3ra-890/23 — anularea actelor administrative prin retragere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative prin retragere
- Temei legal
- Declararea eronata a inadmisibilitatii actiunii pe motiv de nrespectare a procedurii prealabile
3ra-890/23 — anularea actelor administrative prin retragere (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de avocatul Alexandru Bargan
în interesele lui Gofman Richard, Gofman Robert-Leonchard, Gofman Greta
și Gofman Ludmila, în calitate de succesori în drepturi a lui Mihail Gofman
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Mihail Gofman împotriva Serviciului Prevenirea și
combaterea spălării banilor, cu privire la obligarea anulării actelor
administrative prin retragere
împotriva decizie din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-890/23
NR. PIGD 2-21094064-01-3ra-23082023)
Declararea eronată a inadmisibilității acțiunii pe motiv de nerespectare a procedurii
prealabile
Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: I. Barbacaru,
Instanța de apel: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan
15 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de avocatul Alexandru
Bargan în interesele lui Gofman Richard, Gofman Robert-Leonchard,
Gofman Greta și Gofman Ludmila, în calitate de succesori în drepturi a
lui Mihail Gofman
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 23 iunie 2021, Mihail Gofman a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor,
prin care a solicitat anularea prin retragere a Decizia Colegiului Disciplinar
al Centrului Național Anticorupție nr. 07-3/4 din 21 martie 2014 cu privire
la aplicarea șefului - adjunct al Serviciului prevenirea și combaterea spălării
banilor al Centrului Național Anticorupție, locotenent-colonelului, Mihail
Gofman, sancțiunea disciplinară - eliberarea din serviciu; Ordinul nr. 96ps
din 16 aprilie 2014 privind aplicarea sancțiunii disciplinare ofițerului,
Gofman Mihail și Ordinului nr. 97ps din 16 aprilie 2014, cu privire la
eliberarea din serviciu a locotenent- colonelului Gofman Mihail.
În motivarea acțiunii a invocat că, a activat în calitate de șef-adjunct
al Serviciului Prevenire și Combaterea Spălării Banilor al Centrului Național
Anticorupție, deținând gradul de locotenent-colonel.
La 21 martie 2014 de către Colegiul Disciplinar al Centrului Național
Anticorupție, a fost emisă Decizia nr. 07-3/4 cu privire la examinarea cauzei
disciplinare pornită de către conducerea Centrului Național Anticorupție la
6 martie 2014, în privința angajatului Mihail Gofman, prin care s-a decis de
a aplica șefului-adjunct al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării
Banilor al Centrului Național Anticorupție, locotenentului-colonel, Mihail
Gofman, sancțiunea disciplinară - „eliberarea din serviciu”.
Întru executarea deciziei nominalizate în punctul anterior, a fost emis
Ordinul nr. 96ps din 16 aprilie 2014 de către Centrul Național Anticorupție,
cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare colaboratorului Centrului
Național Anticorupție locotenentului-colonel Mihail Gofman.
La 16 aprilie 2014 de către Centrul Național Anticorupție al RM, a
fost emis ordinul nr. 97ps, prin care s-a dispus eliberarea din cadrul Centrului
1
Național Anticorupție, începând cu data de 17 aprilie 2014 a locotenentului-
colonel Gofman Mihail, șef-adjunct direcție al Serviciului prevenire și
combaterea spălării banilor.
La 19 mai 2021 către Serviciul Prevenire și Combatere Spălării
Banilor a fost înaintată cerere prealabilă prin care s-a solicitat emiterea
actului administrativ individual favorabil privind anularea prin retragere a
Deciziei Colegiului Disciplinar a Centrului Național Anticorupție nr. 07-3/4
din 21 martie 2014 cu privire la aplicarea șefului - adjunct al SPCSB al
Centrului Național Anticorupție, locotenent - colonelului, Mihail Gofman,
sancțiunea disciplinară - eliberarea din serviciu; Ordinului nr. 96ps din 16
aprilie 2014 privind aplicarea sancțiunii disciplinare ofițerului, Mihail
Gofman; Ordinului nr. 97ps din 16 aprilie 2014, cu privire la eliberarea din
serviciu a locotenent-colonelului Mihail Gofman.
La momentul actual, Serviciul Prevenire și Combatere Spălării
Banilor nu a oferit nici un răspuns la cererea prealabilă înaintată, fapt care a
generat înaintarea prezentei cereri de chemare în judecată, ori autoritatea
publică este obligată să emită răspunsul în termen de 30 de zile.
