3r-81/25 — anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- Termenul depunerii motivarii cererii de apel. Neprezentarea motivarii cererii de apel
3r-81/25 — anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de Rotaru Mihail,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea
depusă de Rotaru Mihail împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale a RM privind anularea actului administrativ individual
defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil,
împotriva încheierii din 25 februarie 2025 a Curții de Apel
Centru,
(Dosarul nr. 3r-81/25
PIGD 2-24025877-01-3r-21032025)
Termenul depunerii motivării cererii de apel. Neprezentarea
motivării cererii de apel.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. C. Panfil)
Curtea de Apel Centru (jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)
21 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Rotaru Mihail,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 6 martie 2024, Rotaru Mihail a depus o acțiune în
contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,
solicitând anularea, ca fiind neîntemeiat, a refuzului Casei Naționale de
Asigurări Sociale nr. 1103/24 din 19 februarie 2024 privind recalcularea
alocației nominale de stat pentru merite deosebite față de stat, emis în
privința sa. Totodată, a solicitat obligarea Casei Naționale de Asigurări
Sociale să emită un act administrativ individual favorabil prin care să
stabilească alocația nominală de stat pentru merite deosebite față de stat în
cuantum de 500 lei lunar, cu începere de la data de 26 mai 2006, cu deducerea
sumelor deja achitate, precum și încasarea din contul autorității publice a
cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 6000 lei.
Prin hotărârea din 12 iulie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani
a admis parțial acțiunea în contencios administrativ intentată de Rotaru
Mihail împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii
Moldova. Instanța a anulat refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale
nr.1103/24 din 19 februarie 2024 și a obligat autoritatea să emită un act
administrativ individual favorabil în privința reclamantului, privind
stabilirea și achitarea alocației nominale de stat pentru merite deosebite față
de stat în sumă de 500 lei lunar, începând cu data de 6 martie 2023, cu
deducerea sumelor deja achitate. De asemenea, instanța a dispus încasarea
din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale a sumei de 3000 lei în
beneficiul lui Rotaru Mihail cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică. În
rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Prin hotărârea suplimentară din 25 noiembrie 2024, Judecătoria
Chișinău, sediul Rîșcani a dispus anularea deciziei Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale Botanica, mun. Chișinău, nr. 29020 din 14 martie 2023.
Considerând hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală, la data de
18 iulie 2024, Rotaru Mihail, prin intermediul avocatului său, Vasile
Ganganu, a declarat apel, nemotivat, împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani, din 12 iulie 2024.
Prin încheierea din 25 februarie 2025, Curtea de Apel Centru a
declarat inadmisibil apelul depus de Rotaru Mihail, prin intermediul
avocatului său, Vasile Ganganu, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău,
1
sediul Rîșcani, din 12 iulie 2024, reținând că motivarea apelului nu a fost
depusă în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.
Nefiind de acord cu încheierea menționată, la data de 12 martie 2025,
Rotaru Mihail a depus recurs, solicitând admiterea acestuia, anularea
încheierii din 25 februarie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Centru și
dispunerea repunerii în termenul legal pentru prezentarea motivării apelului.
În motivarea recursului, Rotaru Mihail susține că încheierea prin care
apelul său a fost declarat inadmisibil este neîntemeiată, întrucât nu i-a fost
comunicată hotărârea integrală pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul
Rîșcani, din 12 iulie 2024, nici la domiciliul său din mun. Chișinău, nici la
reședința din s. Ivanovca, r-nul Hîncești. El afirmă că nu a avut cunoștință
despre conținutul hotărârii, iar din acest motiv nu a putut formula și depune
motivarea apelului în termenul legal prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul
administrativ.
Totodată, recurentul menționează că a încetat colaborarea cu avocatul
Ganganu Vasile în noiembrie 2024, prin acord de rezoluțiune a contractului
de asistență juridică, semnat la 8 noiembrie 2024. Prin urmare, nu mai era
reprezentat legal în cauză, iar comunicările făcute ulterior acestuia nu îi sunt
opozabile în mod valabil. Mai susține că nu a recepționat personal niciun act
judecătoresc și că nici o altă persoană în numele său nu a primit notificări
oficiale, inclusiv prin Poșta Moldovei, cu aviz de recepție, astfel cum impune
Codul administrativ.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Conform art. 232 din Codul administrativ:
„Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen
de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen
mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul
împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.
Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se
depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”
Art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ:
„Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.
Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă
sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ:
2
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis
încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești
împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”
Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul.
Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără
ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții
la proces.”
Potrivit art. 96 alin. (1) din Codul administrativ:
„Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este
adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ:
„Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în
forma stabilită de prezentul cod.
Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:
a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării;
b) notificare prin poștă cu act de notificare;
c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată;
d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație
dedicate.
Conform art. 98 alin. (1) din Codul administrativ:
„Dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform
art.45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia.”
Art. 65 alin. (1) din Codul administrativ:
„Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un
termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal
sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”
Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
3
MOTIVAREA INSTANȚEI
În ceea ce privește termenul de declarare a recursului, Completul de
judecată constată că, la dosar, nu se regăsește niciun document care să
confirme data comunicării către Rotaru Mihail a încheierii din 25 februarie
2025, pronunțată de Curtea de Apel Centru. În aceste condiții, se prezumă că
cererea de recurs, depusă la data de 12 martie 2025, a fost formulată în
termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 242 din Codul administrativ, fiind,
prin urmare, admisibilă sub aspectul respectării termenului procedural.
Cu privire la fondul recursului, se reține că, prin hotărârea din 12 iulie
2024, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a admis parțial acțiunea în
contencios administrativ formulată de Rotaru Mihail împotriva Casei
Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova. Instanța a anulat
refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 1103/24 din 19 februarie
2024 și a obligat autoritatea să emită un act administrativ individual favorabil
în privința reclamantului, privind stabilirea și achitarea alocației nominale de
stat pentru merite deosebite față de stat în cuantum de 500 lei lunar, începând
cu data de 6 martie 2023, cu deducerea sumelor deja achitate. Totodată,
instanța a dispus încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale,
în beneficiul lui Rotaru Mihail, a sumei de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de
asistență juridică. În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
La data de 18 iulie 2024, Rotaru Mihail, prin intermediul avocatului
său, Vasile Ganganu, a declarat apel, nemotivat, împotriva hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 12 iulie 2024.
Hotărârea integrală a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 12
iulie 2024 a fost comunicată reprezentantului apelantului, avocatul Vasile
Ganganu, la adresa de e-mail indicată în cererea de apel nemotivată –
ganganuvasile@gmail.com – la data de 11 noiembrie 2024, ora 18:10
(f.d.86), acesta confirmând recepționarea mesajului la data de 12 noiembrie
2024, ora 10:45 (f.d. 88).
Prin hotărârea suplimentară din 25 noiembrie 2024, Judecătoria
Chișinău, sediul Rîșcani a dispus anularea deciziei Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale Botanica, mun. Chișinău, nr. 29020 din 14 martie 2023.
Prin încheierea din 25 februarie 2025, Curtea de Apel Centru a
declarat inadmisibil apelul depus de Rotaru Mihail, prin intermediul
avocatului său, Vasile Ganganu, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani, din 12 iulie 2024, reținând că motivarea apelului nu a fost
depusă în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.
La data de 12 martie 2025, Rotaru Mihail a depus recurs, solicitând
admiterea acestuia, anularea încheierii din 25 februarie 2025 pronunțate de
Curtea de Apel Centru și dispunerea repunerii în termenul legal pentru
prezentarea motivării apelului.
4
Completul de judecată reține că susținerea recurentului potrivit căreia
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 12 iulie 2024 nu i-ar fi
fost comunicată în mod valabil este lipsită de temei, atât în fapt, cât și în
drept.
În acest context se reține că, potrivit prevederilor art. 98 alin. (1) din
Codul administrativ, în ipoteza în care un participant la procedura
administrativă sau judiciară este reprezentat legal, notificările și
comunicările procesuale se efectuează în mod legal către reprezentantul
desemnat, iar nu către partea reprezentată.
În speță, recurentul Rotaru Mihail a fost reprezentat în mod valabil de
avocatul Vasile Ganganu, care, în cererea de apel, a indicat expres adresa de
poștă electronică utilizată în corespondența procedurală.
Examinând actele dosarului, rezultă în mod cert că hotărârea integrală
a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 12 iulie 2024 a fost transmisă
avocatului Vasile Ganganu la data de 11 noiembrie 2024, ora 18:10, prin
poșta electronică, la adresa oficială indicată de acesta –
ganganuvasile@gmail.com, comunicare confirmată expres de destinatar la
12 noiembrie 2024, ora 10:45, astfel cum rezultă din fișa dosarului (f.d. 86,
f.d. 88).
