2r-49/22 — cu privire la repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2r-49/22 2-21082331-01-2r-25012022 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – V. Sanduța Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Anton, V. Cotorobai, I. Secrieru DECIZIE 02 februarie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând recursul declarat de către Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Victor Pridorojnîi împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, împotriva încheierii din 13 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a restituit cererea de apel depusă de către avocatul Alexei Croitor în interesele lui Victor Pridorojnîi, constată: La data de 01 iunie 2021 Victor Pridorojnîi s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, solicitând constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Pridorojnîi împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Finanțelor cu privire la constatarea ilegală a deținerii în izolatorul de detenție provizorie și compensarea prejudiciului moral; repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 24 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s- a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Victor Pridorojnîi împotriva Ministerului Justiției cu privire la repararea prejudiciului moral în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011. (f.d. 55, 63-73) La 24 septembrie 2021 avocatul Alexei Croitor, în interesele lui Victor Pridorojnîi, a declarat apel împotriva hotărârii din 24 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. (f.d.

58) Prin încheierea din 13 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea de apel, depusă de către avocatul Alexei Croitor în interesele lui Victor 1 Pridorojnîi, împotriva hotărârii din 24 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Victor Pridorojnîi împotriva Ministerului Justiției privind repararea prejudiciului moral în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011. (f.d. 78-80) La 14 ianuarie 2022 Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, a declarat recurs asupra încheierii din 13 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii, cu restituirea cauzei în instanța de apel la etapa primirii cererii de apel.

(f.d. 82-83) În motivarea recursului reprezentantul recurentului a indicat că la data de 24 septembrie 2021 a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin intermediul adresei electronice jcc@justice.md cererea de apel nemotivată, care a fost semnată prin Serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign), instituit prin Hotărârea Guvernului nr. 405 din 02 iunie 2014, Agenția de Guvernare Electronică și semnătura aplicată la cererea de apel nemotivată (apel_prigoroj_sanduta_semnat.pdf) constituie semnătura electronică calificată avansată. Astfel, prin restituirea cererii de apel i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, prin limitarea accesului la justiție, garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Materialele cauzei atestă că copia încheierii din 13 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa lui Victor Pridorojnîi și avocatului Alexei Croitor la 12 ianuarie 2022 (f.d. 81), însă în materialele dosarului nu se atestă date când a fost recepționată de către aceștia. Respectiv, recursul declarat la 14 ianuarie 2022, se consideră depus în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este întemeiat și urmează a fi admis, cu casarea încheierii instanței de apel și restituirea cauzei spre rejudecare, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluționată prin încheierea casată.

Potrivit art. 369 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1); b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen; c) apelantul a înaintat o nouă pretenție, neexaminată în primă instanță; d) cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel, cu excepția cazului în care cererea depusă de persoana asupra căreia a fost instituită o măsură de ocrotire 2 judiciară se referă la contestarea hotărârii privind instituirea măsurii de ocrotire judiciare; e) apelantul solicită restituirea apelului până la începerea dezbaterii cauzei în fond în instanța de apel; f) în virtutea legii, hotărârea nu poate fi atacată în apel.

Din suportul probator prezent la actele cauzei rezultă că prin hotărârea din 24 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă acțiunea depusă de Victor Pridorojnîi. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 24 septembrie 2021 avocatul Alexei Croitor în interesele lui Victor Pridorojnîii, a depus cerere de apel nemotivată prin intermediul poștei electronice jcc@justice.md. Prin încheierea din 13 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea de apel depusă de către avocatul Alexei Croitor în interesele lui Victor Pridorojnîi, împotriva hotărârii din 24 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, deoarece nu conține semnătura reprezentantului apelantului sau dovada semnăturii electronice.

