2r-81/25 — Cu privire la recuperarea cheltuielilor de dezvoltare profesională inițială

La 22 martie 2022, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere de chemare în judecată cu valoare redusă împotriva Irinei Ghețivu, prin care a solicitat recuperarea sumei de 22 262,57 lei pentru dezvoltarea profesională inițială și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 23 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a acceptat cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul General al Poliției împotriva Irinei Ghețivu cu privire la recuperarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesională inițială, cu judecarea acesteia în formă scrisă, conform procedurii de examinare a cererii cu valoare redusă.

Prin hotărârea din 05 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul General al Poliției. S-a încasat de la Irina Ghețivu în beneficiul Inspectoratului General al Poliției suma de 22 262,58 lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru dezvoltarea profesională și în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 667,87 lei.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 20 februarie 2023, Irina Ghețivu a declarat apel.

Prin încheierea din 11 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit cererea de apel declarată de Irina Ghețivu împotriva hotărârii din 05 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată cu valoare redusă depusă de Inspectoratul General al Poliției împotriva Irinei Ghețivu cu privire la recuperarea cheltuielilor de dezvoltare profesională inițială din motiv că, apelul a fost declarat în afara termenului legal, iar apelanta nu a solicitat repunerea în termen.

La 06 iunie 2023, Irina Ghețivu a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 11 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, repunerea în termen a cererii de apel, casarea încheierii contestate, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 06 septembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins recursul declarat de Irina Ghețivu și s-a menținut încheierea din 11 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău. 1

La 25 septembrie 2023, Irina Ghețivu a declarat repetat apel împotriva hotărârii din 05 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, repunerea în termen de declarare a cererii de apel.

Prin încheierea din 15 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea apelantei Irina Ghețivu cu privire la repunerea apelului în termen. S-a restituit apelantei Irina Ghețivu cererea de apel declarată împotriva hotărârii din 05 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu toate anexele ca fiind depusă în afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

La 21 decembrie 2023, Irina Ghețivu a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 15 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, repunerea în termen a cererii de apel, casarea încheierii contestate, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 06 martie 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins recursul declarat de Irina Ghețivu și s-a menținut încheierea din 15 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

La 02 aprilie 2024, Irina Ghețivu a declarat apel împotriva hotărârii din 05 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, Sediul Centru, solicitând în mod repetat repunerea în termen de declarare a apelului.

Prin încheierea din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea repetată depusă de Irina Ghețivu cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului. S-a restituit cererea de apel declarată de Irina Ghețivu, împotriva hotărârii din 05 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată cu valoare redusă depusă de Inspectoratul General al Poliției împotriva Irinei Ghețicu cu privire la recuperarea cheltuielilor de dezvoltare profesională inițială și compensarea cheltuielilor de judecată, ca fiind depusă în afara termenului legal, iar instanța a refuzat să efectueze repunerea în termen.

La 21 februarie 2025, Irina Ghețivu, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, repunerea în termen de declarare cu apel, casarea încheierii recurate, cu restituirea cauzei în instanța d apel.

În susținerea recursului recurenta a invocat că nu este de acord cu încheierea recurată, o consider a fi total neîntemeiată și nefondată, care îi lezează grav drepturile sale la un proces echitabil, acces la justiție și la o instanță imparțială.

Reclamanta a comunicat că nu a cunoscut despre acțiunea depusă de Inspectoratul General al Poliției și în materialele dosarului nu există nici o dovadă, care ar confirma despre aducerea la cunoștință a datei, orei și locului ședinței de judecată. La materialele dosarului este avizul poștal cu mențiunea „nereclamat”, iar 2 despre litigiu, a aflat de la executorul judecătoresc care a aplicat sechestru pe contul bancar, precum și automobilul personal a fost dat în căutare.

Recurenta a menționat că alegațiile instanței de apel cu privire la aplicarea prevederilor art. 369 alin. (1) lit. (b) din Codul de procedură civilă, prin care instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus înafara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen, sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen ca fiind interpretate eronat în speța data, or la data depunerii apelului, 20 februarie 2023, nu cunoștea despre existența termenului pentru a solicita repunere în termen a apelului.

