2ra-643/24 — constatarea încălcării dreptului la respectarea vietii private, de familie si la întrevederi de lungă durată, repararea prejudiciului moral

La 10 ianuarie 2020, Victor Pridorojnîi și Alexandra Stratulat, acționând inclusiv în interesele minorului xxxxx, au depus cerere de chemare în judecată împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor și a Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Penitenciarul nr. 13 Chișinău, cu privire la constatarea încălcării dreptului la respectarea vieții private, de familie și la întrevederi de lungă durată, precum și repararea prejudiciului moral.

În argumentarea acțiunii reclamanții au indicat că, la 4 iulie 2014 Victor Pridorojnîi a fost reținut în cauza penală nr. 2014028075 și din 18 iulie 2014 este deținut în Penitenciarul nr. 13 Chișinău.

Au menționat, că Victor Pridorojnîi și Alexandra Stratulat se află în relații de concubinaj din anul 2004, în rezultatul căruia la xxxxx, s-a născut copilul comun, xxxxx.

Reclamanții au susținut, că din 18 iulie 2014 până la adresare în instanța de judecată au depus la administrația Penitenciarului nr. 13 Chișinău, precum și la Administrația Națională a Penitenciarelor cereri de acordare a întrevederilor de lungă durată de până la 24 de ore, care au fost refuzate.

Au precizat că au beneficiat numai de întrevederi cu durata de până la 3 ore, care constituie întrevederi de scurtă durată în sensul pct. 300 din Hotărârea Guvernului nr. 583 din 26 mai 2006, cu privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnați. 1

Reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele Ostrovar vs. Republica Moldova din 13 septembrie 2005 și Ciorap vs. Republica Moldova din 19 iunie 2007.

Au solicitat constatarea încălcării dreptului la respectarea vieții private, de familie, la întrevederi de lungă durată în Penitenciarul nr. 13 Chișinău din 18 iulie 2014 până la depunerea acțiunii și compensarea prejudiciului moral în sumă de 100 000 de lei pentru fiecare reclamant.

La 23 mai 2024, prin intermediul poștei electronice, Penitenciarul nr. 13 Chișinău a depus recurs împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei în partea admiterii acțiunii și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului, recurentul a menționat că instanța de apel nu a dat apreciere tuturor motivelor, argumentelor și probelor indicate, iar probele pe care și-a întemeiat concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate la respingerea unor probe, normele de care s-a călăuzit au interpretare incorectă în speță.

Recurentul a opinat că în lipsa constatării încălcării dreptului la respectarea vieții private, de familie și la întrevederi de lungă durată, reclamanții nu pot beneficia la repararea prejudiciului moral cauzat prin aceste încălcări. Astfel, instanța de apel prin interpretarea și aplicarea eronată a normelor materiale – art. 14, 15, 2036, 2037 din Codul civil, greșit a ajuns la concluzia temeiniciei pretenției de reparare a prejudiciului moral pretins de Victor Pridorojnîi și Alexandra Stratulat, acționând inclusiv în interesele minorului xxxxx, or, raporturile dintre instituția penitenciară și condamnat în procesul de punere în executare a pedepsei penale, sunt raporturi de drept public, care nu cad sub incidența legii civile, respectiv condamnatul nu dispune de dreptul legal de a pretinde repararea prejudiciului moral cauzat, prin acordarea întrevederilor de lungă durată de până la 24 de ore, a căror durată până la 24 de ore este stabilită de către instituția penitenciară reieșind din comportamentul deținutului, periodicitatea vizitelor, numărul total de vizite ale deținutului în cauză, precum și numărul de vizite pe penitenciar.

La 26 mai 2024, prin intermediul poștei electronice, Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu adoptarea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

În argumentarea recursului a invocat prevederile art. 432 din Codul de procedură civilă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; și e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

A specificat că instanța de apel eronat a stabilit că instanța civilă nu putea examina în fond pretenția de constatare a încălcării dreptului la 3 respectarea vieții private, de familie și la întrevederi de lungă durată, deoarece nu ține de competența sa. O astfel de concluzie, ar contravine dreptului de acces liber la justiție, garantat de Constituție.

