2ra-196/24 — incasarea premiului banesc

2ra-196/24 — incasarea premiului banesc (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Serghei Gramma,

reprezentat de avocatul Iulian Paciurca,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Serghei Gramma împotriva Societății pe Acțiuni „Furnizarea Energiei

Electrice NORD”, intervenient accesoriu Agenția Proprietății Publice cu

privire la încasarea premiului bănesc, ajutorului material pentru tratament și

odihnă, penalității de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 02 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 2ra-196/24

NR. PIGD 2-23039736-01-2ra-05032024)

Recursul declarat după 01 septembrie 2023.

Recursul este vădit neîntemeiat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței

de apel nu constituie temei de casare a actului judecătoresc contestat.

Judecătoria Bălți, sediul Central, jud. N. Costaș,

Curtea de Apel Bălți, jud. A. Garbuz, Iu. Grosu, A. Ciobanu,

21 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de

Serghei Gramma, reprezentat de avocatul Iulian Paciurca,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva S.A. „FEE-NORD”, intervenient accesoriu Agenția

Proprietății Publice, solicitând încasarea sumei în mărime de 85% din

salariul de funcție, ceea ce constituie 25 474,5 lei cu titlu de premiu bănesc

pentru rezultatele activității economico-financiare înregistrate în trimestrul

II al anului 2021, conform deciziei Consiliului S.A. „FEE-NORD” nr.2.1 din

12 august 2021, a sumei în mărimea unui salariu de funcție, ceea ce

constituie 29 970 de lei cu titlu de ajutor material pentru tratament și odihnă,

conform deciziei Consiliului S.A. „FEE-NORD” nr.4.3 din 12 august 2021,

sumei în mărime de 0,3 la sută din sumele neplătite conform deciziilor S.A.

„FEE-NORD” nr.2.1 și nr.4.3 din 12 august 2021, pentru fiecare zi de

întârziere, pînă la 24 ianuarie 2023, ceea ce constituie 71 689,73 de lei și

încasarea tuturor cheltuielilor de judecată.

a fost angajat în funcția de director general în cadrul S.A. „FEE-NORD”, în

baza contractului individual de muncă nr.2. În perioada exercitării

atribuțiilor de muncă și-a îndeplinit obligațiunile de serviciu și a depus efort

maxim pentru a crește indicatorii de performanță. Condițiile contractuale

prevăd un șir de clauze de care s-a condus cu strictețe pe parcursul activității

sale, respectând în totalitate prevederile legislației muncii.

2021, i-a fost stabilit un premiu pentru trimestrul II al anului 2021 în mărime

de 85% din salariul de funcție conform punctelor 3.3 și 3.4 din contractul

individual de muncă, precum și i-a fost stabilit un ajutor material pentru

tratament și odihnă în mărime de un salariu de funcție.

expediat în adresa Agenției Proprietății Publice pentru coordonarea și

aprobarea deciziei în cauză, însă în perioada exercitării funcției de director,

nu a primit răspuns de la Agenția Proprietății Publice la cererea nr.08-423

din 13 august 2021 și respectiv deciziile Consiliului S.A. „FEE-NORD”

nr.2.1 și 4.3 din 12 august 2021 au rămas neexecutate.

care a solicitat încheierea acordului de încetare a contractului de muncă din

22 noiembrie 2021. Ulterior, repetat a solicitat S.A. „FEE-NORD” achitarea

1

benevolă a plăților cu titlu de premiu și ajutor material, însă nu a primit un

răspuns afirmativ.

social la muncă și dreptul de proprietate, or, pârâtul era obligat să-i achite

plățile solicitate cel târziu în ziua concedierii, însă continuă să se eschiveze

de la executarea obligațiilor contractuale de muncă.

de muncă nr.2 din 27 iulie 2020, reclamantul a pretins achitarea premiului

bănesc pentru rezultatele activității economico-financiare înregistrate în

trimestrul II al anului 2021 în mărime de 85% din salariul de funcție, ceea ce

constituie 25 474,5 lei (29 970 lei - 85% = 25 474,5 lei), precum și la

acordarea ajutorului material pentru tratament și odihnă în mărime de un

salariu de funcție în sumă de 29 970 de lei, astfel cum a decis Consiliul S.A.

