din 09 iulie 2014.

la SC „Etulia Mix” SRL de către ÎM „Wholemark-M” SRL prin contractul de cesiune

nr. 110 din 10 octombrie 2011 în mărime de 112 000 lei, compania reclamantă urma

să-și reformuleze cerințele din cererea de chemare în judecată din 25 iulie 2011 față

de noul debitor ÎM „Wholemark-M” SRL. Însă, Judecătoria Vulcănești, dat fiind

intentarea de către Curtea de Apel Comrat la 26 decembrie 2011 a procesului de

insolvabilitate față de SC „Etulia Mix” SRL, potrivit art. 88 alin. (4) al Legii

insolvabilității din 14 noiembrie 2001 (în vigoare la acel moment), era obligată să

dispună suspendarea procesului până la reluarea lui de către creditorul chirografar

(compania reclamantă), sau până la încetarea procesului de insolvabilitate.

09 iulie 2014 a instanței de recurs, și anume că, compania reclamantă inițial după

semnarea tranzacției de împăcare și contractului de cesiune a creanței, ar fi renunțat

în mod unilateral la cererea privind intentarea procesului de insolvabilitate față de SC

„Etulia Mix” SRL, aflată pe rol la Curtea de Apel Economică. Însă, Curtea Supremă

de Justiție, contrar afirmației date, a oferit o altă interpretare situației de fapt și în

consecință, o altă soluție prin decizia din 09 iulie 2014. Prin urmare, ar însemna că

compania reclamantă nu și-ar fi îndeplinit condițiile contractuale, fapt ce poate fi

confirmat prin lipsa cererii de renunțare din partea companiei reclamante la intentarea

procesului de insolvabilitate față de SC „Etulia Mix” SRL ce urma să fie depusă la

Curtea de Apel Economică până la 19 octombrie 2011.

decizia sa că, ÎM „Wholemrk-M” SRL a fost în drept să refuze executarea propriei

obligații în măsura în care compania reclamantă nu și-a executat obligația corelativă

de retragere a cererii de intentare a procesului de insolvabilitate față de SRL „Etulia

Mix”. Astfel, instanța de recurs a constatat că la data încasării datoriei de la ÎM

„Wholemark-M” SRL în folosul companiei reclamante, contractul de cesiune a

creanței nr. 110 din 12 octombrie 2011 era rezoluționat, iar instanța de judecată nu

putea încasa o datorie în baza unui contract rezoluționat.

aprilie 2013, adoptată la soluționarea cererii de chemare în judecată din 25 iulie 2011,

a fost casată până la emiterea deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2014,

iar în asemenea circumstanțe ar fi emis o altă soluție la judecarea recursului depus de

ÎM „Wholemark-M” SRL, decât cea din 09 iulie 2014.

în cadrul cererii de revizuire depuse la Curtea Supremă de Justiție, compania

reclamantă a invocat art. 449 lit. b) și e) din CPC, în care a aflat despre noua hotărâre

în favoarea sa, de încasare de la ÎM „Wholemark-M” SRL a sumei de 144 480 lei.

4

Având în vedere cele două proceduri pendinte cu implicarea aceleiași datorii,

compania reclamantă, prin depunerea cererii de revizuire, a dorit să retragă cererea

de chemare în judecată de la Judecătoria Vulcănești, cu speranța legitimă că odată ce

datoria a fost preluată de ÎM „Wholemark-M” SRL, instanța de judecată va încasa

datoria ultimului și compania reclamantă va beneficia de aceste mijloace financiare.

