3ra-890/23 — anularea actelor administrative prin retragere

La 23 iunie 2021, Mihail Gofman a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, prin care a solicitat anularea prin retragere a Decizia Colegiului Disciplinar al Centrului Național Anticorupție nr. 07-3/4 din 21 martie 2014 cu privire la aplicarea șefului - adjunct al Serviciului prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, locotenent-colonelului, Mihail Gofman, sancțiunea disciplinară - eliberarea din serviciu; Ordinul nr. 96ps din 16 aprilie 2014 privind aplicarea sancțiunii disciplinare ofițerului, Gofman Mihail și Ordinului nr. 97ps din 16 aprilie 2014, cu privire la eliberarea din serviciu a locotenent- colonelului Gofman Mihail.

În motivarea acțiunii a invocat că, a activat în calitate de șef-adjunct al Serviciului Prevenire și Combaterea Spălării Banilor al Centrului Național Anticorupție, deținând gradul de locotenent-colonel.

La 21 martie 2014 de către Colegiul Disciplinar al Centrului Național Anticorupție, a fost emisă Decizia nr. 07-3/4 cu privire la examinarea cauzei disciplinare pornită de către conducerea Centrului Național Anticorupție la 6 martie 2014, în privința angajatului Mihail Gofman, prin care s-a decis de a aplica șefului-adjunct al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor al Centrului Național Anticorupție, locotenentului-colonel, Mihail Gofman, sancțiunea disciplinară - „eliberarea din serviciu”.

Întru executarea deciziei nominalizate în punctul anterior, a fost emis Ordinul nr. 96ps din 16 aprilie 2014 de către Centrul Național Anticorupție, cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare colaboratorului Centrului Național Anticorupție locotenentului-colonel Mihail Gofman.

La 16 aprilie 2014 de către Centrul Național Anticorupție al RM, a fost emis ordinul nr. 97ps, prin care s-a dispus eliberarea din cadrul Centrului 1 Național Anticorupție, începând cu data de 17 aprilie 2014 a locotenentului- colonel Gofman Mihail, șef-adjunct direcție al Serviciului prevenire și combaterea spălării banilor.

La 19 mai 2021 către Serviciul Prevenire și Combatere Spălării Banilor a fost înaintată cerere prealabilă prin care s-a solicitat emiterea actului administrativ individual favorabil privind anularea prin retragere a Deciziei Colegiului Disciplinar a Centrului Național Anticorupție nr. 07-3/4 din 21 martie 2014 cu privire la aplicarea șefului - adjunct al SPCSB al Centrului Național Anticorupție, locotenent - colonelului, Mihail Gofman, sancțiunea disciplinară - eliberarea din serviciu; Ordinului nr. 96ps din 16 aprilie 2014 privind aplicarea sancțiunii disciplinare ofițerului, Mihail Gofman; Ordinului nr. 97ps din 16 aprilie 2014, cu privire la eliberarea din serviciu a locotenent-colonelului Mihail Gofman.

La momentul actual, Serviciul Prevenire și Combatere Spălării Banilor nu a oferit nici un răspuns la cererea prealabilă înaintată, fapt care a generat înaintarea prezentei cereri de chemare în judecată, ori autoritatea publică este obligată să emită răspunsul în termen de 30 de zile.

În concluzia celor specificate, subliniază asupra faptului că scopul urmărit la emiterea actelor administrative de către CNA este unul ilegal, ori CNA a fabricat un motiv stupid de a demite din funcție pe cet. Mihail Gofman, căutând probe și invocând afirmații care sunt lipsite de temei juridic cât și faptic, în consecința fiind emise acte absolut lipsite de o rezonabilitate prin prisma principiului proporționalității.

La 21 aprilie 2023 și 19 iunie 2023, avocatul Alexandru Bargan în interesele lui Mihail Gofman a depus cerere de apel motivată, solicitând admitere apelului, casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 12 decembrie 2022, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

Totodată a reiterat argumentele de fapt și de drept expuse în cerere de chemare în judecată.

Legea pentru modificarea unor acte normative (aspecte de procedură privind activitatea instanțelor judecătorești) nr. 224 din 31.07.2024 (în vigoare 16.08.2024), art. 13 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție nr. 64 din 30.03.2023 (în vigoare 06.04.2023), s-a completat cu alineatul (51) cu următorul cuprins: ”Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență, președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5 judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte judecătorul raportor.”