În concluzia celor specificate, subliniază asupra faptului că scopul
urmărit la emiterea actelor administrative de către CNA este unul ilegal, ori
CNA a fabricat un motiv stupid de a demite din funcție pe cet. Mihail
Gofman, căutând probe și invocând afirmații care sunt lipsite de temei juridic
cât și faptic, în consecința fiind emise acte absolut lipsite de o rezonabilitate
prin prisma principiului proporționalității.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 12 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, acțiunea de contencios administrativ înaintată de către Mihail
Gofman împotriva Serviciului Prevenirea și combaterea spălării banilor, cu
privire la obligarea anulării actelor administrative: Decizia colegiului
disciplinar al Centrului național anticorupție nr.07-3/4 din 21 martie 2014;
Ordinul Centrului național anticorupție nr.96p din 16 aprilie 2014 „Cu
privire la aplicarea sancțiunii disciplinare colaboratorului CNA lt.-
colonelului M. Gofman”; Ordinul Centrului național anticorupție nr.97ps din
16 aprilie 2014 „Cu privire la eliberearea din serviciu a lt.-colonelului
M.Gofman”; prin retragere, s-a respins ca fiind neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 3 ianuarie 2023, avocatul Alexandru Bargan în interesele lui Mihail
Gofman a depus cerere de apel nemotivată, solicitând admitere apelului,
2
casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 12
decembrie 2022, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii
de chemare în judecată.
La 21 aprilie 2023 și 19 iunie 2023, avocatul Alexandru Bargan în
interesele lui Mihail Gofman a depus cerere de apel motivată, solicitând
admitere apelului, casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, din 12 decembrie 2022, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere
integrală a cererii de chemare în judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, apelul
declarat de Mihail Gofman, s-a admis. S-a casat hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, din 12 decembrie 2022, și s-a emis o decizie nouă
potrivit căreia: Acțiunea în contencios administrativ depusă de Mihail
Gofman împotriva Serviciului Prevenirea și combaterea spălării banilor, cu
privire la obligarea anulării actelor administrative prin retragere, s-a declarat
inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 14 august 2023, avocatul Alexandru Bargan în interesele lui Mihail
Gofman a depus cerere de recurs împotriva decizie din 11 iulie 2023 a Curții
de apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei
Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2023 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani din 12 decembrie 2022, cu emiterea unei noi hotărâri de
admitere integrală a cererii de chemare în judecată.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului a indicat că, consideră că atât hotărârea primei
instanțe cât si decizia Curții de Apel Chișinău ca fiind eronate, nefondate,
lipsite de suport normativ și faptic, rezultă din aprecierea subiectivă și
incompletă a legislației în vigoare.
Totodată a reiterat argumentele de fapt și de drept expuse în cerere de
chemare în judecată.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție ):
3
”Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului”.
Legea pentru modificarea unor acte normative (aspecte de procedură
privind activitatea instanțelor judecătorești) nr. 224 din 31.07.2024 (în
vigoare 16.08.2024), art. 13 din Legea cu privire la Curtea Supremă de
Justiție nr. 64 din 30.03.2023 (în vigoare 06.04.2023), s-a completat cu
alineatul (51) cu următorul cuprins:
”Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență,
președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va
examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și
cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5
judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte
judecătorul raportor.”
Respectiv, ținând cont de modificările operate, prezentul recurs va fi
examinat, în completul de 3 judecători, format prin dispoziția Președintelui
interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 214 din 20 decembrie 2024.
Art. 244 alin.(1) din Codul administrativ (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
”Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs”.
Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie
2023) prevede:
„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel
transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de
zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de
recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel” .
Art. 193 alin. (3) și (31) din Codul administrativ stabilește:
”(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători.
(31) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate
decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet
din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”
Art. 194 alin.(2) din Codul administrativ prevede:
”în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate
se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material”.
Art. 208 alin. (3) Cod administrativ stabilește:
4
”(3) Dacă procedura prealabilă nu este prevăzută de lege, acțiunea în obligare se
admite numai în cazul în care reclamantul a depus anterior la autoritatea publică
competentă o cerere de emitere a actului administrativ individual.”
Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ (în vigoare până la 1
septembrie 2023) prevede:
„Examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele
decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă,
în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală
în acest caz.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat
dispozitivul deciziei la 11 iulie 2023 și la 14 iulie 2023 decizia motivată a
fost notificată recurentului (f.d. 233 V-I) prin intermediul poștei electronice.
Cererea de recurs a fost depusă la 14 august 2023. Prin urmare, recursul este
în termen.
Studiind materialele dosarului, prin prisma normelor de drept
aplicabile speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel
și remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, din motivele
ce succed.
Reiterând esența litigiului, circumstanțele speței, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prin cererea de chemare în
judecată înaintată Mihail Gofman a solicitat obligarea pârâtului la emiterea
actului administrativ individual favorabil privind anularea prin retragere a
Decizia Colegiului Disciplinar al Centrului Național Anticorupție nr. 07-3/4
din 21 martie 2014 cu privire la aplicarea șefului - adjunct al Serviciului
prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție,
locotenent-colonelului, Mihail Gofman, sancțiunea disciplinară - eliberarea
din serviciu; Ordinul nr. 96ps din 16 aprilie 2014 privind aplicarea sancțiunii
disciplinare ofițerului, Gofman Mihail și Ordinului nr. 97ps din 16 aprilie
2014, cu privire la eliberarea din serviciu a locotenent- colonelului Gofman
Mihail.
Examinând cauza instanța de fond prin hotărârea din 12 decembrie
2022 a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ
înaintată de către Mihail Gofman împotriva Serviciului Prevenirea și
combaterea spălării banilor, cu privire la obligarea anulării actelor
administrative: Decizia colegiului disciplinar al Centrului național
anticorupție nr.07-3/4 din 21 martie 2014; Ordinul Centrului național
anticorupție nr.96p din 16 aprilie 2014 „Cu privire la aplicarea sancțiunii
disciplinare colaboratorului CNA lt.-colonelului M. Gofman”; Ordinul
5
Centrului național anticorupție nr.97ps din 16 aprilie 2014 „Cu privire la
eliberarea din serviciu a lt.-colonelului M. Gofman”; prin retragere.
Examinând cauza instanța de apel prin decizia din 11 iulie 2023 a
admis apelul declarat de Mihail Gofman. A casat hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, din 12 decembrie 2022, și a emis o decizie nouă
potrivit căreia: Acțiunea în contencios administrativ depusă de Mihail
Gofman împotriva Serviciului Prevenirea și combaterea spălării banilor, cu
privire la obligarea anulării actelor administrative prin retragere, s-a declarat
inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ.
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că hotărârea instanței
de fond este adoptată cu aprecierea eronată a normelor de drept procedural
în coroborare cu circumstanțele faptice ale cauzei.
A notat că, acțiunea formulată de reclamant reprezintă o formă de
acțiune în obligare, reglementată de prevederile art. 206 alin.(1) lit. b) Cod
administrativ. Elementul central al obiectului acțiunii în obligare rezidă în
faptul că, reclamantul urmărește scopul ca autoritatea publică pârâtă să emită
un act administrativ individual de revocare.
Curtea de apel Chișinău a subliniat că, după cum rezultă din suportul
probator administrat la caz, Mihail Gofman s-a adresat Serviciului
Prevenirea și Combatearea Spălării Banilor cu cererea pe care a intitulat-o
„cerere prealabilă” prin care a solicitat anularea prin retragere a următoarelor
acte: Decizia Colegiului Disciplinar al Centrului Național Anticorupție nr.
07-3/4 din 21.03.2014 cu privire la aplicarea șefului - adjunct al Serviciului
prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție,
locotenent-colonelului, Mihail Gofman, sancțiunea disciplinară - eliberarea
din serviciu; Ordinul nr. 96ps din 16.04.2014 privind aplicarea sancțiunii
disciplinare ofițerului, Gofman Mihail; Ordinului nr. 97ps din 16.04.2014,
cu privire la eliberarea din serviciu a locotenent- colonelului Gofman Mihail.
Prin răspunsul din 20 mai 2021, Serviciul Prevenirea și Combaterea
Spălării Banilor a informat reclamantul că a transmis spre soluționare cererea
prealabilă către autoritatea emitentă a actului administrativ (f.d.68) iar prin
răspunsul Centrului Național Anticorupție s-a comunicat Serviciului
Prevenirea și Combatearea Spălării Banilor că în contextul cererii prealabile
Mihail Gofman a fost informat despre decizia luată prin scrisoarea nr.
