2ra-643/24 — constatarea încălcării dreptului la respectarea vietii private, de familie si la întrevederi de lungă durată, repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea încălcării dreptului la respectarea vietii private, de familie si la întrevederi de lungă durată, repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-643/24 — constatarea încălcării dreptului la respectarea vietii private, de familie si la întrevederi de lungă durată, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursurilor depuse de Penitenciarul nr. 13
Chișinău, de Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, și de
către Administrația Națională a Penitenciarelor,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Victor Pridorojnîi și Alexandra Stratulat, acționând inclusiv în interesele
minorului xxxxx împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor și a
Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, intervenienți accesorii
Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Penitenciarul nr. 13 Chișinău,
cu privire la constatarea încălcării dreptului la respectarea vieții private, de
familie și la întrevederi de lungă durată, repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-643/24
NR. PIGD 2-20003089-01-2ra-22052024)
Examinarea superficială a cauzei de către instanța de apel. Limitele
judecării apelului.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. S. Vasilache)
Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, V. Mihaila, V. Cotorobai)
26 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursurile depuse de Penitenciarul nr.
13 Chișinău, de Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei
Croitor, și de către Administrația Națională a Penitenciarelor,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 10 ianuarie 2020, Victor Pridorojnîi și Alexandra Stratulat,
acționând inclusiv în interesele minorului xxxxx, au depus cerere de chemare
în judecată împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor și a
Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, intervenienți accesorii
Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Penitenciarul nr. 13 Chișinău,
cu privire la constatarea încălcării dreptului la respectarea vieții private, de
familie și la întrevederi de lungă durată, precum și repararea prejudiciului
moral.
În argumentarea acțiunii reclamanții au indicat că, la 4 iulie 2014
Victor Pridorojnîi a fost reținut în cauza penală nr. 2014028075 și din 18
iulie 2014 este deținut în Penitenciarul nr. 13 Chișinău.
Au menționat, că Victor Pridorojnîi și Alexandra Stratulat se află în
relații de concubinaj din anul 2004, în rezultatul căruia la xxxxx, s-a născut
copilul comun, xxxxx.
Reclamanții au susținut, că din 18 iulie 2014 până la adresare în
instanța de judecată au depus la administrația Penitenciarului nr. 13
Chișinău, precum și la Administrația Națională a Penitenciarelor cereri de
acordare a întrevederilor de lungă durată de până la 24 de ore, care au fost
refuzate.
Au precizat că au beneficiat numai de întrevederi cu durata de până la
3 ore, care constituie întrevederi de scurtă durată în sensul pct. 300 din
Hotărârea Guvernului nr. 583 din 26 mai 2006, cu privire la aprobarea
Statutului executării pedepsei de către condamnați.
1
Reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe hotărârile Curții Europene a
Drepturilor Omului în cauzele Ostrovar vs. Republica Moldova din 13
septembrie 2005 și Ciorap vs. Republica Moldova din 19 iunie 2007.
Au solicitat constatarea încălcării dreptului la respectarea vieții
private, de familie, la întrevederi de lungă durată în Penitenciarul nr. 13
Chișinău din 18 iulie 2014 până la depunerea acțiunii și compensarea
prejudiciului moral în sumă de 100 000 de lei pentru fiecare reclamant.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Victor Pridorojnîi și
Alexandra Stratulat, acționând inclusiv în interesele minorului xxxxx.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 14 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice, Victor
Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor a depus cerere de apel
împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia, cu
pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost
admis apelul depus de Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei
Croitor, s-a casat hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru și s-a pronunțat o nouă hotărâre, inclusiv sub formă de încheiere, prin
care s-a încetat procesul civil inițiat la cererea de chemare în judecată depusă
de Victor Pridorojnîi și Alexandra Stratulat, acționând inclusiv în interesele
minorului xxxxx, împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor și
Ministerului Finanțelor, intervenienți accesorii Ministerul Justiției și
Penitenciarul nr. 13 Chișinău, în partea pretenției de constatare a încălcării
dreptului la respectarea vieții private, de familie și la întrevederi de lungă
durată, din motiv că cauza nu urmează a fi judecată în procedură civilă. S-a
admis parțial pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin
încălcarea dreptului la respectarea vieții private, de familie și la întrevederi
de lungă durată și s-a încasat de la Bugetul de stat, prin intermediul
Ministerului Finanțelor, în folosul lui Victor Pridorojnîi, Alexandrei
Stratulat și lui xxxxx despăgubirea bănească a prejudiciului moral în
cuantum a câte 10 000 de lei/fiecare. În rest, pretenția privind repararea
prejudiciului moral s-a respins, ca fiind neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
2
La 23 mai 2024, prin intermediul poștei electronice, Penitenciarul nr.