Instanța de apel a motivat soluția prin faptul că cererea de apel este depusă de către avocatul Alexei Croitor în interesele lui Victor Pridorojnîi, nefiind semnată electronic și nici în format PDF, pentru a solicita semnătura olografă a avocatului. Prin urmare, din materialele cauzei nu se constată că documentul electronic conține semnătură validă, precum și nu a fost prezentată vreo dovadă a semnării electronice, iar această circumstanță evidențiază faptul că apelul nu este semnat în modul prevăzut de art. 138 din Codul de procedură civilă. Analizând circumstanțele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră prematură soluția instanței de apel de restituire a apelului, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 365 alin. (1) din Codul de procedură civilă în cererea de apel se indică: a) instanța căreia îi este adresat apelul; b) numele sau denumirea, domiciliul sau sediul apelantului, calitatea lui procedurală; c) hotărârea atacată, instanța care a emis-o, completul de judecată, data emiterii; d) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul; e) probele invocate în susținerea apelului; f) solicitarea apelantului; g) numele și domiciliul martorilor, dacă se cere a fi citați în apel; h) documentele ce se anexează. (11) Elementele cererii de apel prevăzute la alin. (1) lit. d), e) și h) pot fi incluse într-o cerere de apel suplimentară depusă după data întocmirii hotărârii integrale.

(2) În cererea de apel se poate indica și alte date ce țin de examinarea apelului. (3) Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul său. În ultimul caz, la cerere se anexează documentul, legalizat în modul stabilit, care certifică împuternicirile reprezentantului dacă în dosar lipsește o astfel de împuternicire. (4) La cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxă. Conform art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

(2) Dacă apelantul îndeplinește în termen indicațiile din încheierea judecătorească, apelul se consideră depus la data prezentării inițiale. 3 Potrivit normelor legale enunțate mai sus, instanța de recurs consideră irelevante concluziile Curții de Apel Chișinău cu privire la sancțiunile procedurale care survin în urma nerespectării condițiilor impuse de norma legală la depunerea apelului în instanță, or, în acest sens, este de remarcat că în conformitate cu art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii de apel, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Prin urmare, pentru a verifica dacă avocatul Alexei Croitor, care a depus apel nemotivat prin intermediul poștei electronice a Judecătoriei Chișinău jcc@justice.md, conține semnătura electronică calificată avansată semnată prin Serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign) urma prin prisma art. 368 din Codul de procedură civilă, să solicite avocatului dovada că deține un certificat calificat al cheii publice emis de un prestator de servicii de certificare acreditat în domeniul aplicării semnăturii electronice avansate calificate, prin acordarea unui termen judiciar pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel, fără a afecta drepturile apelantului de acces la o instanță.

Cele relatate supra denotă netemeinicia încheierii din 13 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce impune casarea acesteia, or, legislația procesual civilă califică că în cazul lipsei semnării apelului de apelant sau de reprezentantul său, ca fiind un neajuns și obligă instanța de apel să nu dea curs cererii și să-i acorde apelantului un termen pentru lichidarea acestuia în conformitate cu art. 368 din Codul de procedură civilă, care oferă părții o garanție suplimentară la exercitarea dreptului de atac a unei hotărâri judecătorești. Pe când, Curtea de Apel Chișinău a recurs direct la aplicarea unei sancțiuni procedurale, lipsind astfel apelantul de dreptul de a remedia neajunsul cererii de apel.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că Curtea de Apel Chișinău, prin restituirea directă a apelului declarat de avocatul Alexei Croitor, în interesele lui Victor Pridorojnîi, i-a îngrădit apelantului dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6§1 din CțEDO, or, dreptul de acces la un tribunal constituie un element inerent al tuturor garanțiilor procedurale prevăzute de Convenție (hot. Campbell și Fell vs. Marea Britanie din 25.02.1982). În cauza Airey vs. Irlanda, Curtea a notat că dreptul fiecărei persoane de a avea acces la justiție se completează cu obligația statului de a facilita accesul. Statul este ținut să asigure oricărei persoane toate facilitățile rezonabile de drept și de fapt pentru a accede la instanță.

Drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă și reală, iar nu iluzorie și teoretică. Imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiție. Potrivit jurisprudenței CEDO, părților pe dosar le revine obligația de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție, însă, totodată, instanța de judecată trebuie să mențină echilibrul între puterea pe care o deține partea și cea cu care este investită instanța prin lege, în scopul de a exclude orice aparență, iar aplicarea dispozițiilor legale să fie în așa fel, încât să evite aplicarea sancțiunilor procedurale, acolo unde este posibil.

4 Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, de a casa integral încheierea din 13 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza la Curtea de Apel Chișinău, la etapa primirii cererii de apel. În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide : Se admite recursul declarat de către Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor.

Se casează încheierea din 13 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Victor Pridorojnîi împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău la etapa primirii cererii de apel. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 5