16/3406 din 28 mai 2021.
A reținut că, art. 208 alin. (3) Cod administrativ prevede că, dacă
procedura prealabilă nu este prevăzută de lege, acțiunea în obligare se admite
numai în cazul în care reclamantul a depus anterior la autoritatea publică
competentă o cerere de emitere a actului administrativ individual, iar în
6
speță, acțiunea reclamantului nu este exceptată de la respectarea procedurii
prealabile, deși cererea prin care reclamantul a solicitat Serviciului
Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor anularea prin retragere a Deciziei
Colegiului Disciplinar al Centrului Național Anticorupție nr. 07-3/4 din 21
mai 2014 cu privire la aplicarea șefului - adjunct al Serviciului prevenirea și
combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, locotenent-
colonelului, Mihail Gofman, sancțiunea disciplinară - eliberarea din serviciu;
Ordinului nr. 96ps din 16 aprilie 2014 privind aplicarea sancțiunii
disciplinare ofițerului, Gofman Mihail și Ordinului nr. 97ps din 16 aprilie
2014, cu privire la eliberarea din serviciu a locotenent- colonelului Gofman
Mihail a fost intitulată „cerere prealabilă” aceasta nu poate fi privită ca atare,
de facto aceasta fiind prima cerere prin care reclamantul a solicitat emiterea
actului administrative individual favorabil de retragere a Deciziei Colegiului
Disciplinar al Centrului Național Anticorupție nr. 07-3/4 din 21 martie 2014
cu privire la aplicarea șefului - adjunct al Serviciului prevenirea și
combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, locotenent-
colonelului, Mihail Gofman, sancțiunea disciplinară - eliberarea din serviciu,
iar decizia emisă la cererea menționată urma inițial a fi contestată cu cerere
prealabilă și abia ulterior cu acțiune în obligare - în instanța de contencios
administrativ.
A reținut prevederile art. 143 alin. (1)-(2), art. 207 alin. (2) lit. f), art.
208 alin. (1) din Codul administrativ, iar în ce privește aplicabilitatea
temeiului de inadmisibilitate prevăzut de art.207 alin. (2) lit. f) din Codul
administrativ, instanța de apel a subliniat că, norma respectivă se aplică
sistemic și în coroborare cu prevederile art.art.208, 162-169 și 19 din Codul
administrativ.
A reiterat că, înaintarea acțiunii în contencios administrative în
obligare este condiționată de respectarea procedurii prealabile, cu excepțiile
prevăzute de art. 163 Cod administrativ.
Astfel, Completul judiciar a conchis că, acțiunea în contencios
administrativ depusă de Mihail Gofman împotriva Serviciului Prevenirea și
combaterea spălării banilor, cu privire la obligarea anulării actelor
administrative prin retragere, este inadmisibilă prin prisma prevederilor art.
207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ.
Examinând cauza în raport de motivele de recurs, Completul Curții
Supreme de Justiție conchide că instanța de apel eronat a concluzionat asupra
faptului că acțiunea în contencios administrativ depusă de Mihail Gofman
împotriva Serviciului Prevenirea și combaterea spălării banilor, cu privire la
7
obligarea anulării actelor administrative prin retragere, este inadmisibilă prin
prisma prevederilor art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ.
Instanța de recurs remarcă că instanța de apel într-un mod ambiguu a
concluzionat că acțiunea reclamantului ar fi fost depusă fără respectarea
procedurii prealabile.
Or, potrivit art. 19 din Codul administrativ, cererea prealabilă este
instituția care oferă o cale de soluționare prejudiciară a litigiilor
administrative.
Art. 162 din Codul administrativ prevede că, procedura prealabilă
urmărește scopul de a verifica legalitatea actelor administrative individuale.
Dacă autoritatea publică nu soluționează petiția în termenele prevăzute de
prezentul cod, persoana afectată este în drept să depună cerere prealabilă.
Cererea prealabilă poate fi îndreptată spre: a) anularea în tot sau în parte a
unui act administrativ individual ilegal sau nul; b) emiterea unui act
administrativ individual.
Art. 166 din Codul administrativ prevede că, cererea prealabilă poate
fi depusă numai dacă persoana își revendică drepturile încălcate prin
emiterea sau respingerea emiterii unui act administrativ individual.