Respectiv, ținând cont de modificările operate, prezentul recurs va fi examinat, în completul de 3 judecători, format prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 214 din 20 decembrie 2024.

Art. 244 alin.(1) din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023): ”Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs”.

Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023) prevede: „(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. (2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel” .

Art. 193 alin. (3) și (31) din Codul administrativ stabilește: ”(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. (31) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

Art. 194 alin.(2) din Codul administrativ prevede: ”în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material”.

Art. 208 alin. (3) Cod administrativ stabilește: 4 ”(3) Dacă procedura prealabilă nu este prevăzută de lege, acțiunea în obligare se admite numai în cazul în care reclamantul a depus anterior la autoritatea publică competentă o cerere de emitere a actului administrativ individual.”

Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023) prevede: „Examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.”

Studiind materialele dosarului, prin prisma normelor de drept aplicabile speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, din motivele ce succed.

Reiterând esența litigiului, circumstanțele speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prin cererea de chemare în judecată înaintată Mihail Gofman a solicitat obligarea pârâtului la emiterea actului administrativ individual favorabil privind anularea prin retragere a Decizia Colegiului Disciplinar al Centrului Național Anticorupție nr. 07-3/4 din 21 martie 2014 cu privire la aplicarea șefului - adjunct al Serviciului prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, locotenent-colonelului, Mihail Gofman, sancțiunea disciplinară - eliberarea din serviciu; Ordinul nr. 96ps din 16 aprilie 2014 privind aplicarea sancțiunii disciplinare ofițerului, Gofman Mihail și Ordinului nr. 97ps din 16 aprilie 2014, cu privire la eliberarea din serviciu a locotenent- colonelului Gofman Mihail.

Examinând cauza instanța de fond prin hotărârea din 12 decembrie 2022 a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ înaintată de către Mihail Gofman împotriva Serviciului Prevenirea și combaterea spălării banilor, cu privire la obligarea anulării actelor administrative: Decizia colegiului disciplinar al Centrului național anticorupție nr.07-3/4 din 21 martie 2014; Ordinul Centrului național anticorupție nr.96p din 16 aprilie 2014 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare colaboratorului CNA lt.-colonelului M. Gofman”; Ordinul 5 Centrului național anticorupție nr.97ps din 16 aprilie 2014 „Cu privire la eliberarea din serviciu a lt.-colonelului M. Gofman”; prin retragere.

Examinând cauza instanța de apel prin decizia din 11 iulie 2023 a admis apelul declarat de Mihail Gofman. A casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 12 decembrie 2022, și a emis o decizie nouă potrivit căreia: Acțiunea în contencios administrativ depusă de Mihail Gofman împotriva Serviciului Prevenirea și combaterea spălării banilor, cu privire la obligarea anulării actelor administrative prin retragere, s-a declarat inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ.

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că hotărârea instanței de fond este adoptată cu aprecierea eronată a normelor de drept procedural în coroborare cu circumstanțele faptice ale cauzei.

A notat că, acțiunea formulată de reclamant reprezintă o formă de acțiune în obligare, reglementată de prevederile art. 206 alin.(1) lit. b) Cod administrativ. Elementul central al obiectului acțiunii în obligare rezidă în faptul că, reclamantul urmărește scopul ca autoritatea publică pârâtă să emită un act administrativ individual de revocare.

Curtea de apel Chișinău a subliniat că, după cum rezultă din suportul probator administrat la caz, Mihail Gofman s-a adresat Serviciului Prevenirea și Combatearea Spălării Banilor cu cererea pe care a intitulat-o „cerere prealabilă” prin care a solicitat anularea prin retragere a următoarelor acte: Decizia Colegiului Disciplinar al Centrului Național Anticorupție nr. 07-3/4 din 21.03.2014 cu privire la aplicarea șefului - adjunct al Serviciului prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, locotenent-colonelului, Mihail Gofman, sancțiunea disciplinară - eliberarea din serviciu; Ordinul nr. 96ps din 16.04.2014 privind aplicarea sancțiunii disciplinare ofițerului, Gofman Mihail; Ordinului nr. 97ps din 16.04.2014, cu privire la eliberarea din serviciu a locotenent- colonelului Gofman Mihail.