13 Chișinău a depus recurs împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții
de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei în partea
admiterii acțiunii și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, ca
fiind neîntemeiată.
În motivarea recursului, recurentul a menționat că instanța de apel nu
a dat apreciere tuturor motivelor, argumentelor și probelor indicate, iar
probele pe care și-a întemeiat concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe,
argumentele invocate la respingerea unor probe, normele de care s-a călăuzit
au interpretare incorectă în speță.
Recurentul a opinat că în lipsa constatării încălcării dreptului la
respectarea vieții private, de familie și la întrevederi de lungă durată,
reclamanții nu pot beneficia la repararea prejudiciului moral cauzat prin
aceste încălcări. Astfel, instanța de apel prin interpretarea și aplicarea eronată
a normelor materiale – art. 14, 15, 2036, 2037 din Codul civil, greșit a ajuns
la concluzia temeiniciei pretenției de reparare a prejudiciului moral pretins
de Victor Pridorojnîi și Alexandra Stratulat, acționând inclusiv în interesele
minorului xxxxx, or, raporturile dintre instituția penitenciară și condamnat
în procesul de punere în executare a pedepsei penale, sunt raporturi de drept
public, care nu cad sub incidența legii civile, respectiv condamnatul nu
dispune de dreptul legal de a pretinde repararea prejudiciului moral cauzat,
prin acordarea întrevederilor de lungă durată de până la 24 de ore, a căror
durată până la 24 de ore este stabilită de către instituția penitenciară reieșind
din comportamentul deținutului, periodicitatea vizitelor, numărul total de
vizite ale deținutului în cauză, precum și numărul de vizite pe penitenciar.
La 26 mai 2024, prin intermediul poștei electronice, Victor
Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor a depus cerere de recurs
împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
casarea deciziei instanței de apel, cu adoptarea unei noi decizii de admitere
integrală a acțiunii.
În argumentarea recursului a invocat prevederile art. 432 din Codul de
procedură civilă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară
jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; și e) hotărârea sau
decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor.
A specificat că instanța de apel eronat a stabilit că instanța civilă nu
putea examina în fond pretenția de constatare a încălcării dreptului la
3
respectarea vieții private, de familie și la întrevederi de lungă durată,
deoarece nu ține de competența sa. O astfel de concluzie, ar contravine
dreptului de acces liber la justiție, garantat de Constituție.
Referitor la cuantumul prejudiciului moral încasat, a opinat că este
inechitabil în raport cu suferințele psihice provocate de situația creată,
fiindu-i cauzate consecințe determinate de retrăiri, încordare psihică, stare de
disconfort și alți factori care derivă suferințele morale.
La 19 iunie 2024, Administrația Națională a Penitenciarelor a depus
recurs împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel în partea
admiterii acțiunii și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, în
partea încasării despăgubirilor bănești cu titlu de prejudiciu moral, în
beneficiul Alexandrei Stratulat și minorului xxxxx, iar cuantumul
despăgubirilor bănești cu titlu de prejudiciu moral încasat intimatului Victor
Pridorojnîi să fie micșorat la 2 000 de lei.
În motivarea cererii de recurs a indicat că consideră decizia instanței
de apel nefondată, deoarece aceasta se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
A mai opinat că, atâta timp cât printr-o hotărâte irevocabilă este
constatată încălcarea doar a dreptului lui Victor Pridorojnîi la întrevederi de
lungă durată, consecințele acestei constatări pot fi aplicate numai în privința
acestuia, și nicidecum față de Alexandra Stratulat și minorul xxxxx. Or,
ultima fiind persoană cu dreptul de a depune plângere în ordinea legislației
penale, atât privind încălcarea dreptului său cât și a copilului minor, la
respectarea vieții private, de familie și la întrevederi de lungă durată, nu s-a
folosit de acest drept. Astfel, încasarea în beneficiul Alexandrei Stratulat și
minorului xxxxx a despăgubirii bănești cu titlu de prejudiciu moral este
neîntemeiată, deoarece nu a existat o constatare de încălcare a dreptului
acestor două persoane la respectarea vieții private, de familie și la întrevederi
de lungă durată.