Referitor la cuantumul prejudiciului moral încasat, a opinat că este inechitabil în raport cu suferințele psihice provocate de situația creată, fiindu-i cauzate consecințe determinate de retrăiri, încordare psihică, stare de disconfort și alți factori care derivă suferințele morale.

La 19 iunie 2024, Administrația Națională a Penitenciarelor a depus recurs împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel în partea admiterii acțiunii și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, în partea încasării despăgubirilor bănești cu titlu de prejudiciu moral, în beneficiul Alexandrei Stratulat și minorului xxxxx, iar cuantumul despăgubirilor bănești cu titlu de prejudiciu moral încasat intimatului Victor Pridorojnîi să fie micșorat la 2 000 de lei.

În motivarea cererii de recurs a indicat că consideră decizia instanței de apel nefondată, deoarece aceasta se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

A mai opinat că, atâta timp cât printr-o hotărâte irevocabilă este constatată încălcarea doar a dreptului lui Victor Pridorojnîi la întrevederi de lungă durată, consecințele acestei constatări pot fi aplicate numai în privința acestuia, și nicidecum față de Alexandra Stratulat și minorul xxxxx. Or, ultima fiind persoană cu dreptul de a depune plângere în ordinea legislației penale, atât privind încălcarea dreptului său cât și a copilului minor, la respectarea vieții private, de familie și la întrevederi de lungă durată, nu s-a folosit de acest drept. Astfel, încasarea în beneficiul Alexandrei Stratulat și minorului xxxxx a despăgubirii bănești cu titlu de prejudiciu moral este neîntemeiată, deoarece nu a existat o constatare de încălcare a dreptului acestor două persoane la respectarea vieții private, de familie și la întrevederi de lungă durată.

A afirmat că despăgubirea bănească cu titlu de prejudiciu moral în mărime de 10 000 de lei încasată în beneficiul lui Victor Pridorojnîi este exagerată, decizia instanței de apel în această parte fiind arbitrară.

Art. 431 din Codul de procedură civilă: „Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme de Justiție. Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9 judecători ai Curții Supreme de Justiție. Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.”

Art. 440 din Codul de procedură civilă: „Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

Art. 442 din Codul de procedură civilă: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre. (2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc cheltuielile de judecată și despăgubirile menționate la art.372 alin.(3). Aprecierea probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeinic art.432 alin.(1) lit. e) sau în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului, prevederile art.372 se aplică în mod corespunzător. (3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale invocate în recurs.”

Art. 444 din Codul de procedură civilă: „Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1) lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

Art. 445 din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: c) să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs;”

Art. 432 din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.”

Art. 373 din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. (2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, 5 apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. (5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.”

Prin prisma dispozițiilor art. 444 din Codul de procedură civilă, la caz, examinarea cauzei civile în ordine de recurs s-a realizat fără înștiințarea și audierea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursurile depuse de Penitenciarul nr. 13 Chișinău, de Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, și de către Administrația Națională a Penitenciarelor, de a casa decizia din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău și de a remite cauza la rejudecare în instanța de apel, din motivele ce succed.

Din materialele cauzei rezultă că, la 10 ianuarie 2020, Victor Pridorojnîi și Alexandra Stratulat, acționând inclusiv în interesele minorului xxxxx, depunând prezenta acțiune împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor și a Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Penitenciarul nr. 13 Chișinău, au solicitat constatarea încălcării dreptului la respectarea vieții private, de familie și la întrevederi de lungă durată, precum și repararea prejudiciului moral.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia respingerii acțiunii depusă de Victor Pridorojnîi și Alexandra Stratulat, acționând inclusiv în interesele minorului xxxxx.