„FEE-NORD” la 12 august 2021.

solicitat achitarea sumei în mărime de 0,3 la sută din sumele neplătite

conform deciziilor Consiliului S.A. „FEE-NORD” nr.2.1 și 4.3 din 12 august

au fost achitate de fostul angajator S.A. „FEE-NORD”, ceea ce constituie

431 de zile de restanță, astfel la 24 ianuarie 2023 penalitatea pentru fiecare

zi de întârziere, 0,3 la sută din suma neplătită în termen constituie 71 689,73

de lei.

prealabilă, prin care a solicitat achitarea benevolă a sumelor pretinse, însă

prin răspunsul nr.02-193 din 16 februarie 2023 s-a respins cererea sa.

deplin constituie un drept constituțional și convențional care urmează a fi

respectat de fostul angajator S.A. „FEE-NORD”, în caz contrar

nerespectarea drepturilor salariaților ar crea precedent nociv la întreprinderea

menționată, ceea ce este incompatibil cu principiile și politicile unui stat de

drept.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Serghei Gramma

împotriva S.A. FEE-NORD”, intervenient accesoriu Agenția Proprietății

Publice cu privire la încasarea premiului bănesc, ajutorului material pentru

tratament și odihnă, încasarea 0,3 la sută pentru fiecare zi de întârziere,

precum și a cheltuielilor de judecată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Paciurca, a declarat apel împotriva hotărârii din 18 mai 2023 a Judecătoriei

2

Bălți, sediul Central, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii prime

instanțe, emiterea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Serghei Gramma, reprezentat de avocatul Iulian Paciurca

și s-a menținut hotărârea din 18 mai 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

circumstanțele de fapt, precum și a citat prevederile art.5 alin.(1) din Codul

de procedură civilă, art.5 lit. o), art.45, art.49 alin.1) lit.i), alin.(2), art. 135

alin.(4), art.258 alin.(2), art.259, art.355 alin. (1) lit.a),b) din Codul muncii,

art.22 din Legea salarizării nr.847-XV din 14 februarie 2002 (în vigoare la

data încheierii contractului individual de muncă), art.23 alin. (1) din Legea

salarizării nr.847-XV din 14 februarie 2002, pct.5 din Hotărârea Guvernului

RM cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară

nr.743 din 11 iunie 2002 (în vigoare la data încheierii contractului

individual de muncă), art.121 din Codul de procedură civilă.

Societății pe Acțiuni „Furnizarea Energiei Electrice Nord” (în redacție nouă

din 2021), publicat pe site-ul (https://www.app.gov.md), acționar al

Societății este Agenția Proprietății Publice care deține 100% din numărul

total de acțiuni. Astfel, executarea deciziilor Consiliului de administrație este

condiționată nemijlocit de acordul sau acceptul acționarului majoritar, la caz

Agenția Proprietății Publice.

încheiat între S.A. „FEE-NORD”, în persoana Președintelui Consiliului și

reclamantul Serghei Gramma, în calitate de director general, părțile au

convenit la punctul 3.4 și 3.5 din contract, asupra temeiurilor de acordare

directorului general, a premiului bănesc pentru rezultatele activității

economico-financiare precum și ajutorului material pentru tratament și

odihnă, aceste puncte din contracte având următorul conținut: „3.4

Cuantumul premiului trimestrial al Directorului General este stabilit de către

Consiliul Societății în coordonare cu Agenția Proprietății Publice...” și „3.5

Directorului General i se pot stabili premii unice (la datele jubiliare ale

Societății sau la datele jubiliare ale sale, cu ocazia sărbătorilor profesionale

și sărbătorilor stabilite în art.111 din Codul muncii RM) și ajutor material

pentru tratament și odihnă, mărimea cărora se stabilește în fiecare caz în

parte de către autoritatea abilitată, la propunerea Consiliului Societății, din

contul economisirii mijloacelor pentru retribuirea muncii a angajaților

Societății. Cuantumul acestor plăți pe parcursul unui an nu va depăși 3 salarii

de funcție”.

