3r-81/25 — Anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

La data de 6 martie 2024, Rotaru Mihail a depus o acțiune în contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând anularea, ca fiind neîntemeiat, a refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 1103/24 din 19 februarie 2024 privind recalcularea alocației nominale de stat pentru merite deosebite față de stat, emis în privința sa. Totodată, a solicitat obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită un act administrativ individual favorabil prin care să stabilească alocația nominală de stat pentru merite deosebite față de stat în cuantum de 500 lei lunar, cu începere de la data de 26 mai 2006, cu deducerea sumelor deja achitate, precum și încasarea din contul autorității publice a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 6000 lei.

Prin hotărârea din 12 iulie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a admis parțial acțiunea în contencios administrativ intentată de Rotaru Mihail împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova. Instanța a anulat refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.1103/24 din 19 februarie 2024 și a obligat autoritatea să emită un act administrativ individual favorabil în privința reclamantului, privind stabilirea și achitarea alocației nominale de stat pentru merite deosebite față de stat în sumă de 500 lei lunar, începând cu data de 6 martie 2023, cu deducerea sumelor deja achitate. De asemenea, instanța a dispus încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale a sumei de 3000 lei în beneficiul lui Rotaru Mihail cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică. În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin hotărârea suplimentară din 25 noiembrie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a dispus anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, mun. Chișinău, nr. 29020 din 14 martie 2023.

Considerând hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală, la data de 18 iulie 2024, Rotaru Mihail, prin intermediul avocatului său, Vasile Ganganu, a declarat apel, nemotivat, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 12 iulie 2024.

Prin încheierea din 25 februarie 2025, Curtea de Apel Centru a declarat inadmisibil apelul depus de Rotaru Mihail, prin intermediul avocatului său, Vasile Ganganu, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, 1 sediul Rîșcani, din 12 iulie 2024, reținând că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

Nefiind de acord cu încheierea menționată, la data de 12 martie 2025, Rotaru Mihail a depus recurs, solicitând admiterea acestuia, anularea încheierii din 25 februarie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Centru și dispunerea repunerii în termenul legal pentru prezentarea motivării apelului.

În motivarea recursului, Rotaru Mihail susține că încheierea prin care apelul său a fost declarat inadmisibil este neîntemeiată, întrucât nu i-a fost comunicată hotărârea integrală pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, din 12 iulie 2024, nici la domiciliul său din mun. Chișinău, nici la reședința din s. Ivanovca, r-nul Hîncești. El afirmă că nu a avut cunoștință despre conținutul hotărârii, iar din acest motiv nu a putut formula și depune motivarea apelului în termenul legal prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

Totodată, recurentul menționează că a încetat colaborarea cu avocatul Ganganu Vasile în noiembrie 2024, prin acord de rezoluțiune a contractului de asistență juridică, semnat la 8 noiembrie 2024. Prin urmare, nu mai era reprezentat legal în cauză, iar comunicările făcute ulterior acestuia nu îi sunt opozabile în mod valabil. Mai susține că nu a recepționat personal niciun act judecătoresc și că nici o altă persoană în numele său nu a primit notificări oficiale, inclusiv prin Poșta Moldovei, cu aviz de recepție, astfel cum impune Codul administrativ.

Art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ: 2 „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Potrivit art. 96 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Conform art. 98 alin. (1) din Codul administrativ: „Dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art.45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia.”

Art. 65 alin. (1) din Codul administrativ: „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”

Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ: „Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.” 3

Cu privire la fondul recursului, se reține că, prin hotărârea din 12 iulie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a admis parțial acțiunea în contencios administrativ formulată de Rotaru Mihail împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova. Instanța a anulat refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 1103/24 din 19 februarie 2024 și a obligat autoritatea să emită un act administrativ individual favorabil în privința reclamantului, privind stabilirea și achitarea alocației nominale de stat pentru merite deosebite față de stat în cuantum de 500 lei lunar, începând cu data de 6 martie 2023, cu deducerea sumelor deja achitate. Totodată, instanța a dispus încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale, în beneficiul lui Rotaru Mihail, a sumei de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La data de 18 iulie 2024, Rotaru Mihail, prin intermediul avocatului său, Vasile Ganganu, a declarat apel, nemotivat, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 12 iulie 2024.

Hotărârea integrală a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 12 iulie 2024 a fost comunicată reprezentantului apelantului, avocatul Vasile Ganganu, la adresa de e-mail indicată în cererea de apel nemotivată – ganganuvasile@gmail.com – la data de 11 noiembrie 2024, ora 18:10 (f.d.86), acesta confirmând recepționarea mesajului la data de 12 noiembrie 2024, ora 10:45 (f.d. 88).

Prin hotărârea suplimentară din 25 noiembrie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a dispus anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica, mun. Chișinău, nr. 29020 din 14 martie 2023.