În rezultat, Curtea Supremă de Justiție a schimbat soluția în defavoarea companiei

reclamante, iar aceasta a fost privată de bunurile sale.

compania reclamantă a obligației de refuz în intentarea procedurii de insolvabilitate

intentată în privința SRL „Etulia Mix” SRL.

diametral opuse, prin care, la început, constată renunțarea companiei reclamante la

cererea de intentare a procedurii de insolvabilitate, iar ulterior constată lipsa

renunțării la intentarea procedurii de insolvabilitate. Ambele constatări reprezintă

partea motivatorie a deciziei din 09 iulie 2014. Mai mult, Curtea Supremă de Justiție

a constatat rezoluțiunea contractului de cesiune a creanței, în lipsa unei cereri

corespunzătoare din partea ÎM „Wholemark-M” SRL și în lipsa unei acțiuni

reconvenționale. În consecință, echitatea acestor aprecieri este supusă unui dubiu

rezonabil, atâta timp cât compania reclamantă a fost privată de posibilitatea de a da

explicații și de a prezenta probe în susținerea poziției sale.

circumstanțelor de fapt, considerînd eronate constatările instanțelor de fond și de

apel, compania reclamantă a fost în imposibilitate de a pleda în fața instanței supreme

în vederea protejării drepturilor și intereselor sale legitime.

argumentată la pronunțarea deciziei din 09 iulie 2014, care cerea o motivare specifică

și explicită din partea unei instanțe de recurs, în cazul în care ar fi fost luate toate

circumstanțele cauzei.

echitabile în cuantum de 4 700 de euro, în calitate de despăgubiri, pentru prejudiciul

moral, inclusiv costuri și cheltuieli.

- recunoașterea încălcării pentru compania reclamantă SRL ”Floarea Viei”

a dreptului garantat de art. 6 § 1 și art. 1 al Protocolului nr. 1 din Convenție;

- în scopul remedierii încălcării art. 6 § 1 și art. 1 al Protocolului nr. 1 din

Convenție, casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 09 iulie 2014 și

rejudecarea recursului companiei reclamante SRL ”Floarea Viei”;

- acordarea satisfacției echitabile pentru încălcarea constatată prin aplicarea

directă a art. 41 din Convenție într-un cuantum de 4700 euro, în calitate de

despăgubiri pentru orice tip de prejudiciu moral și/sau material, inclusiv costuri

și cheltuieli de judecată, în beneficiul companiei reclamante SRL „Floarea

Viei”.

în temeiul art. 449 lit. g) CPC – Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau

Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă

într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova”.

Convenției, că potrivit jurisprudenței constante a Curții, hotărârile judecătorești

5

trebuie motivate astfel încât să indice de o manieră suficientă motivele pe care se

fondează. Întinderea acestei obligații poate varia în funcție de natura deciziei în cauză

și trebuie analizată în lumina ansamblului circumstanțelor cauzei. Decizia Curții

Supreme de Justiție din 09 iulie 2014 nu întrunește exigențele unei hotărâri

judecătorești motivate în partea în care se referă la temeiurile de declarare a

recursului, prevăzute de CPC.

indicat că a fost privată de dreptul său de a încasa din contul SC „Wholemark” SRL

a datoriei, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată. Deși SRL „Floarea Viei”

dispunea pe deplin de acest drept în baza contractului de cesiune de creanță din 10

octombrie 2011, din cauza că instanța națională nu a examinat efectiv și nu a dat

apreciere declarațiilor participanților la proces, argumentelor, motivelor, precum și

probelor anexate la dosar, a adoptat o soluție prin care a încălcat grav dreptul SRL

„Floarea Viei” la protecția proprietății, garantat de Articolul 1 Protocolul 1 CEDO.

revizuire cu examinarea revizuirii, casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 09

iulie 2014, recunoașterea încălcării drepturilor SC „Floarea Viei” prevăzute de art.