Totodată art. 208 alin, (1) și (3) Cod administrativ, până la înaintarea
acțiunii în contencios administrativ se va respecta procedura prealabilă, cu
excepțiile prevăzute de lege. Dacă procedura prealabilă nu este prevăzută de
lege, acțiunea în obligare se admite numai în cazul în care reclamantul a
depus anterior la autoritatea publică competentă o cerere de emitere a actului
administrativ individual.
După cum denotă actele cauzei, f. d 42 – 55, Mihail Gofman a expediat
în adresa Serviciului Prevenire și Combaterea Spălării Banilor cererea
prealabilă prin care a solicitat emiterea actului administrativ individual
favorabil privind anularea prin retragere a: Deciziei Colegiului Disciplinar
al Centrului Național Anticorupție nr. 07-3/4 din 21 martie 2014 cu privire
la aplicarea șefului - adjunct al Serviciului prevenirea și combaterea spălării
banilor al Centrului Național Anticorupție, locotenent-colonelului, Mihail
Gofman, sancțiunea disciplinară - eliberarea din serviciu; Ordinul nr. 96ps
din 16 aprilie 2014 privind aplicarea sancțiunii disciplinare ofițerului,
Gofman Mihail și Ordinului nr. 97ps din 16 aprilie 2014, cu privire la
eliberarea din serviciu a locotenent- colonelului Gofman Mihail.
Prin scrisoarea nr. 01/2-30-792 din 20 mai 2021, Serviciul Prevenirea
și Combaterea Spălării Banilor conform prevederilor art. 164 Cod
administrativ, a transmis pentru soluționare către Centrul Național
Anticorupție, cererea prealabilă, și informat reclamantul despre transmiterea
spre soluționare a cererea prealabilă către autoritatea emitentă.
8
Prin răspunsul nr. 16/3420 din 31 mai 2021, Centrului Național
Anticorupție a comunicat Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării
Banilor că în contextul cererii prealabile Mihail Gofman a fost informat
despre decizia luată prin scrisoarea nr. 16/3406 din 28 mai 2021.
Drept urmare, instanța de recurs conchide că etapa de soluționare pe
cale prealabilă a litigiului în privința reclamantului Mihail Gofman a fost
epuizată odată cu informarea despre decizia primită prin scrisoarea nr.
16/3406 din 28 mai 2021.
Or, procedura prealabilă este instituția care oferă o cale de soluționare
prejudiciară a litigiului, la caz acest scop legitim, în privința reclamantului
Mihail Gofman, fiind realizat și consumat.
În acest sens, nu este clar de ce instanța de apel a considerat că-n
prezenta cauză trebuiau să fie două acte, și anume, pe lângă cererea intitulată
greșit de reclamant ca fiind ”prealabilă”, cât și o altă cerere care să urmeze
la refuz și care ar fi una veritabil prealabilă.
Astfel, Completul Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de
apel, reieșind din natura juridică a litigiului, urma să verifice legalitatea în
fond a actelor administrative individuale defavorabile contestat, prin prisma
normelor de drept material pertinente cazului, condiție ce nu se atestă la caz.
Ca consecință, aceste circumstanțe sunt apreciate de către Completul
Curții Supreme de Justiție drept erori judiciare, care nu pot fi corectate de
către instanța de recurs. Or, instanța de apel nu s-a expus asupra fondului
cauzei.
În această ordine de idei se atestă că instanța de apel, dând dovadă de
formalism excesiv, a interpretat eronat normele de drept material cu privire
la procedura prealabilă, și luând în considerare că cauza a fost examinată în
ordine de apel doar prin aspect procedural, Completul Curții Supreme de
Justiție consideră necesar de a trimite cauza la rejudecare în vederea
examinării fondului cauzei prin prisma cerinței invocată în acțiune.
Sub aspectul celor relatate, instanța de recurs este în imposibilitate să
exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice
temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele
prevăzute de lege.
Astfel, din considerentele menționate, completul Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de avocatul Alexandru
Bargan în interesele lui Mihail Gofman, a casa integral decizia instanței de
apel și a restitui cauza instanței de apel.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. d) din
Codul administrativ
9
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de reprezentantul avocatul Alexandru Bargan
în interesele lui Mihail Gofman.
Casează integral decizia din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
adoptată în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Mihail Gofman împotriva Serviciului
Prevenirea și combaterea spălării banilor, cu privire la obligarea anulării
actelor administrative prin retragere
Transmite cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Centru, în alt
complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
10