3ra-533/24 — contestarea actului administrativ

La 26 aprilie 2021, SRL „Tars” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, solicitând anularea ca fiind ilegale a actelor administrative: decizia Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor nr.03/2-19-3d din 23 februarie 2021 de sistare a executării tranzacțiilor Companiei SRL „Tars”, pe un termen de 30 zile lucrătoare; decizia Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor nr.03/2-19-5d din 7 aprilie 2021 de sistare a bunurilor pe un termen de 30 zile lucrătoare Companiei SRL „Tars”, constituite din mijloace bănești în mărime de 109 783 euro din contul bancar deschis la B.C. „Victoriabank” S.A. sucursala nr. 26, Chișinău (f.d. 3-15, vol. I).

În motivarea acțiunii, a relatat că la 13 decembrie 2019 SRL „Tars” a încheiat cu B.C. „Victoriabank” S.A. sucursala nr. 26. Chișinău, un contract de cont bancar, în vederea inițierii unor investiții în Republica Moldova.

La 19 martie 2021 SRL „Tars” (TARS, posrednistvo in trgovina, d.o.o.), a încheiat o tranzacție de vânzare-cumpărare a unor imobile (pct.2 din contract) din Slovenia (contractul a fost expediat Băncii și SPCSB ) pe care le deține cu drept de proprietate, încasând pentru el un avans în mărime de 10% din costul acestor bunuri, urmând ca ulterior să urmeze unele proceduri potrivit legislației Slovene, să achite impozitele necesare pentru creșterile de capital, să înregistreze contractul la organul fiscal din Slovenia (pct. 5 din contract), iar ulterior să încaseze restul 90% din costul acestuia. Astfel, până când nu se va achita impozitul de către vânzător, contractul nu va fi înregistrat de către organul fiscal, fapt care poate duce la anularea contractului, și la ratarea tranzacției, iar suma prejudiciului este enormă.

La 02 aprilie 2021, de către reprezentanții băncii, SRL „Tars” (TARS, posrednistvo in trgovina, d.o.o.) a fost informată că Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor la data 23 februarie 2021 a emis Decizia nr.03/2- 19-3d de sistare a executării activităților sau tranzacțiilor suspecte, astfel făcând imposibilă gestionarea mijloacelor financiare din contul bancar deschis. 1

Tot la 2 aprilie 2021, SRL „Tars” (TARS, posrednistvo in trgovina, d.o.o.) a expediat în adresa băncii o scrisoare prin care a invocat faptul că banca a informat clientul său cu privire la prezentarea a careva acte justificative cu privire la transferurile efectuate în cont, ba mai mult confirmând că actele prezentate sunt îndeajuns și nu sunt necesare acte suplimentare.

La 5 aprilie 2021, Rasulov Serghei, în calitate de administrator al SRL „Tars” (TARS, posrednistvo in trgovina, d.o.o.), a expediat inspectorului superior al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Doina Pleșca, prin intermediul poștei electronice o scrisoare prin care și-a exprimat poziția vis-a-vis de acțiunile serviciului care a blocat mijloacele companiei în cont, care le consideră că sunt vădit neîntemeiate.

Prin scrisoarea din 6 aprilie 2021, expediată prin intermediul poștei electronice, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, a cerut SRL „Tars”, să raporteze originea fondurilor din contul lui Rasulov Sergei la Lituania Revolut, care au fost ulterior transferate în contul bancar al SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.)), la B.C. „Victoriabank” SA, cu prezentarea, dacă este posibil, a unui extras de cont; explicații cu privire la relațiile între Rasulov Sergei și Yuri Radchenko care a restituit primului împrumuturile luate; informații despre fezabilitatea economică a operațiunilor de credit și a operațiunilor de rambursare a datoriilor încheiate între Rasulov Sergei, TARS d.o.o. și ȘR HOLDING DOO și soția - Rasulova Elena (care în realitate este soră), și de ce aceste operațiuni au fost efectuate prin sistemul bancar al Republicii Moldova și nu prin sistemele bancare din Slovenia sau Lituania; care este natura relațiilor economice dintre companiile lui Rasulov Serghei și companiile din Republica Moldova Romen Imex SRL și Valaras cn Agro SRL.

Prin răspunsul din 7 aprilie 2021, B.C. „Victoriabank” S.A., a informat reclamanta că de către Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor au fost aplicate măsuri asigurătorii, prin decizia de sistare a executării activităților, tranzacțiilor sau bunurilor suspecte nr.03/2-19-3d din 23 februarie 2021 asupra persoanei juridice SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.)), pe un termen de 30 zile lucrătoare.

