2ra-997/22 — constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a plângerii, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-997/22 2-21094161-01-2ra-20072022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. G. Grozav) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Țurcan, Iu. Cotruță, L. Pruteanu) DECIZIE 07 iunie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Aliona Miron Ion Malanciuc Oxana Parfeni Mariana Pitic examinând recursul declarat de Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Pridorojnîi împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a plângerii, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor și a fost admis apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, fiind casată hotărârea din 28 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă, constată: La data de 22 iunie 2021, Victor Pridorojnîi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a plângerii, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că este deținut în Penitenciarul nr. 13 Chișinău cu statut de prevenit în cadrul cauzei penale examinate la Curtea de Apel Chișinău. La data de 30 decembrie 2019 a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana o cerere, prin care a solicitat constatarea încălcării dreptului la întrevederi de lungă durată în Penitenciarul nr. 13 Chișinău în perioada 18 iulie 2014 până la momentul depunerii plângerii. Prin încheierea din 09 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana s-a declarat cererea petiționarului ca inadmisibilă (dosarul nr. 21ji-5227/19). 1 La 03 februarie 2020 a declarat recurs împotriva încheierii din 09 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana și prin decizia din 09 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău acesta a fost admis, fiind casată încheierea din 09 ianuarie 2020 și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

A relatat că prin încheierea din 22 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, cererea sa a fost respinsă ca neîntemeiată (dosarul nr. 21ji-2533/2020). La 04 februarie 2021 a declarat recurs împotriva încheierii din 22 decembrie 2020, cauza nefiind neexaminată până în prezent. Reclamantul a indicat că examinarea cauzei durează din 03 decembrie 2019 până în prezent, prin urmare, sunt încălcate dreptul la examinare în termen rezonabil a cauzei și dreptul la un proces echitabil, fiindu-i cauzat un prejudiciu moral. A solicitat constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a plângerii privind constatarea încălcării dreptului la întrevederi de lungă durată în Penitenciarul nr. 13 Chișinău, în perioada 18 iulie 2014 până la momentul depunerii plângerii (dosar nr. 21ji-5227/19), repararea prejudiciului moral în sumă de 200 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 28 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost admisă parțial și s-a constatat încălcarea dreptului reclamantului Victor Pridorojnîi la examinarea în termen a cauzei penale la cererea reclamantului privind constatarea încălcării dreptului la întrevederi de lungă durată în Penitenciarul nr. 13 Chișinău, în perioada 18 iulie 2014 până la momentul depunerii plângerii, dosar nr. 21ji-5227/19. S-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM, în beneficiul lui Victor Pridorojnîi, suma de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate. La data de 28 septembrie 2021, Ministerul Justiției al RM a declarat apel împotriva hotărârii din 28 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă integral.

La data de 27 octombrie 2021 Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Croitor Alexei, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii din 28 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea încasării sumei cu titlu de prejudiciu moral și emiterea în această parte a unei noi hotărâri, prin care pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral să fie admisă integral. Prin decizia din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Croitor Alexei și a fost admis apelul declarat de Ministerul Justiției al RM, fiind casată integral hotărârea din 28 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 04 iulie 2022 Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și parțială a hotărârii din 28 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea încasării sumei cu titlu de 2 prejudiciu moral și pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a încălcat și aplicat eronat normele de drept material și de drept procedural, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea și a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Reprezentantul recurentului a menționat că instanța de fond corect a constatat încălcarea termenului legal de examinare a plângerii prevăzut la art. 4733 alin. (4) din Codul de procedură penală, care stipulează că termenul maxim de examinare a plângerii referitoare la condițiile de detenție care afectează grav drepturile condamnatului sau ale prevenitului, este de 3 luni. Depășirea termenului legal de examinare a cauzei este o încălcare mai certă decât depășirea termenului rezonabil, deoarece este o încălcare evidentă, nu necesită a fi dovedită și argumentată precum este în cazul unui termen rezonabil.

A afirmat că la examinarea cauzei, conduita reclamantului nu a ridicat probleme deosebite, în pofida criticilor nefondate, nesusținute prin niciun argument plauzibil, necoroborate cu niciun mijloc de probă administrat, ci doar cu declarații subiective, neconformă cu realitatea privitor la comportamentul intolerabil al participanților la proces, ce nu fac proba nerespectării termenului rezonabil de examinare a cauzei, or, probe ce ar demonstra contrariul la materialele dosarului nu se regăsesc. A susținut că singura probă examinată de instanțele inferioare a fost Raportul prezentat de Ministerul Justiției privind examinarea cauzei în instanța de fond și de recurs. Acest act nu poate fi considerat probă, ci o relatare și descriere la toate ședințele de judecată, prezența părților și a participanților la proces, acțiunile acestora și conduita instanțelor de judecată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 19 aprilie 2022. Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la adresa electronică a avocatului Alexei Croitor la data de 17 iunie 2022 (f.d. 97-98). Astfel, recursul, declarat la 04 iulie 2022, este în termen. La data de 20 iulie 2022, copia recursului a fost expediată în adresa intimatului Ministerului Justiției al RM (f.d. 108), cu înștiințarea despre depunerea referinței. Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 21 decembrie 2022 a considerat recursul admisibil și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. Conform art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul declarat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, din următoarele considerente. 3 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că Victor Pridorojnîi este deținut în Penitenciarul nr. 13 Chișinău cu statut de prevenit în cadrul cauzei penale examinate la Curtea de Apel Chișinău. La 30 decembrie 2019, Victor Pridorojnîi a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana o plângere, prin care a solicitat constatarea încălcării dreptului la întrevederi de lungă durată în Penitenciarul nr. 13 Chișinău în perioada 18 iulie 2014 până la momentul depunerii plângerii (f.d. 6). Prin încheierea din 09 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a fost declarată inadmisibilă plângerea depusă de Victor Pridorojnîi privind constatarea încălcării dreptului la întrevederi de lungă durată în Penitenciarul nr. 13 Chișinău.