6§1 CEDO și art. 1 Protocol 1 adițional CEDO, rejudecarea cauzei în instanța de

recurs, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a recursului depus de SRL

„Wholemark-M” împotriva deciziei din 30 ianuarie 2014 a Curții de Apel Chișinău și

a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 ianuarie 2013, cu menținerea

hotărârilor adoptate de instanțele ierarhic inferioare, dispunerea executării silite a

hotărârii din 04 ianuarie 2013 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, încasarea din

contul bugetului de stat în beneficiul său a sumei în mărime de 179 645,06 lei, cu titlu

de prejudiciu material efectiv, a dobânzii de întârziere în sumă de 293 974,38 lei

pentru perioada de 09 iulie 2014 - 04 august 2023, a prejudiciului moral 6 000 euro

cu titlu de prejudiciu moral pentru încălcarea drepturilor prevăzute de art. 6&1 CEDO

și art. 1 Protocol 1 adițional CEDO, a cheltuielilor de judecată suportate în legătură

cu prezenta cauză, în procedurile CEDO, în sumă totală de 1 300 euro.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța

care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta

dispune înștiințarea lor”.

„după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de

dispoziție: încheierea de admitere a cererii de revizuire și de casare a hotărârii sau deciziei supuse

revizuirii”.

„cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă”.

„sunt în drept să depună cerere de revizuire: Agentul guvernamental, precum și

subiecții menționați la lit.a) și b) din prezentul articol, în cazurile prevăzute la art. 449

6

lit. g) și h)”.

„prevede că revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a

Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de

reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova”.

„stipulează că cererea de revizuire se depune în interiorul termenului de derulare

a procedurii de reglementare pe cale amiabilă la Curtea Europeană a Drepturilor

Omului - în cazul prevăzut la art. 449 lit. g)”.

30 iulie 2015:

„în domeniul asigurării implementării la nivel național a Convenției, Agentul guvernamental

în cazurile prevăzute de lege, intervine sau participă în procedurile naționale sau solicită

redeschiderea acestora”.

din 30 iulie 2015:

„soluționarea amiabilă a unei cauze aflate pe rolul Curții Europene poate fi inițiată doar după

o notificare oficială parvenită din partea Curții Europene și poate fi derulată concomitent cu

procedura prevăzută la art.10, care se aplică în modul corespunzător”.

În condițiile alin.(1), Agentul guvernamental, din oficiu, la solicitarea reclamantului sau a

reprezentantului acestuia, este în drept să negocieze soluționarea amiabilă a oricărei cauze aflate pe

rolul Curții Europene”.

ASPECTE DE PROCEDURĂ

Completul al Curții Supreme de Justiție, în temeiul 452 alin. (1¹) din Codul de

procedură civilă, a considerat oportun invitarea participanților la proces în ședința de

judecată publică, cu citarea acestora la Curtea Supremă de Justiție.

februarie 2025, reprezentantul revizuentului, SRL „Floarea Viei”, avocatul Andrei

Briceag, în baza mandatului avocațial seria MA nr. 2140830 din 05 februarie 2025, a

susținut cererea de revizuire. A indicat că nu este de acord cu suma propusă de

Agentul Guvernamental în mărime de 4700 euro ca suma globală pentru compensații

și a solicitat încasarea din contul bugetului de stat în beneficiul său a sumei în mărime

de 179 645,06 lei, cu titlu de prejudiciu material efectiv, a dobânzii de întârziere în

sumă de 293 974,38 lei pentru perioada de 09 iulie 2014 - 04 august 2023, a

prejudiciului moral 6 000 euro, a cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu

prezenta cauză, în procedurile CEDO, în sumă totală de 1 300 euro.

este solicită pentru încălcarea art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

SRL „Etulia”, fiind citați legal pentru ședința publică.

7

MOTIVAREA INSTANȚEI

violarea de către instanțele naționale a drepturilor omului, consfințite în Convenție,

cu ocazia pronunțării hotărârilor rămase irevocabile după epuizarea tuturor căilor de

atac prevăzute de legislația națională - operează asupra acestor hotărâri prin

intermediul căii de atac extraordinare a revizuirii prevăzută de articolul 449 din

Codul procedură civilă.

baza facturii fiscale nr. SU 3671921 din 03.03.2011, a inițiat două proceduri

judiciare, și anume: la data de 05.12.2011 prin acțiunea depusă împotriva debitorului