A afirmat că despăgubirea bănească cu titlu de prejudiciu moral în
mărime de 10 000 de lei încasată în beneficiul lui Victor Pridorojnîi este
exagerată, decizia instanței de apel în această parte fiind arbitrară.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 din Codul de procedură civilă:
4
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu
poate fi restabilit.”
Art. 431 din Codul de procedură civilă:
„Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție. Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3
judecători. Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9
judecători ai Curții Supreme de Justiție. Judecătorii care au examinat admisibilitatea
recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”
Art. 442 din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor
prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale
căror drepturi sunt lezate prin hotărâre. (2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu
excepția celor care dovedesc cheltuielile de judecată și despăgubirile menționate la
art.372 alin.(3). Aprecierea probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este
obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeinic art.432
alin.(1) lit. e) sau în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului, prevederile art.372 se aplică în mod corespunzător.
(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale
invocate în recurs.”
Art. 444 din Codul de procedură civilă:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1)
lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință
pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 445 din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: c) să admită recursul, să caseze
integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o
singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs;”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este
contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.”
Art. 373 din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor
înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea
circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. (2) În limitele apelului, instanța
de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe,
precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,
5
apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către
participanții la proces. (5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor
motivelor invocate în apel.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursurilor, Completul de
judecată menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul
deciziei în ședință publică la 21 februarie 2024 (f.d.3, Vol. II). Conform
extrasului din poșta electronică (f.d.f.d.9, Vol. II), la 23 mai 2024, Curtea de
Apel Chișinău a expediat părților, copia deciziei integrale din 21 februarie
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul declarat de către Penitenciarul nr. 13 Chișinău, la 22 mai 2024, și
respectiv de Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, la 26
mai 2024, precum și recursul declarat de Administrația Națională a
Penitenciarelor, la 19 iunie 2024, se consideră depuse în termenul stabilit de
art. 434 din Codul de procedură civilă (a se vedea pct.31).
Prin prisma dispozițiilor art. 444 din Codul de procedură civilă, la caz,
examinarea cauzei civile în ordine de recurs s-a realizat fără înștiințarea și
audierea participanților la proces.
Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursurile depuse de
Penitenciarul nr. 13 Chișinău, de Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul
Alexei Croitor, și de către Administrația Națională a Penitenciarelor, de a
casa decizia din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău și de a remite
cauza la rejudecare în instanța de apel, din motivele ce succed.
Din materialele cauzei rezultă că, la 10 ianuarie 2020, Victor
Pridorojnîi și Alexandra Stratulat, acționând inclusiv în interesele minorului
xxxxx, depunând prezenta acțiune împotriva Administrației Naționale a
Penitenciarelor și a Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova,
intervenienți accesorii Ministerul Justiției al Republicii Moldova și
Penitenciarul nr. 13 Chișinău, au solicitat constatarea încălcării dreptului la
respectarea vieții private, de familie și la întrevederi de lungă durată, precum
și repararea prejudiciului moral.
Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia
respingerii acțiunii depusă de Victor Pridorojnîi și Alexandra Stratulat,
acționând inclusiv în interesele minorului xxxxx.
Judecând apelul declarat de Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul
Alexei Croitor, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 21 februarie 2024,
a admis apelul, a casat hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
6
sediul Centru și a pronunțat o nouă hotărâre, inclusiv sub formă de încheiere,
prin care a încetat procesul civil inițiat la cererea de chemare în judecată
depusă de Victor Pridorojnîi și Alexandra Stratulat, acționând inclusiv în
interesele minorului xxxxx, împotriva Administrației Naționale a
Penitenciarelor și Ministerului Finanțelor, intervenienți accesorii Ministerul
Justiției și Penitenciarul nr. 13 Chișinău, în partea pretenției de constatare a
încălcării dreptului la respectarea vieții private, de familie și la întrevederi
de lungă durată, din motiv că cauza nu urmează a fi judecată în procedură
civilă. A admis parțial pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral
cauzat prin încălcarea dreptului la respectarea vieții private, de familie și la
întrevederi de lungă durată și a încasat de la Bugetul de stat, prin intermediul
Ministerului Finanțelor, în folosul lui Victor Pridorojnîi, Alexandrei
Stratulat și lui xxxxx despăgubirea bănească a prejudiciului moral în
cuantum a câte 10 000 de lei/fiecare. În rest, a respins, ca fiind neîntemeiată
pretenția privind repararea prejudiciului moral.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție analizând
materialele cauzei în raport cu normele juridice ce guvernează raportul
juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția instanței de apel este eronată,
fiind emisă cu încălcarea normelor de drept procedural.