La 03 februarie 2020, Victor Pridorojnîi a declarat recurs împotriva încheierii din 09 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Prin decizia din 09 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost admis recursul declarat de Victor Pridorojnîi și a fost casată încheierea din 09 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță judecătorească, în alt complet de judecată (f.d 7). Instanța de recurs a menționat că Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a examinat cererea condamnatului fără citarea părților, încălcând principiile generale ale procesului penal. Prin încheierea din 22 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a fost respinsă cererea petiționarului ca fiind neîntemeiată.

La 04 februarie 2021 Victor Pridorojnîi a declarat recurs împotriva încheierii din 22 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana (f.d. 8-9), cauza nefiind examinată până la depunerea prezentei cereri de chemare în judecată. Potrivit Notei informative adresată Ministerului Justiției, prin decizia Curții de Apel Chișinău cauza a fost trimisă din nou la rejudecare și la 29 aprilie 2021 plângerea a parvenit în procedura judecătorului Elena Costiuc, ședința de judecată fiind numită pentru data de 16 august 2021 (f.d. 28). Înaintând prezenta acțiune, Victor Pridorojnîi a solicitat constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a plângerii privind constatarea încălcării dreptului la întrevederi de lungă durată în Penitenciarul nr. 13 Chișinău, în perioada 18 iulie 2014 până la momentul depunerii plângerii (dosar nr. 21ji-5227/19), repararea prejudiciului moral în sumă de 200 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii și a constatat încălcarea dreptului reclamantului Victor Pridorojnîi la examinarea în termen a cauzei penale la cererea reclamantului privind constatarea încălcării dreptului la întrevederi de lungă durată în Penitenciarul nr. 13 Chișinău, în perioada 18 iulie 2014 până la momentul depunerii plângerii, dosar nr. 21ji- 5227/19, fiind încasată din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM, în beneficiul lui Victor Pridorojnîi, suma de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

4 Ulterior, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul declarat de Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Croitor Alexei și a admis apelul declarat de Ministerul Justiției al RM, fiind casată integral hotărârea din 28 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că în speță, termenul prevăzut de lege pentru examinarea plângerii referitoare la condițiile de detenție care afectează drepturile condamnatului sau ale prevenitului, a fost depășit din motive neimputabile instanței de judecată, care a acționat cu bună-credință și suficientă diligență, a întreprins toate măsurile necesare în vederea examinării obiective și sub toate aspectele a plângerii depuse de Victor Pridorojnîi.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul litigios, constată că instanța de apel a apreciat greșit circumstanțele importante pentru justa soluționarea a cauzei, din următoarele motive.

Conform art. 2 din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă.

Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului. Prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se repară indiferent de vinovăția instanței de judecată, a organului de urmărire penală, a organului responsabil de executarea hotărârilor judecătorești sau a instituției de stat debitoare. Prejudiciul cauzat de o autoritate publică sau de o autoritate căreia statul i-a delegat atribuții de autoritate publică prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se repară de către stat.

Reparația prejudiciului se face de la bugetul de stat. După repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, statul are drept de regres față de persoana vinovată. Mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se stabilește de instanța de judecată în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și de pretențiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de 5 conduita organului de urmărire penală, a instanței de judecată și a autorităților relevante, de durata încălcării și de importanța procesului pentru reclamant.

Organul care reprezintă statul în instanță de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiției. Art. 5 alin. (1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 stipulează că, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor de judecată.