Judecând apelul declarat de Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 21 februarie 2024, a admis apelul, a casat hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, 6 sediul Centru și a pronunțat o nouă hotărâre, inclusiv sub formă de încheiere, prin care a încetat procesul civil inițiat la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Pridorojnîi și Alexandra Stratulat, acționând inclusiv în interesele minorului xxxxx, împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor și Ministerului Finanțelor, intervenienți accesorii Ministerul Justiției și Penitenciarul nr. 13 Chișinău, în partea pretenției de constatare a încălcării dreptului la respectarea vieții private, de familie și la întrevederi de lungă durată, din motiv că cauza nu urmează a fi judecată în procedură civilă. A admis parțial pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la respectarea vieții private, de familie și la întrevederi de lungă durată și a încasat de la Bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor, în folosul lui Victor Pridorojnîi, Alexandrei Stratulat și lui xxxxx despăgubirea bănească a prejudiciului moral în cuantum a câte 10 000 de lei/fiecare. În rest, a respins, ca fiind neîntemeiată pretenția privind repararea prejudiciului moral.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție analizând materialele cauzei în raport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția instanței de apel este eronată, fiind emisă cu încălcarea normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 240 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, la deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii. Instanța judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.

Conform art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. 7

Prevederile legale enunțate în mod expres obligă instanța de apel să verifice circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, limitele apelului și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că avocatul Alexei Croitor, în interesele lui Victor Pridorojnîi a contestat hotărârea instanței de fond, solicitînd casarea acesteia, cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii, prin care să fie constatată încălcarea dreptului reclamanților la respectarea vieții private, de familie și la întrevederi de lungă durată, precum și repararea prejudiciului moral în mărime de 100 000 de lei pentru fiecare reclamant.

În temeiul art. 15 din Codul de procedură civilă, participanții la proces și alte persoane interesate ale căror drepturi, libertăți ori interese legitime au fost încălcate printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia în condițiile legii.

Conform art. 27 alin. (1) din Codul de procedură civilă, disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rînd a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.

Succesiv, se reține că reclamanta Alexandra Stratulat, acționând în interes propriu, și în interesele minorului xxxxx, nu a făcut uz de dreptul său procedural și nu a contestat hotărârea instanței de fond.

Cu toate acestea, Curtea de apel Chișinău examinând apelul depus de Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, a conchis că instanța învestită cu atribuții de a examina litigii civile nu are competență conform legii să judece actualul proces, în partea pretenției de constatare a încălcării dreptului la respectarea vieții private, de familie și la întrevederi de lungă durată, or, după cum s-a indicat anterior reclamanții au solicitat constatarea încălcării dreptului la respectarea vieții private, de familie, la întrevederi de lungă durată în Penitenciarul nr. 13 Chișinău din 18 iulie 2014 până la depunerea acțiunii. Însă, astfel de competențe, de a soluționa asemeni litigii, țin de sfera instanțelor penale. În rezultat, instanța ierarhic inferioară a concluzionat că în situația în care instanța penală a adoptat o soluție definitivă la plângerea înaintată de condamnatul Victor Pridorojnîi, privind constatarea încălcării dreptului la întrevederi de lungă durată în privința condamnatului Victor Pridorojnîi din partea administrației Penitenciarul nr. 8 13 mun. Chișinău (încheierea nr. 21ji-480/2022 din 27 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana), nu are o altă opțiune, decât a dispune încetarea procesului civil, în partea pretenției de constatare a încălcării dreptului la respectarea vieții private, de familie și la întrevederi de lungă durată, din motiv că cauza nu urmează a fi judecată în procedură civilă.

Totodată, ce ține de pretenția privind repararea prejudiciului moral cauzat urmare a încălcării dreptului la întrevederi de lungă durată, instanța de apel a concluzionat că este una subsecventă și corelativ dependentă de pretenția de bază și urmează a fi admisă parțial. În acest sens, instanța inferioară a considerat că prin încălcarea dreptului reclamanților la întrevederi de lungă durată, încălcare constată de instanța penală printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, acestora li s-a încălcat dreptul garantat de art. 8 CEDO și, în consecință, li s-au cauzat suferințe psihice, un anumit grad de frustrare și incertitudine, retrăiri, încordare psihică și stare de disconfort, iar cuantumul prejudiciului urmează a fi determinat proporțional acestora.