SRL „Etulia Mix” și la data de 18.10.2012 prin acțiunea depusă împotriva SRL

„Wholermark-M”, avînd la bază contractul cesiunii de creanță nr. 110 din

10.10.2011, prin care SRL „Wholermark-M” s-a angajat față de SRL „Floarea Viei”

să achite datoria SRL „Etulia Mix” admisă în baza facturii fiscale nr. SU 3671921 din

03.03.2011.

admis acțiunea inițiată de SRL „Floarea Viei” împotriva SRL „Wholermark-M” și s-a

încasat de la SRL „Wholermark-M” în beneficiul SRL „Floarea Viei” datoria de

112 000 lei, dobânzi de întârziere de 28271 lei și cheltuieli de judecată de 4209 lei; în

total suma de 144 480 lei.

admis acțiunea inițiată de SRL „Floarea Viei” împotriva SRL „Etulia Mix” și s-a

încasat de la SRL „Etulia Mix” în beneficiul SRL „Floarea Viei” datoria de 112 000

lei, dobânzi de întârziere de 7215 lei și cheltuieli de judecată de 3586 lei.

„Wholermark-M”, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2014,

hotărârea din 04 ianuarie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău s-a menținut,

fiind respins apelul depus de SRL „Wholermark-M”.

din 30 ianuarie 2014 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 04 ianuarie 2013 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău și a emis o hotărâre nouă, prin care a inversat

soluția și a respins acțiunea depusă de SRL „Floarea Viei” împotriva SRL

„Wholermark-M”.

decembrie 2013 s-a admis cererea de revizuire depusă de SRL „Floarea Viei” și s-a

anulat hotărârea din 09.04.2013 a Judecătoriei Vulcănești în cauza la acțiunea inițiată

de SRL „Floarea Viei” împotriva SRL „Etulia Mix”. Iar, prin hotărârea din 22

ianuarie 2014 a Judecătoriei Vulcănești, acțiunea SRL „Floarea Viei” împotriva SRL

„Etulia Mix” de încasare a sumei datoriei în baza facturii fiscale nr. SU 3671921 din

03.03.2011, s-a respins.

dispozițiile art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, potrivit cărora orice persoană are dreptul ca litigiul său să

fie examinat în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil, de către o instanță

independentă, imparțială și instituită prin lege, care să hotărască fie asupra încălcării

drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații

8

în materie penală formulate împotriva sa.

principiile generale referitoare la dreptul de acces la o instanță de grad superior și la

exigențele privind respectarea cerințelor procedurale, subliniind distincția dintre un

formalism excesiv și o aplicare rezonabilă a regulilor de procedură. În acest context,

conceptele de „securitate juridică” și „bună administrare a justiției” constituie

elemente esențiale în evaluarea compatibilității unei reglementări procedurale cu

cerințele art. 6 § 1 din Convenție.

contribuie în mod esențial la realizarea obiectivului prevăzut de art. 6 § 1 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului, respectiv garantarea unui proces

echitabil. Deși caracterul public al ședinței de judecată reprezintă un principiu

fundamental consacrat de acest articol, obligația organizării unei ședințe publice nu

are un caracter absolut. Evaluarea respectării cerinței privind publicitatea trebuie

realizată în contextul procedurii în ansamblul său, luând în considerare toate

circumstanțele cauzei.

instanței de a motiva hotărârile judecătorești. Motivarea deciziei permite părților să

aibă convingerea că argumentele lor au fost examinate cu adevărat. Totuși, în

situațiile în care un argument invocat este determinant pentru soluționarea cauzei,

instanța are obligația de a formula un răspuns clar și explicit, care să demonstreze că

acel argument a fost luat în considerare în mod efectiv.

ianuarie 2014 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 04 ianuarie 2013 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, care anterior au fost pronunțate în favoarea

companiei reclamate, prin care a privat-o de dreptul său de proprietate.

echitabil, garantat de art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului, a fost

încălcat prin decizia pronunțată de Curtea Supremă de Justiție la data de 9 iulie 2014.