din 27 iulie 2020, prin care se stabilește expres că, contractul împreună cu

anexele sale care sînt parte integrantă a acestuia, reprezintă voința părților și

3

exclude orice altă înțelegere verbală dintre ele, anterioară sau ulterioară

încheierii contractului.

S.A. „FEE-NORD” din 12 august 2021, indicatorul nr.6 nu a fost realizat,

adică indicatorii au fost executați la nivel de 85%, motiv pentru care s-a decis

de a stabili Organului executiv al S.A. „FEE-NORD” premiu pentru

trimestrul II al anului 2021 în mărime de 85% din salariul de funcție,

conform pct.3.3, 3.4 din contractul individual de muncă nr.2 din 27.07.2020,

care va fi acordat după coordonarea și obținerea acceptului din partea

Agenției Proprietății Publice; de a stabili directorului general al S.A. „FEE-

NORD”, Serghei Gramma, ajutor material pentru tratament și odihnă în

mărime de 1 salariu de funcție, care va fi acordat după coordonarea și

obținerea acceptului din partea Agenției Proprietății Publice.

din 27 iulie 2020, Consiliul S.A. „FEE-NORD”, după adoptarea deciziilor

menționate din 12 august 2021, a transmis Agenției Proprietății Publice spre

coordonare și aprobare, informația privind premierea Directorului general al

S.A. „FEE-NORD”, Serghei Gramma, pentru rezultatele activității

economico-financiare înregistrate în trimestrul II, anul 2021, în mărime de

85% din salariul de funcție, conform prevederilor pct.3.3 din contractul

individual de muncă nr.2 din 27.07.2020, precum și informația privind

acordarea ajutorului material pentru tratament și odihnă Directorului general

al S.A. „FEE-NORD”, Serghei Gramma, în mărime de 1 (unu) salariu de

funcție, în conformitate cu prevederile pct.3.5 din contractul individual de

muncă nr.2 din 27 iulie 2020 (f.d.19). Însă prin răspunsul nr.14-05-6004 din

29 septembrie 2021, acționarul majoritar al S.A. „FEE-NORD”, Agenția

Proprietății Publice a respins solicitările respective (f.d.26).

precum că nu a primit răspuns de la Agenția Proprietății Publice la cererea

nr.08-423 din 13 august 2021, nu poate fi reținut. Or, răspunsul parvenit de

la Agenția Proprietății Publice datează cu 29 septembrie 2021, adică până a

fi încetat contractul individual de muncă nr.2 din 27 iulie 2020 încheiat între

S.A. „FEE-NORD” și Serghei Gramma, din care considerente, instanța de

apel a menționat că ultimul a cunoscut despre faptul că solicitările sale cu

privire la achitarea premiului pentru trimestrul II și ajutorului material pentru

tratament și odihnă au fost respinse de către Agenția Proprietății Publice și

acest răspuns nu a fost contestat de către reclamant.

faptul că, în urma încheierii contractului individual de muncă nr.2 din 27

iulie 2020, reclamantul Serghei Gramma a acceptat dreptul discreționar a

acționarului, la caz Agenția Proprietății Publice, de a stabili, achita sau limita

achitarea premiilor și ajutoarelor materiale. Dat fiind faptul că Agenția

Proprietății Publice a refuzat în achitarea plăților menționate, instanța de

4

judecată just a ajuns la concluzia că pretențiile reclamantului sunt

neîntemeiate și nu este îndreptățit de a pretinde la încasarea premiului bănesc

și ajutorului material pentru tratament și odihnă.