Prin încheierea din 25 februarie 2025, Curtea de Apel Centru a declarat inadmisibil apelul depus de Rotaru Mihail, prin intermediul avocatului său, Vasile Ganganu, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 12 iulie 2024, reținând că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

La data de 12 martie 2025, Rotaru Mihail a depus recurs, solicitând admiterea acestuia, anularea încheierii din 25 februarie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Centru și dispunerea repunerii în termenul legal pentru prezentarea motivării apelului. 4

Completul de judecată reține că susținerea recurentului potrivit căreia hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 12 iulie 2024 nu i-ar fi fost comunicată în mod valabil este lipsită de temei, atât în fapt, cât și în drept.

În acest context se reține că, potrivit prevederilor art. 98 alin. (1) din Codul administrativ, în ipoteza în care un participant la procedura administrativă sau judiciară este reprezentat legal, notificările și comunicările procesuale se efectuează în mod legal către reprezentantul desemnat, iar nu către partea reprezentată.

În speță, recurentul Rotaru Mihail a fost reprezentat în mod valabil de avocatul Vasile Ganganu, care, în cererea de apel, a indicat expres adresa de poștă electronică utilizată în corespondența procedurală.

Examinând actele dosarului, rezultă în mod cert că hotărârea integrală a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 12 iulie 2024 a fost transmisă avocatului Vasile Ganganu la data de 11 noiembrie 2024, ora 18:10, prin poșta electronică, la adresa oficială indicată de acesta – ganganuvasile@gmail.com, comunicare confirmată expres de destinatar la 12 noiembrie 2024, ora 10:45, astfel cum rezultă din fișa dosarului (f.d. 86, f.d. 88).

Prin urmare, comunicarea hotărârii primei instanțe s-a realizat în mod legal și valabil, în conformitate cu art. 110¹ alin. (1) din Codul administrativ, care statuează că notificările efectuate prin poșta electronică sunt considerate valabile dacă adresa a fost indicată de participant. Termenul de 30 de zile pentru prezentarea motivării apelului, prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a început să curgă în mod legal din data de 12 noiembrie 2024 și a expirat la data de 11 decembrie 2024. Întrucât motivarea apelului nu a fost depusă în acest interval, intervenția sancțiunii inadmisibilității este pe deplin justificată.

Referitor la împrejurarea invocată de Rotaru Mihail, potrivit căreia, ulterior comunicării hotărârii, ar fi fost încheiat un acord de rezoluțiune a contractului de asistență juridică cu avocatul Ganganu Vasile, la data de 8 noiembrie 2024, Completul de judecată subliniază că un asemenea act nu produce efecte retroactive. Prin urmare, în lipsa unei notificări prealabile către instanță cu privire la încetarea mandatului de reprezentare, acest acord nu poate afecta validitatea actelor procesuale realizate anterior, inclusiv comunicarea legală a hotărârii către avocatul împuternicit.

Mai mult, din actele dosarului rezultă că instanța de judecată nu a fost informată, până la data comunicării hotărârii din 12 iulie 2024, despre încetarea împuternicirilor acordate avocatului Ganganu Vasile. O asemenea notificare nu se regăsea la dosar nici la momentul examinării admisibilității apelului, fiind depusă ulterior, de către Rotaru Mihail, abia la data de 12 martie 2025, odată cu formularea cererii de recurs. 5

Instanța de recurs subliniază că, în absența unei notificări prealabile privind încetarea mandatului de reprezentare, potrivit dispozițiilor art. 98 și art. 45 din Codul administrativ, instanța de apel era în drept să continue comunicarea actelor procedurale prin intermediul reprezentantului legal desemnat. În consecință, notificarea efectuată către avocatul Ganganu Vasile este pe deplin valabilă și produce efecte juridice, fiind opozabilă recurentului.

De asemenea, faptul că hotărârea nu a fost comunicată direct lui Rotaru Mihail nu atrage nulitatea procedurii de notificare, întrucât, în condițiile legii, comunicarea efectuată reprezentantului legal este considerată valabilă. Potrivit normelor procedurale incidente, atunci când partea este reprezentată în mod legal, notificările se efectuează exclusiv către reprezentantul împuternicit, iar actele astfel comunicate produc efecte depline și sunt opozabile părții reprezentate.

Completul de judecată reține că dreptul de acces la o instanță, garantat de art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, nu este un drept absolut, ci unul susceptibil de limitări procedurale rezonabile, stabilite prin lege. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod constant, inclusiv în cauzele Brumărescu c. României și Walchli c. Franței, că respectarea cadrului procedural instituit de legislația națională este indispensabilă pentru asigurarea principiului securității juridice și pentru garantarea unei bune administrări a justiției. Prin urmare, termenele legale de exercitare a căilor de atac constituie instrumente esențiale pentru ordinea procesuală, iar nerespectarea acestora poate justifica respingerea unei cereri fără ca aceasta să constituie, prin ea însăși, o încălcare a dreptului la un proces echitabil.