La 8 aprilie 2021, SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.)), prin intermediul avocatului, Igor Selchin, a depus în adresa Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, o cerere, prin care a solicitat examinarea acesteia în termen restrâns întru neadmiterea încălcării drepturilor de proprietate a SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS posrednistvo in trgovina d.o.o.)), cu privire la gestionarea mijloacelor financiare din contul bancar deschis SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.)) la B.C. „Victoriabank” S.A. sucursala nr. 26, Chișinău, expedierea la adresa electronică a avocatului Igor Selchin a Deciziei Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor nr.03/2-19-3d din 23 februarie 2021 2 de sistare a executării activităților prin contul bancar deschis SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.)) la B.C. „Victoriabank” S.A. sucursala nr.26, Chișinău, comunicarea temeiului de menținere a sistării și interdicției de gestiune a mijloacelor financiare din contul bancar deschis la B.C. „Victoriabank” S.A. sucursala nr.26, Chișinău, anularea oricăror măsuri luate sau aplicate de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor în privința SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.)) în special sistări și interdicții în gestionarea mijloacelor financiare din contul bancar deschis la B.C. „Victoriabank” S.A. sucursala nr.26, Chișinău.

A indicat că, la 8 aprilie 2021, orele 15:21, prin intermediul poștei electronice, avocatului, Igor Selchin, i-au fost comunicate deciziile de sistare a executării activității sau tranzacției sau bunurilor suspecte nr.03/2-19-3d din 23 februarie 2021 și nr.03/2-19-5d din 07 aprilie 2021 emise de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Prin răspunsul din 9 aprilie 2021, recepționat de reprezentatul reclamantei prin poșta electronică la 12 aprilie 2021, Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a informat reclamanta că la 23 februarie 2021 de către Serviciu a fost emisă decizia nr.03/2-19-3d de sistare a executării activităților prin conturile bancare deținute de către SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.)).

Drept temei de emitere a deciziei în cauză au servit indicii de suspiciune apăruți în legătură cu proveniența mijloacelor băneștii, în sumă de 100 000 de euro, pe contul deținut de SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.)) la „Victoriabank” S.A. precum și neclaritatea sensului economic și al tranzacțiilor realizate ulterior de către SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.)) cu Rasulov Sergei și SR HOLDING ST D.O.O prin intermediul conturilor bancare deținute la „BC Victoriabank” S.A. or, conform celor declarate, mijloacele bănești urmau a fi utilizate cu titlu de investiție pe teritoriul Republicii Moldova, însă profilul tranzacțional arată acordarea acestora cu titlu de împrumut de la un subiect la altul, inclusiv cu transferul sumei de 7 000 de euro către contul Revolut al SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.), și restituirea sumei de 17 635 de euro către Rasulova Elena.

Sursa mijloacelor bănești în sumă de 100 000 de euro a fost declarată ca parvenind de la cetățeanul ucrainean Radcenco Iuri cu titlu de restituire a împrumutului acordat de către Rasulov Serghei primului, în temeiul contractului de împrumut nr. 1 din 04 decembrie 2019. Din informațiile prezentate până la moment, nu a putut fi stabilită cu certitudine originea mijloacelor bănești în cauză, precum și nici caracterul acestora.

Reprezentantul reclamantului a susținut că, la 24 martie 2021 contul SRL „Tars” deținut la B.C. „Victoriabank” S.A., a fost creditat cu suma de 37 250 euro, aceștia provenind de pe contul bancar deținut de cetățeanul slovean Novak 3 Miha cu destinația procurării apartamentului nr.1739 (nu e corect, acest număr constituie secțiunea cadastrală). Conform informațiilor adiționale, drept temei de realizare a tranzacției în cauză a servit contractul de vânzare - cumpărare din 19 martie 2021, încheiat între SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.) (în calitate de vânzător) și Novak Miha (în calitate de cumpărător) a bunului imobil apartament cu numărul cadastral 1739 Zgoma Siska, situat în Slovenia, orașul Liubliana. Suma contractului constituie 372 500 euro, dintre care suma de 37 250 euro urma a fi transferată pe contul bancar deținut la B.C. „Victoriabank” S.A. a doua zi după încheierea contractului, iar restul sumei în decurs de 10 zile.

La 7 aprilie 2021, prin decizia nr.03/2-19-5d de sistare a executării activităților/ tranzacțiilor sau bunurilor suspecte: s-a dispus sistarea bunurilor persoanei juridice SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.) pe contul bancar nr. XXXXX în sumă totală de 109 783 euro, comunicându-i că decizia de sistare este valabilă doar pentru suma în cauză, iar orice alte tranzacții ce urmează a fi efectuate prin conturile bancare nominalizate nu vor fi sistate, astfel că activitatea economică a SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.) nu va fi periclitată.