În rezultat, instanța de apel apreciind în ansamblu circumstanțele speței și având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor suportate, statutul social al persoanei, a conchis necesară încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor, în folosul lui Victor Pridorojnîi, Alexandra Stratulat și xxxxx despăgubirea bănească a prejudiciului moral în cuantum a câte 10 000 de lei/fiecare, care constituie o satisfacție echitabilă pentru reclamant.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel, a depășit limitele apelului, și s-a expus asupra temeiniciei unei pretenții înaintate de Alexandra Stratulat, în nume propriu și în interesele lui xxxxx, care nu a invocat dezacordul față de hotărârea primei instanțe, și drept urmare nu a constituit obiectul apelului.

Aici, urmează a fi menționată jurisprudența națională ce vizează aceeași problematică, spre exemplu: cauza Societatea cu Răspundere Limitată „Ursa Group” vs Societatea cu Răspundere Limitată „Exposistem Nord” – dosar nr. 2rac-56/23.

Or, în aceste împrejurări instanța de apel urma să argumenteze dacă cererea de apel depusă de avocatul Alexei Croitor, în interesele lui Victor Pridorojnîi, acoperă faptul neatacării de Alexandra Stratulat și xxxxx a 9 hotărârii instanței de fond, prin care a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Complimentar, realizarea controlului judiciar asupra legalității deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, denotă nesoluționarea tuturor problemelor aspectelor esențiale ce se impun la deliberarea asupra hotărârii, conform art. 240 alin.(1) din Codul de procedură civilă. Astfel, textul motivării nu dă o apreciere directă raportului juridic dintre părți. Fiind dispusă, încasarea de la Bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor, în folosul lui Victor Pridorojnîi, Alexandrei Stratulat și lui xxxxx a prejudiciului moral în cuantum a câte 10 000 de lei/fiecare, instanța de apel nu a explicat considerentele pentru care a stabilit că raportul juridic a apărut direct între reclamanți și stat, și nu între reclamanți și autoritățile publice așa cum se indică în conținutul cererii de chemare în judecată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind eronate concluziile instanței de apel, acestea fiind expuse cu depășirea limitelor controlului judiciar, pentru care a fost sesizată, iar calificarea raportului juridic dintre părți, a fost făcută fără o argumentare juridică.

Aspectele redate mai sus conduc la concluzia că procedura desfășurată în instanța de apel nu corespunde exigențelor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar modalitatea în care a fost examinată cauza în ordine de apel nu poate echivala cu soluționare efectivă a cauzei, astfel, fiind impusă casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare. Conform jurisprudenței CtEDO, principiul egalității armelor semnifică tratarea egală a părților pe toată durata desfășurării procedurii în fața unui tribunal, fără ca una din ele să fie avantajată în raport cu cealaltă parte din proces. Acest principiu este unul din elementele noțiunii mai largi de ”proces echitabil”, ce impune fiecărei părți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a- și susține cauza sa, în condiții care să nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj în raport cu adversarul ei (cauza Ankerl contra Suediei, hotărârea din 18 februarie 1997; cauza Niderost -Huler contra Suediei, hotărârea 1997- 1/24 noiembrie 1997).

Reiterând, motivele de fapt și de drept, expuse mai sus, statuând că, instanța de apel a soluționat eronat litigiul în cauză, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a admite recursurile depuse de Penitenciarul nr. 13 Chișinău, de Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, și de către Administrația Națională a 10 Penitenciarelor, a casa decizia din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), (3) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursurile depuse de Penitenciarul nr. 13 Chișinău, de Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, și de către Administrația Națională a Penitenciarelor. Casează integral decizia din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Pridorojnîi și Alexandra Stratulat, acționând inclusiv în interesele minorului xxxxx împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor și a Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Penitenciarul nr. 13 Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului la respectarea vieții private, de familie și la întrevederi de lungă durată, și repararea prejudiciului moral și trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Gheorghe Stratulat 11