Recurența a susținut că, în perioada 27 mai 2022 - 13 noiembrie 2022, inclusiv la data pronunțării hotărârii (05 septembrie 2022), nu se afla pe teritoriul Republicii Moldova. Respectiv, în această perioadă, nu a avut acces la informațiile legate de procedura juridică în curs și nu a fost în măsură de a lua cunoștință de hotărârea pronunțată. La 23 ianuarie 2023, a depus cerere pentru a face cunoștință cu materialele cauzei, care demonstrează faptul că nu a avut acces la dosar până la acea data. La 30 ianuarie 2023, a făcut cunoștință cu dosarul și nu cunoștea despre necesitatea solicitării repunerea în termen și despre termenele de contestare cu apel. În acest context, a formulat apelul nemotivat la 20 februarie 2023, fără a solicita imediat repunerea în termen, deoarece nu avea încă toate informațiile necesare pentru a proceda conform dispozițiilor legale. Însă, după realizarea faptului că apelul nu a fost formulat conform procedurii, s-a solicitat repunerea în termenul legal la 25 februarie 2023, respectiv după ce a avut acces la toate informațiile necesare.

La 02 aprilie 2025, Inspectoratul general al Poliției, a depus referință.

Art. 427 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează că: „Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă definește: „Termenul de procedură ca fiind este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de 3 activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă prescrie că: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă prevede că: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 116 alin. (1), (3), (4) din Codul de procedură civilă indică că: „Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanța. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”

Art. 362 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă statuează că: „Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116”.

Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă relevă că: „Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.”

Art. 2763 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă: (1) Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este scrisă. (2) Judecătorul poate dispune citarea participanților la proces dacă apreciază acest fapt ca fiind necesar sau dacă admite solicitarea uneia dintre părți de a examina cererea în ședință publică. (3) În termen de 30 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor anexate, inclusiv în cazul comunicării prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, pîrîtul prezintă instanței judecătorești și reclamantului o referință, precum și copii de pe înscrisurile necesare. 4

Art. 2764 alin. (3) din Codul de procedură civilă: (3) Hotărârea judecătorească adoptată se publică pe pagina web a instanței judecătorești și se comunică participanților la proces, inclusiv prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor.

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: (3) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: (1) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele dosarului și prevederile legale aplicabile speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Irina Ghețivu urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel, din motivele ce succed.

Materialele cauzei atestă că prin încheierea din 23 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a acceptat cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul General al Poliției, în procedura cererilor cu valoare redusă. S-a explicat drepturile și obligațiile participanților la proces. S-a informat participanții la proces că soluționarea prezentei cereri de chemare în judecată va avea loc unipersonal, în lipsa părților, la 05 septembrie 2022.

Fiind expediată Irinei Ghețivu, încheierea sus menționată cu aviz de recepție la adresa mun. Chișinău, str. xxxxxx, a fost restituită cu mențiune „nereclamat”.

Completul de judecată reține că, conform pct. 1 din Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016 pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale, trimiterea nereclamată reprezintă trimiterea poștală care nu a fost distribuită (predată) destinatarului din cauza nesolicitării sau refuzului de recepționare a acesteia. 5

Prin hotărârea din 05 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul General al Poliției. S-a încasat de la Irina Ghețivu în beneficiul Inspectoratului General al Poliției suma de 22 262,58 lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru dezvoltarea profesională și în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 667,87 lei.

Astfel, nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 20 februarie 2023, Irina Ghețivu a declarat apel nemotivat, fără a solicita repunerea în termenul de declarare cu apel.

Curții de Apel Chișinău prin încheierea din 11 mai 2023 a restituit cererea de apel declarată de Irina Ghețivu împotriva hotărârii din 05 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată cu valoare redusă depusă de Inspectoratul General al Poliției împotriva Irinei Ghețivu cu privire la recuperarea cheltuielilor de dezvoltare profesională inițială din motiv că, apelul a fost declarat în afara termenului legal, iar apelanta nu a solicitat repunerea în termen.