pretenția reclamantului cu privire la încasarea din contul pârâtului a sumei

de bani în mărime de 0,3 la sută din sumele neplătite conform deciziilor

Consiliului S.A. „FEE-NORD” nr.2.1 și nr.4.3 din 12 august 2021, pentru

fiecare zi de întârziere pînă la 24 ianuarie 2023, ceea ce constituie suma în

mărime de 71 689,73 de lei. Prevederile art.330 alin.(2) Codul muncii se

aplică în caz de reținere, din vina angajatorului, a salariului (art.142), a

indemnizației de concediu (art.117), a plăților în caz de eliberare (art.143)

sau a altor plăți (art.123, 124, 127, 139, 186, art.225 alin.8) etc.) cuvenite

salariatului, adică această normă legală nu este aplicabilă în cazul din speță.

de chemare în judecată, având în vedere prevederile art.94, art.96 din Codul

de procedură civilă, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia

primei instanțe.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Serghei Gramma, reprezentat de avocatul Iulian Paciurca, a depus cerere de

recurs împotriva deciziei din 02 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei

instanței de apel, pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cererii de

chemare în judecată.

inferioare contestată este ilegală și pasibilă casării în temeiul art. 432 alin.

(1) lit. e) din Codul de procedură civilă. Concluzia instanțelor cu privire la

faptul precum că plățile salariale solicitate nu pot fi achitate, deoarece

lipsește coordonarea și acordul Agenției Proprietății Publice, este declarativă

și neîntemeiată. Or, în sensul prevederilor pct. 3.4. din contractul individual

de muncă nr. 2 din 27 iulie 2020, coordonarea respectivă urma a fi realizată

până la emiterea deciziilor privind stabilirea plăților în cauză prin decizia

Consiliului S.A. „FEE-NORD”, nr. 2.1. si 4.3. din 12 august 2021. Astfel,

odată ce pârâtul/intimatul, în calitate de organ competent a decis stabilirea

plăților pentru premiu bănesc și pentru ajutor material, cu încălcarea

procedurii care derivă din logica juridică și spiritul condițiilor prevăzute în

pct. 3.4. în contractul individual de muncă nr. 2 din 27 iulie 2020, această

încălcare nu poate fi pusă pe seama sa. Dreptul la muncă consacrat în

prevederile art. 43 din Constituția Republicii Moldova, îi garantează

încasarea acestor plăți și în acest sens supremația legii urmează a fi

respectată.

pârâtului/intimatului și a intervenientului accesoriu precum că, achitarea

5

plăților pentru premiu reprezintă un drept discreționar, este eronată, or, din

conținutul pct. 3.3. al contractului individual de muncă nr. 2 din 27 iulie

2020, se constată că plata premiului reprezintă o obligație a angajatorului ce

urmează a fi stabilită trimestrial. Afirmația sub formă de obiecție cu privire

la dreptul discreționar este eronată, or, din condițiile pct. 3.3. - 3.5. al

contractului individual de muncă, acest drept se referă exclusiv la mărimea

plăților și nicidecum la stabilirea și achitarea acestora. Potrivit pct. 3.4. și

3.5. din contract, nemijlocit mărimea premiului bănesc urmează a fi stabilită

în mod discreționar de până la șase salarii de funcție lunare pe an, iar

mărimea ajutorului material pentru tratament și odihnă până la trei salarii de

funcție lunare pe an.

plății de către Consiliul Societății cu titlu de premiu pentru rezultatele

activității economico-financiare înregistrate, se confirmă realizarea condiției

de îndeplinire a criteriilor de evaluare a performanțelor manageriale. Or, doar

în asemenea condiții a fost emisă decizia Consiliului Societății nr. 2.1. din

12 august 2021. Prin urmare, refuzul pârâtului/intimatului în executarea

deciziilor Consiliului Societății nr. 2.1. și 4.3. din 12 august 2021, privind

achitarea plăților salariale stabilite, reprezintă o inacțiune nejustificată care