La aprecierea termenului rezonabil de judecare a procedurilor penale, instanța de judecată trebuie să țină cont de următoarele criterii: complexitatea cauzei, care se apreciază după caz și individual; comportamentul părților în proces, care include aprecierea comportamentului reclamantului și autorităților; miza (interesul) pentru reclamant, care relevă importanța sau scopul pentru persoana care pretinde violarea dreptului său la un termen nerezonabil. La caz, durata examinării cauzei în care se pretinde încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil este de aproximativ 1 an și 6 luni, având în vedere faptul că plângerea a fost depusă la 30 decembrie 2019 și la momentul înaintării prezentei acțiuni – 22 iunie 2021 încă nu era examinată, dosarul fiind pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că termenul rezonabil de examinare a cauzei a fost încălcat, instanța de fond concluzionând just asupra temeiniciei parțiale a acțiunii și constatării încălcării dreptului reclamantului Victor Pridorojnîi la examinarea în termen rezonabil a plângerii privind constatarea încălcării dreptului la întrevederi de lungă durată în Penitenciarul nr. 13 Chișinău, în perioada 18 iulie 2014 până la momentul depunerii plângerii (dosar nr. 21ji-5227/19). În conformitate cu art. 4733 alin. (4) din Codul de procedură penală, termenul maxim de examinare a plângerii referitoare la condițiile de detenție care afectează grav drepturile condamnatului sau ale prevenitului este de 3 luni.

Astfel, esența încălcării termenului rezonabil în cazul litigiului respectiv se manifestă prin omisiunea de examinare a plângerii referitoare la condițiile de detenție - încălcarea dreptului la întrevederi de lungă durată în Penitenciarul nr. 13 Chișinău în perioada 18 iulie 2014 pînă la momentul depunerii plângerii, de peste 1 an și 6 luni, pe care până la momentul depunerii prezentei acțiuni nu a fost emis un act judecătoresc definitiv.

Adresarea recurentului Victor Pridorojnîi cu plângere în instanța de judecată în temeiul art. 469 alin. (1) pct. 18 din Codul de procedură penală, a fost din motivul că în perioada 18 iulie 2014 până în prezent, s-a adresat la administrația Penitenciarului nr. 13 Chișinău și Administrația Națională a Penitenciarelor cu cereri să-i fie acordate întrevederi de lungă durată de până la 24 ore cu soția și copilul, care au fost refuzate, petiționarul beneficiind doar de întrevederi de scurtă durată de până la 3 ore, fără a i se acorda nicio întrevedere de lungă durată. 6 Respectiv, în cazul dat, miza pentru reclamant în obținerea unei soluții judecătorești pe marginea cauzei, obiectul căreia îl reprezintă dreptul la întrevederi de lungă durată cu familia, reprezintă în sine o importanță sporită pentru recurentul Victor Pridorojnîi.

Încălcarea dreptului la întrevedere a fost constatată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Ostrovar vs Republica Moldova, în care Curtea a considerat că a existat o ingerință în dreptul reclamantului de a avea întrevederi cu soția și fiica sa. Iar, în cauza Ciorap vs Republica Moldova, Curtea a constatat absența oricărei necesități dovedite pentru astfel de restricții ale drepturilor reclamantului, autoritățile naționale nu au asigurat un echilibru corect între scopurile invocate și drepturile reclamantului garantate de articolul 8. Din punct de vedere al complexității, cauza intentată la plângerea lui Victor Pridorojnîi nu este una complexă și reieșind din circumstanțele esențiale ale acesteia, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că prima instanță corect a concluzionat că termenul de examinare a cauzei de 1 an și 6 luni este unul îndelungat.

Referitor la comportamentul recurentului Victor Pridorojnîi și al apărătorului acestuia care a participat pe parcursul examinării cauzei, instanța de recurs reține că, contestarea cu recurs a încheierilor pronunțate de prima instanță constituie un drept al părții în proces și nu reprezintă o tergiversare a examinării cauzei. Cât privește comportamentul instanțelor de judecată, se reține că responsabilitatea principală pentru judecarea cauzei și pentru desfășurarea rapidă a unui proces îi revine instanței de judecată. În speță, deși instanțele de judecată au demonstrat diligență în gestionarea cauzei, exprimată prin fixarea termenelor de judecare în intervale de timp rezonabile, totuși, aceste acțiuni sunt oarecum acoperite de faptul trimiterii de două ori de către instanța de recurs spre rejudecare a fondului cauzei și examinarea plângerii de trei ori de către instanța de fond, fapt ce a favorizat în mare parte judecarea îndelungată a cauzei.

Reieșind din circumstanțele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că a fost încălcat dreptul lui Victor Pridorojnîi la judecarea în termen rezonabil a cauzei, instanța de fond întemeiat ajungând la concluzia de a repara prejudiciului moral cauzat recurentului prin această încălcare. Unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire. Potrivit jurisprudenței CtEDO, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca, partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că suma de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, încasată de instanța de fond, este una echitabilă și în măsură de a-i atenua recurentului suferințele cauzate prin încălcarea dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei, fiind echitabilă în raport cu criteriile apreciate supra (miza pentru reclamant, comportamentul părților, bună/reaua-credință) și proporțională suferințelor suportate. 7 Totodată, este excesivă suma de 200 000 de lei solicitată de către Victor Pridorojnîi cu titlu de prejudiciu moral, pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral în partea ce excede suma de 20 000 de lei fiind întemeiat respinsă de către prima instanță.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor și de a casa integral decizia din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 28 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor.

Se casează integral decizia din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău și se menține hotărârea din 28 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Pridorojnîi împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a plângerii, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Aliona Miron Ion Malanciuc Oxana Parfeni Mariana Pitic 8