2ra-938/22 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea cauzei civile in termen rezonabil, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-938/2022

2-21082331-01-2ra-07072022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (V. Sanduța)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, V. Mihaila, O. Cojocaru )

Î N C H E I E R E

28 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Victor Pridorojnîi,

reprezentat de avocatul Alexei Croitor,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Victor

Pridorojnîi împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile,

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 01 iunie 2021, Victor Pridorojnîi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova solicitând constatarea încălcării

dreptului la judecarea în termen rezonabil și încasarea prejudiciului moral în mărime

de 200 000 lei, ca rezultat al examinării cauzei civile nr. 2-2570/2019 intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de Victor Pridorojnîi împotriva Ministerului

Afacerilor Interne și Ministerului Finanțelor privind constatarea ilegală a deținerii în

izolatorul de detenție provizorie, încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii Victor Pridorojnîi a menționat că la 05 februarie 2019 a

depus la Judecătoria Chișinău, sediul Centru cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor privind constatarea ilegală a

deținerii în izolatorul de detenție provizorie în perioada 04 iulie – 18 iulie 2014 și

încasarea prejudiciului moral în mărime de 150 000 lei.

Prin încheierea din 20 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă cererea Ministerului Afacerilor Interne cu privire la excepția de tardivitate și a

fost respinsă ca tardivă cerere de chemare în judecată depusă de Victor Pridorojnîi

împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor privind constatarea

1

ilegală a deținerii în izolatorul de detenție provizorie și încasarea prejudiciului moral.

Nefiind de acord cu încheierea de admitere a excepției de tardivitate, a declarat

recurs la 03 iunie 2019.

Prin decizia din 25 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a dispus admiterea

recursului, casarea încheierii din 20 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu

remiterea cauzei în prima instanță, în alt complet de judecată.

Prin hotărârea din 31 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată depusă de Victor Pridorojnîi împotriva Ministerului

Afacerilor Interne și Ministerului Finanțelor privind constatarea ilegală a deținerii în

izolatorul de detenție provizorie și încasarea prejudiciului moral, a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Reclamantul a indicat că la 10 ianuarie 2020, a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii

din 31 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei

hotărâri noi de admitere integrală a pretențiilor.

Prin decizia din 08 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

neîntemeiat apelul declarat de avocatul Alexei Croitor, în interesele lui Pridorojnîi

Victor, s-a menținut hotărârea din 31 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

La 26 ianuarie 2021, a contestat decizia din 08 octombrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, cauza aflându-se în procedura Curții Supreme de Justiție.

Reclamantul a invocat că judecarea cauzei durează din 05 februarie 2019 până în

prezent, astfel fiindu-i încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei

menționate, prin ce i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prin examinarea într-

un termen rezonabil a cauzei, în rezultat fiindu-i cauzat prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 24 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Victor Pridorojnîi împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului

la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, repararea prejudiciului moral.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 24 septembrie 2021, prin

intermediul poștei electronice, Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei

Croitor a depus apel nemotivat, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței

de fond, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 13 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

cererea de apel, depusă de către Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei

Croitor, împotriva hotărârii din 24 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, în conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă.

Prin decizia din 02 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de către Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor și

casată încheierea din 13 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei

spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău la etapa primirii cererii de apel.

La 14 martie 2022, în interiorul termenului acordat de instanța de apel prin

încheierea din 01 martie 2021 Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor

a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea integrală a hotărârii din 24 septembrie

2

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere

a acțiunii.

Prin decizia din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins din lipsă

de temei, apelul declarat de către Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei

Croitor și a fost menținută hotărârea 24 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că soluția instanței de fond

de respingere a acțiunii este întemeiată și rezultă din aprecierea corectă a probelor și

interpretarea justă a normelor de drept material.

Instanța de apel a stabilit că potrivit raportului din 30 iunie 2021, întocmit de

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, examinarea cauzei nominalizate durează 1 an 7

luni și 11 zile or, la caz nu s-au constatat careva motive de tergiversare a examinării

cauzei civile, întrucât însăși respectarea întocmai a procedurii din partea instanțelor de

judecată naționale, cu asigurarea respectării drepturilor participanților la proces, nu

poate fi privită drept tergiversare a examinării cauzei.

Mai mult, pe tot parcursul examinării cauzei Victor Pridorojnîi nu a depus cerere

privind accelerarea examinării cauzei, nu a obiectat în privința termenului de examinare

și incidentelor de procedură respective, manifestându-și tacit acordul cu termenii pentru

care se amânau ședințele de judecată și nu a obiectat împotriva amânării, în timp ce

dispunea de toate pârghiile în acest sens.

De asemenea, instanța de a apel a notat că perioada stării de urgență 17.03.2020 -

15.05.2020 nu urmează a fi calculată în sensul duratei procedurilor, termenele, de orice

tip, fiind suspendate de drept. La fel, urmează a fi luat în considerare faptul, că pe

parcursul anului 2020, instanțele au instituit diverse regimuri speciale de activitate, în

contextul pandemiei, fapt ce au determinat prelungirea întemeiată a tuturor perioadelor,

care nicidecum nu pot apreciate drept tergiversare a prezentei cauzei.

Instanța de apel a apreciat ca fiind justă și concluzia instanței de fond de respingere

a pretenției privind repararea prejudiciului moral în mărime de 200 000 lei și a

cheltuielilor de judecată, întrucât sunt pretenții subsecvente pretenției respinse privind

constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civilă.

La 27 iunie 2022, Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, a

declarat recurs împotriva deciziei din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei contestate și a hotărârii din 24 septembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a

acțiunii integral.

În motivarea recursului Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor,

și-a manifestat dezacordul cu soluția instanței de judecată, reiterând în acest sens

circumstanțele de fapt și de drept din acțiune și cererea de apel.

Suplimentar, recurentul a invocat art. 432 din Codul de procedură civilă,

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material și a normelor de

drept procedural și anume: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat

o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în

mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Recurentul a menționat că singura probă examinată de instanțele inferioare a fost

3

raportul prezentat de Ministerul Justiției privind examinarea cauzei în instanța de fond

și de recurs, însă acest act nu poate fi considerat probă, fiind o relatare și descriere a

ședințelor de judecată, prezența părților și a participanților la proces, acțiunile acestora

cât și conduita instanțelor de judecată. Instanțele de judecată urmau să constate motivele

amânărilor sau a termenilor îndelungate de amînare a ședințelor de judecată, sau

termenul de transmitere dosarului de la o instanță la alta, or ședințele de judecată au

fost amânate exclusiv din motive întemeiate, impuse de normele de drept procedural,

fiind lipsit arbitrariul, iar termenele ședințelor au fost stabilite rezonabil, în intervale

rezonabile de timp, cu respectarea echilibrului între drepturile participanților la proces

și procedurile ce se impun.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 07 aprilie 2022. Decizia

motivată a fost expediată participanților la proces la data de 06 iunie 2022, prin

intermediul poștei electronice (f.d. 123).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Astfel, instanța de recurs constată că Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul

Alexei Croitor, s-a conformat prevederilor legale, declarând recurs la 27 iunie 2022

împotriva deciziei 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în conformitate cu art. 434

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate

în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate

cu alin. (2).

La 07 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia

cererii de recurs depusă de către Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei

Croitor cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare

4

a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate or, recursul exercitat conform Secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă

statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

(Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin

însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations

Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Victor Pridorojnîi,

reprezentat de avocatul Alexei Croitor, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

5

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Victor Pridorojnîi, reprezentat

de avocatul Alexei Croitor.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Maria Ghervas

Victor Burduh

6