în consecință afectează dreptul de proprietate al reclamantului/apelantului.

dreptatea, drepturile și libertățile omului reprezintă valori supreme și sunt

garantate. Cu referire la prevederile art. 1, Protocolul 1 la Convenția

europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

art. 330 alin. 2 din Codul muncii, a precizat că din data concedierii, și anume

22 noiembrie 2021 și până la data înaintării cererii prealabile către pârât /

intimat la 21 ianuarie 2023, plățile pentru premiere și ajutor material de

tratament și odihnă nu au fost achitate, astfel fiind în drept potrivit normei

menționate să solicite încasarea plății suplimentare la plățile de bază, în

mărime de 0,3 la sută din sumele neplătite la termen, și anume suma de 71

689,93 de lei.

18 mai 2023 este una eronată și superficială, deoarece instanța de fond nu a

luat în considerare probele și argumentele prezentate. Refuzul de a achita

plățile suplimentare, care i-au fost atribuite prin decizia Consiliului, este unul

nefondat și arbitrar, care, în consecință, afectează nu doar drepturile sale, dar

și drepturile altor angajați ai S.A. „FEE-NORD”, fiind creat un precedent

dăunător și nociv pentru societatea pe acțiuni în cauză.

a adopta măsuri rezonabile și adecvate pentru a proteja drepturile care îi revin

individului potrivit Convenției. Ele servesc implicit drept principalul concept

în domeniul jurisprudenței CtEDO, deoarece declanșează responsabilitatea

statului. Curtea Europeană a împărțit obligațiile pozitive în două categorii,

6

respectiv obligații „procedurale” și obligațiile „substanțiale”. Într-un

scenariu vertical, încălcările rezultă direct din inacțiunea statului, în timp ce

într-un scenariu orizontal, acestea rezultă din acțiunile părților terțe, astfel

fiind legate de sursa încălcării. În cauza Stoianova și Nedelcu vs România,

Curtea Europeană a menționat că, carențele autorităților nu pot fi imputabile

reclamanților și nu trebuie să-i pună în situație defavorabilă. Riscul oricărei

erori comise de organul de urmărire penală sau chiar de o instanță urmează

să fie suportat de stat, iar corectarea acesteia nu trebuie să fie pusă în sarcina

persoanei în cauză.

intimatului și intervenientului accesoriu copiile recursului declarat, creând

astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de

derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea

respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,

posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire, avizele de recepție, anexate la materialele dosarului (f.d.143,

144,147).

„FEE-NORD” a depus referință la cererea de recurs, solicitând respingerea

recursului cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au

intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.

XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din

sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Paciurca, va fi examinat prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432

din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023.

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

7

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

„(1) Recursul este admis dacă:e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în

mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit

neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 02

noiembrie 2023. Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată

participanților la proces la 11 decembrie 2023, prin intermediul poștei

electronice (f.d.127-127 verso). Astfel, recursul depus este în termen.

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în

condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția

legii în vigoare la data declarării recursului.

8

prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, citate supra.

stabilite de norma în vigoare la data declarării recursului, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei contestate și prin urmare recursul este

vădit neîntemeiat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel,

relatarea repetată a situației, nu constituie temei de casare a deciziei

contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în instanța de apel în modul

garantat de art.6§1 CEDO.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului. Or,

recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează

aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei

interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de

Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei

asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control

efectuat din oficiu.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există limitări

implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p. 38, cauza Stanev

împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile

9

de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza

Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-

1,11p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria

A, nr. 212-A).

Justiție concluzionează că recursul declarat de Serghei Gramma, reprezentat

de avocatul Iulian Paciurca, este vădit neîntemeiat și urmează a fi considerat

inadmisibil.

alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de Serghei Gramma, reprezentat

de avocatul Iulian Paciurca, împotriva deciziei din 02 noiembrie 2023 a

Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Gheorghe Stratulat

10