Prin răspunsul din 20 mai 2021, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a informat reclamantul că a transmis spre soluționare cererea prealabilă către autoritatea emitentă a actului administrativ (f.d.68) iar prin răspunsul Centrului Național Anticorupție s-a comunicat Serviciului Prevenirea și Combatearea Spălării Banilor că în contextul cererii prealabile Mihail Gofman a fost informat despre decizia luată prin scrisoarea nr. 16/3406 din 28 mai 2021.

A reținut că, art. 208 alin. (3) Cod administrativ prevede că, dacă procedura prealabilă nu este prevăzută de lege, acțiunea în obligare se admite numai în cazul în care reclamantul a depus anterior la autoritatea publică competentă o cerere de emitere a actului administrativ individual, iar în 6 speță, acțiunea reclamantului nu este exceptată de la respectarea procedurii prealabile, deși cererea prin care reclamantul a solicitat Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor anularea prin retragere a Deciziei Colegiului Disciplinar al Centrului Național Anticorupție nr. 07-3/4 din 21 mai 2014 cu privire la aplicarea șefului - adjunct al Serviciului prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, locotenent- colonelului, Mihail Gofman, sancțiunea disciplinară - eliberarea din serviciu; Ordinului nr. 96ps din 16 aprilie 2014 privind aplicarea sancțiunii disciplinare ofițerului, Gofman Mihail și Ordinului nr. 97ps din 16 aprilie 2014, cu privire la eliberarea din serviciu a locotenent- colonelului Gofman Mihail a fost intitulată „cerere prealabilă” aceasta nu poate fi privită ca atare, de facto aceasta fiind prima cerere prin care reclamantul a solicitat emiterea actului administrative individual favorabil de retragere a Deciziei Colegiului Disciplinar al Centrului Național Anticorupție nr. 07-3/4 din 21 martie 2014 cu privire la aplicarea șefului - adjunct al Serviciului prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, locotenent- colonelului, Mihail Gofman, sancțiunea disciplinară - eliberarea din serviciu, iar decizia emisă la cererea menționată urma inițial a fi contestată cu cerere prealabilă și abia ulterior cu acțiune în obligare - în instanța de contencios administrativ.

A reținut prevederile art. 143 alin. (1)-(2), art. 207 alin. (2) lit. f), art. 208 alin. (1) din Codul administrativ, iar în ce privește aplicabilitatea temeiului de inadmisibilitate prevăzut de art.207 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, instanța de apel a subliniat că, norma respectivă se aplică sistemic și în coroborare cu prevederile art.art.208, 162-169 și 19 din Codul administrativ.

A reiterat că, înaintarea acțiunii în contencios administrative în obligare este condiționată de respectarea procedurii prealabile, cu excepțiile prevăzute de art. 163 Cod administrativ.

Astfel, Completul judiciar a conchis că, acțiunea în contencios administrativ depusă de Mihail Gofman împotriva Serviciului Prevenirea și combaterea spălării banilor, cu privire la obligarea anulării actelor administrative prin retragere, este inadmisibilă prin prisma prevederilor art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ.

Examinând cauza în raport de motivele de recurs, Completul Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel eronat a concluzionat asupra faptului că acțiunea în contencios administrativ depusă de Mihail Gofman împotriva Serviciului Prevenirea și combaterea spălării banilor, cu privire la 7 obligarea anulării actelor administrative prin retragere, este inadmisibilă prin prisma prevederilor art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ.

Instanța de recurs remarcă că instanța de apel într-un mod ambiguu a concluzionat că acțiunea reclamantului ar fi fost depusă fără respectarea procedurii prealabile.

Or, potrivit art. 19 din Codul administrativ, cererea prealabilă este instituția care oferă o cale de soluționare prejudiciară a litigiilor administrative.

Art. 162 din Codul administrativ prevede că, procedura prealabilă urmărește scopul de a verifica legalitatea actelor administrative individuale. Dacă autoritatea publică nu soluționează petiția în termenele prevăzute de prezentul cod, persoana afectată este în drept să depună cerere prealabilă. Cererea prealabilă poate fi îndreptată spre: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual ilegal sau nul; b) emiterea unui act administrativ individual.