Prin urmare, comunicarea hotărârii primei instanțe s-a realizat în mod
legal și valabil, în conformitate cu art. 110¹ alin. (1) din Codul administrativ,
care statuează că notificările efectuate prin poșta electronică sunt considerate
valabile dacă adresa a fost indicată de participant. Termenul de 30 de zile
pentru prezentarea motivării apelului, prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul
administrativ, a început să curgă în mod legal din data de 12 noiembrie 2024
și a expirat la data de 11 decembrie 2024. Întrucât motivarea apelului nu a
fost depusă în acest interval, intervenția sancțiunii inadmisibilității este pe
deplin justificată.
Referitor la împrejurarea invocată de Rotaru Mihail, potrivit căreia,
ulterior comunicării hotărârii, ar fi fost încheiat un acord de rezoluțiune a
contractului de asistență juridică cu avocatul Ganganu Vasile, la data de 8
noiembrie 2024, Completul de judecată subliniază că un asemenea act nu
produce efecte retroactive. Prin urmare, în lipsa unei notificări prealabile
către instanță cu privire la încetarea mandatului de reprezentare, acest acord
nu poate afecta validitatea actelor procesuale realizate anterior, inclusiv
comunicarea legală a hotărârii către avocatul împuternicit.
Mai mult, din actele dosarului rezultă că instanța de judecată nu a fost
informată, până la data comunicării hotărârii din 12 iulie 2024, despre
încetarea împuternicirilor acordate avocatului Ganganu Vasile. O asemenea
notificare nu se regăsea la dosar nici la momentul examinării admisibilității
apelului, fiind depusă ulterior, de către Rotaru Mihail, abia la data de 12
martie 2025, odată cu formularea cererii de recurs.
5
Instanța de recurs subliniază că, în absența unei notificări prealabile
privind încetarea mandatului de reprezentare, potrivit dispozițiilor art. 98 și
art. 45 din Codul administrativ, instanța de apel era în drept să continue
comunicarea actelor procedurale prin intermediul reprezentantului legal
desemnat. În consecință, notificarea efectuată către avocatul Ganganu Vasile
este pe deplin valabilă și produce efecte juridice, fiind opozabilă
recurentului.
De asemenea, faptul că hotărârea nu a fost comunicată direct lui
Rotaru Mihail nu atrage nulitatea procedurii de notificare, întrucât, în
condițiile legii, comunicarea efectuată reprezentantului legal este
considerată valabilă. Potrivit normelor procedurale incidente, atunci când
partea este reprezentată în mod legal, notificările se efectuează exclusiv către
reprezentantul împuternicit, iar actele astfel comunicate produc efecte
depline și sunt opozabile părții reprezentate.
Completul de judecată reține că dreptul de acces la o instanță, garantat
de art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, nu este un
drept absolut, ci unul susceptibil de limitări procedurale rezonabile, stabilite
prin lege. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod
constant, inclusiv în cauzele Brumărescu c. României și Walchli c. Franței,
că respectarea cadrului procedural instituit de legislația națională este
indispensabilă pentru asigurarea principiului securității juridice și pentru
garantarea unei bune administrări a justiției. Prin urmare, termenele legale
de exercitare a căilor de atac constituie instrumente esențiale pentru ordinea
procesuală, iar nerespectarea acestora poate justifica respingerea unei cereri
fără ca aceasta să constituie, prin ea însăși, o încălcare a dreptului la un
proces echitabil.
În prezenta cauză, atât Rotaru Mihail, cât și reprezentantul său legal
aveau la dispoziție un termen clar, imperativ și prevăzut de lege de 30 de zile
pentru depunerea motivării apelului, termen care se calculează de la data
comunicării hotărârii motivate, potrivit dispozițiilor art. 232 alin. (2) din
Codul administrativ.
Completul statuează că acest termen nu a fost respectat, întrucât
motivarea apelului nu a fost depusă nici în intervalul legal și nici până la data
examinării recursului. Nerespectarea unei asemenea obligații procedurale, în
lipsa unor împrejurări obiective, reale și neimputabile care să justifice
întârzierea, nu poate fi interpretată ca o încălcare a dreptului de acces la
justiție. Din contră, aceasta constituie o consecință firească și legal
previzibilă a pasivității procesuale a părții și a necunoașterii culpabile a
dispozițiilor legale, răspunderea pentru care incumbă atât părții, cât și
reprezentantului său, în condițiile reglementărilor aplicabile în materie
procesuală.
6
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod constant,
inclusiv în cauzele Hämäläinen c. Finlandei și Vasiliciuc c. Republicii
Moldova, că părților dintr-un proces le revine o obligație pozitivă de a
manifesta o diligență rezonabilă în apărarea propriilor drepturi procedurale.
