2ra-5/23 — cu privire la constatarea încălcării termenului rezonabil de examinare a cauzei civile, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-5/23 2-21124734-01-2ra-04012023 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – A. Sandu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Pahopol, R. Pulbere, V. Mihaila ÎNCHEIERE 04 octombrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența Președinte, judecător Viorica Puica Judecători Oxana Parfeni Aliona Donos examinând admisibilitatea recursului declarat de către Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, în cauza civilă, intentată la acțiunea depusă de către Victor Pridorojnîi împotriva Ministerului Justiției privind constatarea încălcării termenului rezonabil de examinare a pricinii civile și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din data de 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins apelul declarat de către Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, s-a menținut hotărârea din 05 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a c o n s t a t a t: La 19 august 2021 Victor Pridorojnîi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, prin care a solicitat constatarea încălcării termenului rezonabil de examinare a cauzei civile și repararea prejudiciului moral în mărime de 200 000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată Victor Pridorojnîi a indicat că la 10 ianuarie 2020, împreună cu soția Alexandra Stratulat și fiul său, au depus cerere de chemare în judecată împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor și Ministerul Finanțelor privind constatarea încălcării dreptului la întrevederi de lungă durată pe perioada 18 iulie 2014 până în prezent și repararea prejudiciului moral, în mărime de 100 000 lei, pentru fiecare reclamant. Prin hotărârea instanței din 14 iulie 2021 cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, la 14 iulie 2021 de către reclamanți, iar cauza se examinează până în prezent.

Prin urmare, reclamantul consideră că i-a fost încălcat termenul rezonabil de judecare a cauzei, fapt care îi oferă dreptul conform Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, la compensarea prejudiciului moral. Prin hotărârea din 05 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Victor Pridorojnîi 1 împotriva Ministerului Justiției privind constatarea încălcării termenului rezonabil de examinare a pricinii civile și repararea prejudiciului moral ( f.d.69,73-77).

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor (f.d.72).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 15 noiembrie 2022 a respins apelul declarat de către Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, a menținut hotărârea din 05 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.96,97- 104). Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art. 4, 192 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art.1 alin. (2), art.2 alin. (1), art. 4 alin. (1) din Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, a concluzionat că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată, or nu s-a constatat tergiversarea examinării cauzei vizate, în contextul în care orice prolongație a examinării cauzei s-a datorat în mod exclusiv urmare a necesității respectării și exercitării drepturilor participanților la proces, în vederea asigurării dreptului la un proces echitabil, necesitării respectării competenței, cât și prevenirii răspândirii virusului Covid-19.

Instanța de apel a constatat că durata procedurilor nu include perioada stării de urgență și de suspendare a procesului din 27 ianuarie 2022, or conform art. 114 și art. 260 din Codul de procedură civilă curgerea termenului de procedură se suspendă odată cu suspendarea procesului și actele procedurale efectuate în timpul suspendării nu au efect juridic.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, prin care s-a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată ( f.d.107-108) În motivarea recursului Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, a invocat prevederile art. 432 alin. (2), lit. a), lit. b) și lit. c) din Codul de procedură civilă, menționând că instanțele de judecată eronat au dat apreciere motivelor care au dus la examinarea cauzei civile, care durează din 18 iulie 2014 și nu este finalizată, în proces fiind implicat și un copil minor.

Recurentul a susținut că a fost încălcat dreptul la examinare în termen rezonabil a cauzei menționate, prin care i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil și fiindu-i cauzat un prejudiciu moral. Instanțele de judecată nu au aplicat prevederile art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art.2 alin. (1), art. 5 alin. (1) din Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 și art. 2036 și art. 2037 din Codul civil, nu au luat în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciului și anume restrângerea posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al reclamantului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 15 noiembrie 2022, expediată la 22 decembrie 2022 lui Victor Pridorojnîi, prin intermediul oficiului poștal, și avocatului Alexei Croitor, prin intermediul poștei electronice (f.d. 105). 2 Recursul declarat de către Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, la 23 decembrie 2022, este în termen. Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative ( modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Verificând temeiurile recursului completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității recursului constă în verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, 23 decembrie 2022. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la 23 decembrie 2022, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Conform art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la 23 decembrie 2022, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din analiza recursului declarat rezultă că Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin.(2), lit. a), b), c), d) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 432 alin.(2), lit. a), b), c), d) din Codul de procedură civilă, or nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers, a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la 23 decembrie 2022, și anume, dacă cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; dacă cauza a fost judecată în absența 3 unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu a stabilit.

În acest context, Completul de judecată reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate de către Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază recursul declarat de către Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Victor Pridorojnîi, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, împotriva deciziei din data de 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Viorica Puica Judecători Oxana Parfeni Aliona Donos 4