Art. 166 din Codul administrativ prevede că, cererea prealabilă poate fi depusă numai dacă persoana își revendică drepturile încălcate prin emiterea sau respingerea emiterii unui act administrativ individual.

Totodată art. 208 alin, (1) și (3) Cod administrativ, până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ se va respecta procedura prealabilă, cu excepțiile prevăzute de lege. Dacă procedura prealabilă nu este prevăzută de lege, acțiunea în obligare se admite numai în cazul în care reclamantul a depus anterior la autoritatea publică competentă o cerere de emitere a actului administrativ individual.

După cum denotă actele cauzei, f. d 42 – 55, Mihail Gofman a expediat în adresa Serviciului Prevenire și Combaterea Spălării Banilor cererea prealabilă prin care a solicitat emiterea actului administrativ individual favorabil privind anularea prin retragere a: Deciziei Colegiului Disciplinar al Centrului Național Anticorupție nr. 07-3/4 din 21 martie 2014 cu privire la aplicarea șefului - adjunct al Serviciului prevenirea și combaterea spălării banilor al Centrului Național Anticorupție, locotenent-colonelului, Mihail Gofman, sancțiunea disciplinară - eliberarea din serviciu; Ordinul nr. 96ps din 16 aprilie 2014 privind aplicarea sancțiunii disciplinare ofițerului, Gofman Mihail și Ordinului nr. 97ps din 16 aprilie 2014, cu privire la eliberarea din serviciu a locotenent- colonelului Gofman Mihail.

Prin scrisoarea nr. 01/2-30-792 din 20 mai 2021, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor conform prevederilor art. 164 Cod administrativ, a transmis pentru soluționare către Centrul Național Anticorupție, cererea prealabilă, și informat reclamantul despre transmiterea spre soluționare a cererea prealabilă către autoritatea emitentă. 8

Prin răspunsul nr. 16/3420 din 31 mai 2021, Centrului Național Anticorupție a comunicat Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor că în contextul cererii prealabile Mihail Gofman a fost informat despre decizia luată prin scrisoarea nr. 16/3406 din 28 mai 2021.

Drept urmare, instanța de recurs conchide că etapa de soluționare pe cale prealabilă a litigiului în privința reclamantului Mihail Gofman a fost epuizată odată cu informarea despre decizia primită prin scrisoarea nr. 16/3406 din 28 mai 2021.

Or, procedura prealabilă este instituția care oferă o cale de soluționare prejudiciară a litigiului, la caz acest scop legitim, în privința reclamantului Mihail Gofman, fiind realizat și consumat.

În acest sens, nu este clar de ce instanța de apel a considerat că-n prezenta cauză trebuiau să fie două acte, și anume, pe lângă cererea intitulată greșit de reclamant ca fiind ”prealabilă”, cât și o altă cerere care să urmeze la refuz și care ar fi una veritabil prealabilă.

Astfel, Completul Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel, reieșind din natura juridică a litigiului, urma să verifice legalitatea în fond a actelor administrative individuale defavorabile contestat, prin prisma normelor de drept material pertinente cazului, condiție ce nu se atestă la caz.

Ca consecință, aceste circumstanțe sunt apreciate de către Completul Curții Supreme de Justiție drept erori judiciare, care nu pot fi corectate de către instanța de recurs. Or, instanța de apel nu s-a expus asupra fondului cauzei.

În această ordine de idei se atestă că instanța de apel, dând dovadă de formalism excesiv, a interpretat eronat normele de drept material cu privire la procedura prealabilă, și luând în considerare că cauza a fost examinată în ordine de apel doar prin aspect procedural, Completul Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a trimite cauza la rejudecare în vederea examinării fondului cauzei prin prisma cerinței invocată în acțiune.

Sub aspectul celor relatate, instanța de recurs este în imposibilitate să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Astfel, din considerentele menționate, completul Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de avocatul Alexandru Bargan în interesele lui Mihail Gofman, a casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza instanței de apel.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ 9 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de reprezentantul avocatul Alexandru Bargan în interesele lui Mihail Gofman. Casează integral decizia din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Gofman împotriva Serviciului Prevenirea și combaterea spălării banilor, cu privire la obligarea anulării actelor administrative prin retragere Transmite cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Centru, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 10