În acest context, lipsa unei reacții în termenul legal prevăzut de lege sau o
atitudine de pasivitate absolută din partea participantului la proces nu poate
constitui un temei valabil pentru a susține încălcarea dreptului la un proces
echitabil garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Dimpotrivă, Curtea a subliniat că obligația de a respecta cerințele
procedurale naționale revine în primul rând părților, iar nerespectarea
acestora atrage consecințele procesuale legale, fără a putea fi considerate,
prin ele însele, o ingerință nejustificată în dreptul de acces la o instanță.
În ceea ce privește cererea de repunere în termen formulată de
recurent, Completul de judecată constată că aceasta nu este susținută de
motive temeinice și obiective, astfel cum impune art. 65 din Codul
administrativ. Potrivit acestui text legal, repunerea în termen este admisibilă
doar în ipoteza în care partea dovedește că imposibilitatea de a respecta
termenul procedural s-a datorat unor circumstanțe independente de voința sa,
care nu îi pot fi imputate.
În cauză, recurentul nu a demonstrat existența vreunei împrejurări
reale, externe și neimputabile, care să fi cauzat imposibilitatea respectării
termenului legal de depunere a motivării apelului. Dimpotrivă, din
ansamblul probelor administrate rezultă că hotărârea motivată a fost
comunicată în mod legal și valabil reprezentantului său, iar recurentul nu a
indicat și nici dovedit vreo situație de forță majoră sau un impediment
obiectiv de natură să justifice întârzierea în exercitarea dreptului procesual.
În lipsa unor astfel de justificări, cererea de repunere în termen apare ca fiind
vădit neîntemeiată.
Invocarea de către recurent a încetării contractului de asistență juridică
anterior datei comunicării hotărârii motivate este lipsită de relevanță juridică,
întrucât instanța nu a fost informată oficial despre încetarea raporturilor de
reprezentare. Potrivit dispozițiilor art. 207 alin. (2) din Codul de procedură
civilă, aplicabil în completare în temeiul art. 24 alin. (3) din Codul
administrativ, partea are obligația legală de a aduce la cunoștința instanței
orice modificare privind statutul său procesual, inclusiv schimbarea sau
încetarea mandatului de reprezentare. În absența unei astfel de notificări,
instanța este îndreptățită să considere că mandatul avocatului desemnat
continuă să își producă efectele juridice, iar toate actele de procedură
comunicate acestuia sunt valabile și opozabile părții.
Recurentul Rotaru Mihail a beneficiat de întregul termen legal de 30
de zile pentru a depune motivarea apelului, termen stabilit de art. 232 alin.
(2) din Codul administrativ. Cu toate acestea, în intervalul respectiv, acesta
nu a întreprins nicio acțiune concretă pentru a verifica stadiul dosarului sau
7
pentru a-și exercita drepturile procesuale. Această atitudine pasivă reflectă o
lipsă de diligență și de bună-credință, contrar obligațiilor stabilite prin art. 24
alin. (1) din Codul administrativ, care impun participanților la procedură să-
și exercite drepturile și să-și îndeplinească obligațiile cu bună-credință. În
acest context, nerespectarea termenului legal pentru depunerea motivării
apelului atrage, în mod legitim, sancțiunea decăderii din dreptul de a exercita
această etapă procesuală, conform normelor procedurale incidente.
Completul de judecată stabilește că instanța de apel a aplicat în mod
corect dispozițiile art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, declarând
apelul inadmisibil pe motivul nedepunerii motivării în termenul legal stabilit.
Aplicarea acestei sancțiuni este fost justificată, având în vedere că motivarea
apelului nu a fost depusă nici în termenul legal și nici până la momentul
examinării recursului.
În consecință, toate criticile formulate de recurent în susținerea
recursului sunt nefondate, atât în fapt, cât și în drept. Acestea nu sunt
susținute de probe pertinente din dosar și nici de dispoziții legale aplicabile
care să le confere caracter justificat. Încheierea Curții de Apel Centru din 25
februarie 2025 este temeinică și legală, fiind pronunțată cu respectarea
dispozițiilor legale incidente și în conformitate cu practica judiciară
constantă în materie.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse anterior,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul
formulat de Rotaru Mihail este neîntemeiat și urmează a fi respins.
Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit.b)
și alin. (2) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de Rotaru Mihail și menține încheierea
25 februarie 2025 a Curții de Apel Centru.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
8