În conformitate cu art. 240 alin. (1) și (3) din Codul de procedură
civilă, la deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele,
determină circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor,
care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea
aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii. Instanța
judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretențiilor înaintate de
reclamant.
Conform art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă,
instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și
obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce
privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă
instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și
raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care
nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,
apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel
de către participanții la proces. Instanța de apel este obligată să se pronunțe
asupra tuturor motivelor invocate în apel.
7
Prevederile legale enunțate în mod expres obligă instanța de apel să
verifice circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei
instanțe, limitele apelului și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate
în apel.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că
avocatul Alexei Croitor, în interesele lui Victor Pridorojnîi a contestat
hotărârea instanței de fond, solicitînd casarea acesteia, cu adoptarea unei noi
hotărâri de admitere integrală a acțiunii, prin care să fie constatată încălcarea
dreptului reclamanților la respectarea vieții private, de familie și la
întrevederi de lungă durată, precum și repararea prejudiciului moral în
mărime de 100 000 de lei pentru fiecare reclamant.
În temeiul art. 15 din Codul de procedură civilă, participanții la proces
și alte persoane interesate ale căror drepturi, libertăți ori interese legitime au
fost încălcate printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva
acestuia în condițiile legii.
Conform art. 27 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces,
în primul rînd a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau
de interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile
procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.
Succesiv, se reține că reclamanta Alexandra Stratulat, acționând în
interes propriu, și în interesele minorului xxxxx, nu a făcut uz de dreptul său
procedural și nu a contestat hotărârea instanței de fond.
Cu toate acestea, Curtea de apel Chișinău examinând apelul depus de
Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, a conchis că
instanța învestită cu atribuții de a examina litigii civile nu are competență
conform legii să judece actualul proces, în partea pretenției de constatare a
încălcării dreptului la respectarea vieții private, de familie și la întrevederi
de lungă durată, or, după cum s-a indicat anterior reclamanții au solicitat
constatarea încălcării dreptului la respectarea vieții private, de familie, la
întrevederi de lungă durată în Penitenciarul nr. 13 Chișinău din 18 iulie 2014
până la depunerea acțiunii. Însă, astfel de competențe, de a soluționa asemeni
litigii, țin de sfera instanțelor penale. În rezultat, instanța ierarhic inferioară
a concluzionat că în situația în care instanța penală a adoptat o soluție
definitivă la plângerea înaintată de condamnatul Victor Pridorojnîi, privind
constatarea încălcării dreptului la întrevederi de lungă durată în privința
condamnatului Victor Pridorojnîi din partea administrației Penitenciarul nr.
8
13 mun. Chișinău (încheierea nr. 21ji-480/2022 din 27 martie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana), nu are o altă opțiune, decât a dispune
încetarea procesului civil, în partea pretenției de constatare a încălcării
dreptului la respectarea vieții private, de familie și la întrevederi de lungă
durată, din motiv că cauza nu urmează a fi judecată în procedură civilă.
Totodată, ce ține de pretenția privind repararea prejudiciului moral
cauzat urmare a încălcării dreptului la întrevederi de lungă durată, instanța
de apel a concluzionat că este una subsecventă și corelativ dependentă de
pretenția de bază și urmează a fi admisă parțial. În acest sens, instanța
inferioară a considerat că prin încălcarea dreptului reclamanților la
întrevederi de lungă durată, încălcare constată de instanța penală printr-o
hotărâre judecătorească irevocabilă, acestora li s-a încălcat dreptul garantat
de art. 8 CEDO și, în consecință, li s-au cauzat suferințe psihice, un anumit
grad de frustrare și incertitudine, retrăiri, încordare psihică și stare de
disconfort, iar cuantumul prejudiciului urmează a fi determinat proporțional
acestora.