În prezenta cauză, atât Rotaru Mihail, cât și reprezentantul său legal aveau la dispoziție un termen clar, imperativ și prevăzut de lege de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului, termen care se calculează de la data comunicării hotărârii motivate, potrivit dispozițiilor art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

Completul statuează că acest termen nu a fost respectat, întrucât motivarea apelului nu a fost depusă nici în intervalul legal și nici până la data examinării recursului. Nerespectarea unei asemenea obligații procedurale, în lipsa unor împrejurări obiective, reale și neimputabile care să justifice întârzierea, nu poate fi interpretată ca o încălcare a dreptului de acces la justiție. Din contră, aceasta constituie o consecință firească și legal previzibilă a pasivității procesuale a părții și a necunoașterii culpabile a dispozițiilor legale, răspunderea pentru care incumbă atât părții, cât și reprezentantului său, în condițiile reglementărilor aplicabile în materie procesuală. 6

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod constant, inclusiv în cauzele Hämäläinen c. Finlandei și Vasiliciuc c. Republicii Moldova, că părților dintr-un proces le revine o obligație pozitivă de a manifesta o diligență rezonabilă în apărarea propriilor drepturi procedurale. În acest context, lipsa unei reacții în termenul legal prevăzut de lege sau o atitudine de pasivitate absolută din partea participantului la proces nu poate constitui un temei valabil pentru a susține încălcarea dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Dimpotrivă, Curtea a subliniat că obligația de a respecta cerințele procedurale naționale revine în primul rând părților, iar nerespectarea acestora atrage consecințele procesuale legale, fără a putea fi considerate, prin ele însele, o ingerință nejustificată în dreptul de acces la o instanță.

În ceea ce privește cererea de repunere în termen formulată de recurent, Completul de judecată constată că aceasta nu este susținută de motive temeinice și obiective, astfel cum impune art. 65 din Codul administrativ. Potrivit acestui text legal, repunerea în termen este admisibilă doar în ipoteza în care partea dovedește că imposibilitatea de a respecta termenul procedural s-a datorat unor circumstanțe independente de voința sa, care nu îi pot fi imputate.

În cauză, recurentul nu a demonstrat existența vreunei împrejurări reale, externe și neimputabile, care să fi cauzat imposibilitatea respectării termenului legal de depunere a motivării apelului. Dimpotrivă, din ansamblul probelor administrate rezultă că hotărârea motivată a fost comunicată în mod legal și valabil reprezentantului său, iar recurentul nu a indicat și nici dovedit vreo situație de forță majoră sau un impediment obiectiv de natură să justifice întârzierea în exercitarea dreptului procesual. În lipsa unor astfel de justificări, cererea de repunere în termen apare ca fiind vădit neîntemeiată.

Invocarea de către recurent a încetării contractului de asistență juridică anterior datei comunicării hotărârii motivate este lipsită de relevanță juridică, întrucât instanța nu a fost informată oficial despre încetarea raporturilor de reprezentare. Potrivit dispozițiilor art. 207 alin. (2) din Codul de procedură civilă, aplicabil în completare în temeiul art. 24 alin. (3) din Codul administrativ, partea are obligația legală de a aduce la cunoștința instanței orice modificare privind statutul său procesual, inclusiv schimbarea sau încetarea mandatului de reprezentare. În absența unei astfel de notificări, instanța este îndreptățită să considere că mandatul avocatului desemnat continuă să își producă efectele juridice, iar toate actele de procedură comunicate acestuia sunt valabile și opozabile părții.

Recurentul Rotaru Mihail a beneficiat de întregul termen legal de 30 de zile pentru a depune motivarea apelului, termen stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ. Cu toate acestea, în intervalul respectiv, acesta nu a întreprins nicio acțiune concretă pentru a verifica stadiul dosarului sau 7 pentru a-și exercita drepturile procesuale. Această atitudine pasivă reflectă o lipsă de diligență și de bună-credință, contrar obligațiilor stabilite prin art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, care impun participanților la procedură să- și exercite drepturile și să-și îndeplinească obligațiile cu bună-credință. În acest context, nerespectarea termenului legal pentru depunerea motivării apelului atrage, în mod legitim, sancțiunea decăderii din dreptul de a exercita această etapă procesuală, conform normelor procedurale incidente.

Completul de judecată stabilește că instanța de apel a aplicat în mod corect dispozițiile art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, declarând apelul inadmisibil pe motivul nedepunerii motivării în termenul legal stabilit. Aplicarea acestei sancțiuni este fost justificată, având în vedere că motivarea apelului nu a fost depusă nici în termenul legal și nici până la momentul examinării recursului.

În consecință, toate criticile formulate de recurent în susținerea recursului sunt nefondate, atât în fapt, cât și în drept. Acestea nu sunt susținute de probe pertinente din dosar și nici de dispoziții legale aplicabile care să le confere caracter justificat. Încheierea Curții de Apel Centru din 25 februarie 2025 este temeinică și legală, fiind pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale incidente și în conformitate cu practica judiciară constantă în materie.

Având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse anterior, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul formulat de Rotaru Mihail este neîntemeiat și urmează a fi respins.

Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit.b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de Rotaru Mihail și menține încheierea 25 februarie 2025 a Curții de Apel Centru. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 8