La adoptarea acestei soluții, Curtea Supremă de Justiție s-a bazat pe împrejurarea că,

la momentul pronunțării, existau deja două hotărâri judecătorești definitive în

vigoare:

- din 04 ianuarie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău cu privire la

încasarea de la ÎM „Wholemark-M” SRL a sumei de 112 000 lei cu titlu de

datorie, 28 271 lei cu titlu de dobânzi de întârziere și 4 209 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată și

- din 09 aprilie 2013 a Judecătoriei Vulcănești cu privire la încasarea de la SC

„Etulia Mix” SRL în beneficiul companiei reclamante a sumei de 112 000 lei

datorie, 7 512 lei dobânda de întârziere și 3 586 lei cheltuieli de judecată.

ianuarie 2014, prin care, în urma admiterii cererii de revizuire și casării hotărârii din

09 aprilie 2013 a Judecătoriei Vulcănești, acțiunea SRL „Floarea Viei” împotriva

SRL „Etulia Mix” de încasare a sumei datoriei în baza facturii fiscale nr. SU 3671921

din 03.03.2011, s-a respins.

09 aprilie 2013 a Judecătoriei Vulcănești, adoptată până la soluționarea cererii de

chemare în judecată din 25 iulie 2011, a fost casată încă până la emiterea deciziei

Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2014. Astfel, instanța de recurs ar fi oferit o

9

altă soluție la judecarea recursului ÎM „Wholemark-M” SRL, decât cea din 09 iulie

2014, dacă fixa o ședință publică, unde SRL ”Floarea Viei” ar fi pledat în fața Curții

Supreme de Justiție cu referire la argumentul enunțat.

diametral opuse, prin care, la început, constată renunțarea de către SRL „Floarea

Viei” la cererea de intentare a procedurii de insolvabilitate față de SRL „Etulia Mix”,

iar ulterior constată lipsa cererii depuse de SRL „Floarea Viei” în vederea renunțării

la intentarea procedurii de insolvabilitate. Ambele constatări reprezintă partea

motivatorie a deciziei din 09 iulie 2014. Iar, dacă fixa o sedință publică, în care SRL

„Floarea Viei” ar fi pledat în fața instanței Curții Supreme de Justiție unde urma a se

clarifica chestiunea legată de această împrejurare, și anume: dacă SRL „Floarea Viei”

a depus instanței de insolvabilitate o cerere de renunț de la cererea de intentare a

procedurii de insolvabilitate față de SRL „Etulia Mix”, cu acordarea de apreciere a

cererii nr. 111 din 17.10.2011 (f.d. 24 vol. I).

despre faptul că Curtea Europeană a comunicat Guvernului Republicii Moldova

cererea depusă de SRL „Floarea Viei” vs Republica Moldova (nr.2067/15). Astfel,

Curtea a solicitat prezentarea observațiilor cu privire la admisibilitatea și fondul

cererii prin prisma întrebărilor formulate în circumstanțele de fapt, rezumate de către

Grefa Curții Europene. Totodată, Curtea a propus Guvernului să examineze și

posibilitatea reglementării amiabile a prezentei cauze.

întrucât compania reclamantă a fost privată de oportunitatea de a-și exprima punctul

de vedere, de a furniza explicații și de a prezenta probe în sprijinul susținerilor sale,

ceea ce contravine principiului contradictorialității și dreptului la un proces echitabil.

către instanța de recurs în lipsa părților și emiterea unei hotărâri noi de respingere a

acțiunii reclamantului și întoarcerii executării hotărârii judecătorești, s-a admis

încălcarea dreptului SRL „Floarea Viei” la un proces public, garantat de art. 6 § 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

asigurat dreptul la o examinare corectă a cauzei în fața Curții Supreme de Justiție,

contrar exigențelor unui proces echitabil prevăzute de art. 6 din Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului.

posibilitate rezonabilă de a-și valorifica susținerile formulate în acțiunea sa.