La 06 iunie 2023, Irina Ghețivu a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 11 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, repunerea în termen a cererii de apel, casarea încheierii contestate, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 06 septembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins recursul declarat de Irina Ghețivu și s-a menținut încheierea din 11 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău.

La 25 septembrie 2023, Irina Ghețivu a declarat repetat apel împotriva hotărârii din 05 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, repunerea în termen de declarare a cererii de apel, deoarece nu a cunoscut despre existența litigiului, ori în perioada 27 mai 2022-13 noiembrie 2022, inclusiv la momentul pronunțării hotărârii contestate, nu s-a aflat în Republica Moldova. La 23 ianuarie 2023 a depus cerere pentru a face cunoștință cu materialele cauzei, iar la 30 ianuarie 2023, a făcut cunoștință cu dosarul. Astfel, a declarat apel la 20 februarie 2023.

Prin încheierea din 15 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea apelantei Irina Ghețivu cu privire la repunerea apelului în termen. S-a restituit apelantei Irina Ghețivu cererea de apel declarată împotriva hotărârii din 05 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu toate anexele ca fiind depusă în afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

La 21 decembrie 2023, Irina Ghețivu a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 15 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, repunerea în termen a cererii de apel, casarea încheierii contestate, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. 6

Prin decizia din 06 martie 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins recursul declarat de Irina Ghețivu și s-a menținut încheierea din 15 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

La 02 aprilie 2024, Irina Ghețivu a declarat apel împotriva hotărârii din 05 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând în mod repetat repunerea în termen de declarare a apelului.

Prin încheierea din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea repetată depusă de Irina Ghețivu cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului. S-a restituit cererea de apel declarată de Irina Ghețivu, împotriva hotărârii din 05 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată cu valoare redusă depusă de Inspectoratul General al Poliției împotriva Irinei Ghețicu cu privire la recuperarea cheltuielilor de dezvoltare profesională inițială și compensarea cheltuielilor de judecată, ca fiind depusă în afara termenului legal, iar instanța a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Verificând legalitatea încheierii instanței de apel, în raport cu motivele recursului și cadrul legal aplicabil speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată ca fiind justificată concluzia instanței de apel cu privire la respingerea cererii de repunere în termen a apelului și restituirea cererii de apel depuse de Irina Ghețivu, pe motiv că cererea de apel a fost depus peste termenul de 30 zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

În context, instanța de recurs reține că Irina Ghețivu a aflat despre existența litigiului la data de 30 ianuarie 2023, iar cerință de repunere în termen a apelului a fost formulată la 25 septembrie 2023 și la 02 aprilie 2024.

Completul de judecată reține că Irina Ghețivu a insistat asupra repunerii în termen a apelului, însă conform art. 116 alin. (4) din Codul de procedură civilă, a se vedea pct. 26 este inadmisibil, ori apelanta Irina Ghețivu la data depunerii primului apel nemotivat din 20 februarie 2023, a omis să solicite repunerea în termen, iar cerința de repunere în termen a apelului a fost formulată la 25 septembrie 2023 și 02 aprilie 2024, cu omiterea termenului suplimentar de 30 de zile, care a început a curge din 30 ianuarie 2023, momentul când a aflat despre existența litigiului.

Astfel, instanța de apel justificat a reținut că odată cu declararea primului apel nemotivat apelanta ar fi solicitat repunerea în termen, eventual, omiterea termenului de apel ar putea fi considerată motivată, totuși dat fiind că la 20 februarie 2023 nu s- a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului, în speță se întrunesc temeiurile de respingere a solicitării de repunere și de restituire a cererii de apel ca fiind depusă tardiv.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind neîntemeiate argumentele invocate de recurenta Irina Ghețivu, precum că nu a cunoscut despre examinarea cauzei și despre hotărârea emisă, deoarece în perioada 7 27 mai 2022 - 13 noiembrie 2022 nu s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova și că a făcut cunoștință cu dispozitivul hotărârii la 30 ianuarie 2023, iar la 20 februarie 2023 a depus cererea de apel fără a solicita repunerea în termen, deoarece la acel moment nu cunoștea despre repunerea în termen și despre termenele de apel. Respectiv, a formulat apelul nemotivat la 20 februarie 2023, fără a solicita imediat repunerea în termen, deoarece nu avea încă toate informațiile necesare pentru a proceda conform dispozițiilor legale. Însă, după realizarea faptului că apelul nu a fost formulat conform procedurii, s-a solicitat repunerea în termenul legal la 25 februarie 2023, respectiv după ce a avut acces la toate informațiile necesare, și nu justifică omisiunea de a se conforma prevederilor legale.