În rezultat, instanța de apel apreciind în ansamblu circumstanțele
speței și având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a
prejudiciului moral, natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea
suferințelor suportate, statutul social al persoanei, a conchis necesară
încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului
Finanțelor, în folosul lui Victor Pridorojnîi, Alexandra Stratulat și xxxxx
despăgubirea bănească a prejudiciului moral în cuantum a câte 10 000 de
lei/fiecare, care constituie o satisfacție echitabilă pentru reclamant.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție constată că instanța de apel, a depășit limitele apelului, și s-a expus
asupra temeiniciei unei pretenții înaintate de Alexandra Stratulat, în nume
propriu și în interesele lui xxxxx, care nu a invocat dezacordul față de
hotărârea primei instanțe, și drept urmare nu a constituit obiectul apelului.
Aici, urmează a fi menționată jurisprudența națională ce vizează
aceeași problematică, spre exemplu: cauza Societatea cu Răspundere
Limitată „Ursa Group” vs Societatea cu Răspundere Limitată „Exposistem
Nord” – dosar nr. 2rac-56/23.
Or, în aceste împrejurări instanța de apel urma să argumenteze dacă
cererea de apel depusă de avocatul Alexei Croitor, în interesele lui Victor
Pridorojnîi, acoperă faptul neatacării de Alexandra Stratulat și xxxxx a
9
hotărârii instanței de fond, prin care a fost respinsă acțiunea ca fiind
neîntemeiată.
Complimentar, realizarea controlului judiciar asupra legalității
deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, denotă
nesoluționarea tuturor problemelor aspectelor esențiale ce se impun la
deliberarea asupra hotărârii, conform art. 240 alin.(1) din Codul de procedură
civilă. Astfel, textul motivării nu dă o apreciere directă raportului juridic
dintre părți. Fiind dispusă, încasarea de la Bugetul de stat, prin intermediul
Ministerului Finanțelor, în folosul lui Victor Pridorojnîi, Alexandrei
Stratulat și lui xxxxx a prejudiciului moral în cuantum a câte 10 000 de
lei/fiecare, instanța de apel nu a explicat considerentele pentru care a stabilit
că raportul juridic a apărut direct între reclamanți și stat, și nu între
reclamanți și autoritățile publice așa cum se indică în conținutul cererii de
chemare în judecată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind
eronate concluziile instanței de apel, acestea fiind expuse cu depășirea
limitelor controlului judiciar, pentru care a fost sesizată, iar calificarea
raportului juridic dintre părți, a fost făcută fără o argumentare juridică.
Aspectele redate mai sus conduc la concluzia că procedura desfășurată
în instanța de apel nu corespunde exigențelor art. 6 din Convenția Europeană
a Drepturilor Omului, iar modalitatea în care a fost examinată cauza în ordine
de apel nu poate echivala cu soluționare efectivă a cauzei, astfel, fiind
impusă casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare.
Conform jurisprudenței CtEDO, principiul egalității armelor semnifică
tratarea egală a părților pe toată durata desfășurării procedurii în fața unui
tribunal, fără ca una din ele să fie avantajată în raport cu cealaltă parte din
proces. Acest principiu este unul din elementele noțiunii mai largi de ”proces
echitabil”, ce impune fiecărei părți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-
și susține cauza sa, în condiții care să nu o plaseze într-o situație de net
dezavantaj în raport cu adversarul ei (cauza Ankerl contra Suediei, hotărârea
din 18 februarie 1997; cauza Niderost -Huler contra Suediei, hotărârea 1997-
1/24 noiembrie 1997).
Reiterând, motivele de fapt și de drept, expuse mai sus, statuând că,
instanța de apel a soluționat eronat litigiul în cauză, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a admite recursurile depuse
de Penitenciarul nr. 13 Chișinău, de Victor Pridorojnîi, reprezentat de
avocatul Alexei Croitor, și de către Administrația Națională a
10
Penitenciarelor, a casa decizia din 21 februarie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, în
alt complet de judecată.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), (3) din Codul de procedură
civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursurile depuse de Penitenciarul nr. 13 Chișinău, de Victor
Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, și de către Administrația
Națională a Penitenciarelor.
Casează integral decizia din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Victor
Pridorojnîi și Alexandra Stratulat, acționând inclusiv în interesele minorului
xxxxx împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor și a Ministerului
Finanțelor al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Ministerul Justiției
al Republicii Moldova și Penitenciarul nr. 13 Chișinău cu privire la
constatarea încălcării dreptului la respectarea vieții private, de familie și la
întrevederi de lungă durată, și repararea prejudiciului moral și trimite cauza
spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat
11