Conjunctura circumstanțelor detaliate anterior, precum și faptul inițierii unei

proceduri de reglementare pe cale amiabilă a cauzei, aspect redat în cererea de

revizuire, impune admiterea cererii de revizuire, cu reținerea cauzei în procedura

Curții Supreme de Justiție pentru examinare în ordine de recurs a recursului depus de

SRL „Wholemark-M” împotriva deciziei din 30 ianuarie 2014 a Curții de Apel

Chișinău. Or, atunci când Curtea constată că un reclamant nu a avut parte de un

proces echitabil în instanțele naționale, redeschiderea procedurii de recurs cu

respectarea cerințelor prevăzute de art. 6 § 1 din Convenția este obligatorie pentru

înlăturarea consecințelor grave ale încălcărilor constatate de Curtea Europeana a

Drepturilor Omului.

10

Protocol 1 la Convenție, urmează a fi clarificată în cadrul examinării recursului pe

fond.

privind acordarea unei satisfacții echitabile în beneficiul SRL „Floarea Viei” pentru

încălcarea constatată, completul de judecată reține următoarele.

Convenției sau a Protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei Părți Contractante

nu permite decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea

acordă părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă. Satisfacția echitabilă poate

fi acordată dacă dreptul intern nu permite sau permite doar în mod imperfect, prin

repunerea lucrurilor în situația anterioară, înlăturarea consecințelor măsurii

incriminate.

Omului are un caracter subsidiar, ceea ce presupune, în conformitate cu art. 1 din

Convenție, că protecția drepturilor și libertăților garantate trebuie să fie asigurată, în

primul rând, de dreptul intern și aplicată cu prioritate de autoritățile naționale.

societatea reclamantă, generat de examinarea recursului în lipsa părților și de

pronunțarea unei hotărâri de respingere a acțiunii, fără a asigura respectarea cerințelor

de publicitate și contradictorialitate. Prin aceasta, s-a admis încălcarea dreptului

reclamantei la un proces public și echitabil, garantat de art. 6 § 1 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În aceste condiții,

SRL „Floarea Viei”, în calitate de reclamantă, nu a beneficiat de o posibilitate reală și

rezonabilă de a-și susține poziția în cadrul procesului.

statul are obligația juridică, în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului, de

a pune capăt acestei violări și de a remedia consecințele produse. Această obligație

presupune restabilirea, pe cât posibil, a situației anterioare încălcării, inclusiv prin

acordarea unei reparații pecuniare corespunzătoare prejudiciului suferit.

de partea lezată, precum și în măsura în care acestea i-au afectat situația socială și

materială. În temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului, acordarea unei

satisfacții echitabile pentru prejudiciul moral suferit se justifică prin necesitatea de a

compensa impactul real al încălcării asupra vieții persoanei vătămate.

că, atunci când constată o încălcare a Convenției, statul pârât are obligația juridică de

a pune capăt încălcării și de a remedia consecințele acesteia într-un mod care să

restabilească, pe cât posibil, situația anterioară încălcării (a se vedea Former King of

Greece and Others v. Greece [GC], nr. 25701/94, § 72). În astfel de cauze, reparația

trebuie să urmărească readucerea reclamantului în situația în care s-ar fi aflat dacă

încălcarea nu ar fi avut loc.

2020, în care Curtea a menționat că Curtea Supremă de Justiție nu putea, în cadrul

unui proces echitabil, să renunțe la o ședință publică înainte de a adopta decizia sa,

care urma să fie hotărârea irevocabilă pronunțată în cadrul litigiului. Pe lângă aceasta,

Curtea a notat că, de fapt, Curtea Supremă de Justiție a admis argumentul companiei

de asigurări, însă nu a acordat atenție contraargumentului reclamantului, care, în

opinia Curții, a fost unul esențial și, în cazul în care ar fi fost admis, putea duce la

11

adoptarea unei soluții diferite în acea cauză. În pofida acestui fapt, Curtea Supremă

de Justiție a rămas tăcută la acest subiect. În absența unui răspuns specific și expres,