Completul de judecată reiterează că, faptul depunerii apelului în afara termenului legal, se atestă prin însuși solicitarea apelantei cu privire la repunerea apelului în termen, care însă se constată a fi una neîntemeiată, deoarece apelanta nu a invocat nici un motiv întemeiat, în sensul art. 116 din Codul de procedură civilă, care ar justifica neîndeplinirea actului de procedură în termen și ar constitui temei pentru repunerea apelului în termen.

În context, Completul de judecată remarcă că prin impunerea unor termene limită în vederea valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.

Completul de judecată accentuează că legiuitorul prin stabilirea unui termen de declarare a apelului a urmărit: asigurarea celerității procesului civil în întregime, în special luându-se în considerare și fazele facultative ale procesului civil, cum ar fi executarea silită, apelul; stimularea persoanelor care dispun de dreptul la apel de a-l valorifica într-un termen prevăzut de lege; asigurarea stabilității raporturilor juridice constatate prin hotărârea primei instanțe, întrucât acestea nu pot să rămână până la infinit sub amenințarea pronunțării unei noi soluții; oferirea participanților la proces a unei perioade suficiente de a lua cunoștință de materialele dosarului și de a formula motivarea cererii de apel

Aplicând principiul nemo censetur ignorare legem, conform căruia necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația de a se conforma legii, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate accepta poziția recurentei, precum că, în condițiile speței, pentru Irina Ghețivu termenul de atac în ordine de apel a început să curgă din ziua imediat următoare datei când a făcut cunoștință cu hotărârea primei instanței, or, prevederile coroborate ale art. 362 alin. (1) și art. 111 din Codul de procedură civilă prescriu expres că termenul de exercitare a căii de atac în ordine de apel începe să curgă din ziua imediat următoare datei calendaristice emiterii și pronunțării hotărârii judecătorești și nicidecum nu depinde de momentul comunicării actului judecătoresc de dispoziție.

Astfel, recurenta avea obligația prezumată de a manifesta diligență și să se conformeze prevederilor legale, făcând uz în interiorul termenului legal de dreptul 8 său de a ataca cu apel hotărârea primei instanțe, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, restituirea apelului ca fiind depus în afara termenului legal, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că legiuitorul a instituit termen pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac în afara termenului legal ar constitui o încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a apreciat că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. S-a subliniat că aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

În cauza Melnic v. Republica Moldova, Înalta Curte a constatat violarea securității raporturilor juridice (art. 6 § 1 al Convenției) pentru admiterea, într-o cauză cu privire la recuperarea prejudiciilor, a unui recurs depus peste termen, fără a se expune asupra obiecției reclamantului că recursul este tardiv.

În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse supra, cu normele legale precitate, instanța de recurs ajunge la concluzia că Irina Ghețivu, nu a îndeplinit actul procedural în interiorul termenului legal instituit la art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar Curtea de Apel Chișinău, prin prisma art. 362 alin. (3) din Codul de procedură civilă, a soluționat cererea de repunere în termenul procedural de declarare a apelului, considerând-o neîntemeiată.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza Ponomaryov vs Ucraina că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare 9 de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Irina Ghețivu împotriva încheierii din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea încheierii contestate.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de către Irina Ghețivu. Menține încheierea din 24 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău emisă în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată cu valoare redusă depusă de Inspectoratul General al Poliției împotriva Irinei Ghețivu cu privire la recuperarea cheltuielilor de dezvoltare profesională inițială și compensarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 10