Curtea a considerat imposibil de determinat dacă instanța respectivă pur și simplu a

neglijat argumentul invocat de către reclamant sau dacă a intenționat să-l respinsă și,

în această ultimă ipoteză care puteau fi motivele acestei decizii. În cele din urmă,

Curtea nu a putut să constate că, respingând acțiunea reclamantului, Curtea Supremă

de Justiție s-a bazat în hotărârea sa, propriu moțu, pe un motiv care nu fusese invocat

de către părți și care nu fusese supus dezbaterilor. Astfel, Curtea a conchis că

procedura judiciară nu a avut un caracter echitabil și că, prin urmare, a avut loc o

încălcare a art. 6 § 1 din Convenție. Totodată, având în vedere constatările sale în

baza art. 6 § 1 din Convenție, Curtea a considerat că nu este necesar să examinez nici

admisibilitatea, nici fondul plângerii reclamantului în baza art. 13 și a art. 1 din

Protocol 1 la Convenție.

Europene a Drepturilor Omului în cauze similare și impactul efectiv al încălcărilor

asupra drepturilor procesuale și patrimoniale ale reclamantei, completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție constată că simpla constatare a violării nu reprezintă, în

sine, o reparație suficientă. Ținând cont de criteriul echității și de necesitatea

proporționalității între prejudiciul suferit și despăgubirea acordată, Curtea Supremă

de Justiție consideră că suma de 3600 de euro este justă și rezonabilă, acoperind atât

prejudiciul moral, cât și costurile și cheltuielile ocazionate de procedurile în fața

instanțelor internaționale.

de revizuire urmează să clarifice chestiunea legată de repararea prejudiciului material

solicitat de SRL „Floarea Viei” ca rezultat al pretinsei încălcări a art. 1 din Protocol 1

la Convenție.

reclamantul ar fi suferit un prejudiciu material, în cazul în care încălcarea art. 6 § 1

din Convenție nu ar fi avut loc și, astfel nu poate purcede la încasare fără examinarea

fondului cauzei.

fi suferit un anumit stres și frustrare în urma încălcării dreptului său la proces

echitabil. Astfel, Curtea Supremă de Justiție îi acordă reclamantei o sumă de 3600 de

euro pentru prejudiciul moral.

Justiție admite cererile de revizuire formulate în limitele susținute de Agentul

guvernamental, constatând încălcarea dreptului garantat SRL „Floarea Viei” de art. 6

9 iulie 2014, întrucât aceasta a fost pronunțată cu încălcarea garanțiilor procesului

echitabil și a dreptului la respectarea bunurilor, iar cauza urmează a fi reținută spre

examinare în fond, în procedură de recurs, în vederea soluționării recursului declarat

de SRL „Wholemark-M” împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie

de 3600 euro, sumă ce acoperă atât prejudiciul moral suferit, cât și cheltuielile

ocazionate de procedurile internaționale.

Codul procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

12

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Admite cererile de revizuire depuse de Agentul guvernamental al Republicii

Moldova și de Societatea cu Răspundere Limitată „Floarea Viei”.

Constată încălcarea dreptului Societății cu Răspundere Limitată „Floarea Viei”

garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Casează decizia din 09 iulie 2014 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere Limitate „Floarea Viei”

împotriva Societății cu Răspundere Limitate „Wholemark-M” cu privire la încasarea

datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

Reține prezenta cauză civilă în procedura Curții Supreme de Justiție pentru

examinarea recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitate „Wholemark-

M” împotriva deciziei din 30 ianuarie 2014 a Curții de Apel Chișinău.

Încasează din contul bugetului de stat gestionat de Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în

beneficiul SRL „Floarea Viei” suma de 3600 (trei mii șase sute) euro, convertită în lei

moldovenești la cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei, la data transferului, în

calitate de despăgubire pentru prejudiciu moral, inclusiv costuri și cheltuieli.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

13