Subsecvent, s-a comunicat că Serviciul prin aplicarea măsurilor în cauză, urmărește stabilirea originii mijloacelor bănești, or, după părerea Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, persistă dubii cu privire la originea mijloacelor bănești transferate de către Radcenco Iuri pe contul de Revolut deținut de Rasulov Sergei, în acest sens fiind efectuate solicitări la serviciile similare de peste hotare, în regim de urgență, pentru clarificarea caracterului provenienței mijloacelor bănești.

Totodată, întrucât restul tranzacțiilor și activităților nu sunt sistate, iar de către Rasulov Sergei a fost specificat atât față de reprezentanții instituției bancare, cât și față de către cei ai Serviciului, că destinația mijloacelor bănești parvenite pe conturile SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.) deținute la B.C. Victoriabank S.A. este pentru efectuarea investițiilor în Republica Moldova, au solicitat ca la inițierea investițiilor sau negocierilor să fie prezentate documente aferente sau confirmative privind investițiile ce urmează a fi realizate și date de identificare ale viitorilor parteneri.

A menționat că, în contul bancar deschis în valuta euro se înregistrează o sumă blocată în mărime considerabilă (109 783 euro), iar ultima intrare în mărime de 37 250 euro, constituie avansul în mărime de 10% din costul apartamentului (imobilelor) ce aparțin SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.), blocată de către Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, iar imposibilitatea gestionării Contului bancar poate genera prejudicii considerabile Companiei, fapt inadmisibil, or nu există temei de drept în menținerea acestor măsuri de sistare a activității în contul bancar. 4

SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.) și Directorul general al acesteia Rasulov Serghei a informat și a prezentat atât B.C. Victoriabank S.A. cât și Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (d-nei Pleșca Doina, Inspector superior SPCSB) acte justificative în vederea probării provenienței surselor financiare, legalității tranzacțiilor, informații care cu ușurință pot fi verificate.

Totodată, SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.) a prezentat băncii și Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor mai multe acte justificative întru înlăturarea oricăror suspiciuni a pretinselor tranzacții cu indici în spălare de bani, acte care înlătură orice suspiciune cu privire la tranzacțiile efectuate în contul bancar. În special, cu referire la proveniența banilor, de către directorul general al SRL TARS, Rasulov Serghei, au fost prezentate acte confirmative cu privire la vânzarea de către ultimul a două automobile și un teren care cumulativ valora la acel moment aproximativ 170 000 euro. Totodată lui Rasulov Serghei de către Radcenco Iurii i-a fost restituită suma în mărime de 100 000 euro, care a fost împrumutată ultimului. A fost anexat de către SRL „Tars” contractul de vânzare-cumpărare din 19 martie 2021 cu privire la vânzarea de către SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.) a unor imobile din Slovenia (pct.2 din contract), contract încheiat cu Mixa Novac, cetățean a Sloveniei, iar costul imobilelor fiind 372 500 euro.

Astfel, prima achitare în mărime de 10% din costului acestor bunuri vândute în valoare de 37 250 euro au fost transferate pe contul bancar deschis la B.C. „Victoriabank” S.A., urmând ca ulterior să urmeze unele procedee potrivit legislației Slovene, să achite impozitele necesare pentru creșterile de capital, să înregistreze contractul la organul fiscal din Slovenia (pct.5 din contract) iar ulterior să încaseze restul 90% din costul acestuia în mărime de 335 250 euro.

Reclamanta a anexat contractul de împrumut a sumei de 17 635 euro încheiat între compania SRL Holding trgovina in storitve d.o.o. și Rasulova Elena, ordinele de încasare a numerarului, dovada transferului bancar pe numele companiei lui Rasulov Sergei.

Totodată, s-a anexat contractul de împrumut din 26 iunie 2020 între SRL Valaras CN Agro și Rasulov Sergei, contractul de livrare a producției agricole nr.1 din 23 aprilie 2020 încheiat între SRL Valaras CN Agro și OOO Magna Res, explicația d-nei Cerempei Natalia, director al SRL Valaras CN Agro, actul de predare-primire nr.2 din 26 mai 2020, actul de predare-primire nr. 3 din 27 mai 2020, raportul de expertiză a Camerei de Comerț și Industrie nr. 0,434471 din 27 mai 2020, acte care justifică intențiile investiționale ale lui Rasulov Sergei în Republica Moldova. 5

Mai mult decât atât, s-a anexat informarea lui Rasulov Sergei de către Compania Revolut cu privire la verificarea provenienței mijloacelor financiare și activarea în continuare a contului expediat prin poșta electronică a lui Rasulov Sergei, care de asemenea înlătură orice suspiciune.

Cu referire la inițierea investițiilor sau negocierilor, Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a solicitat să-i fie prezentate documente aferente sau confirmative privind investițiile ce urmează a fi realizate și date de identificare ale viitorilor parteneri, în acest context, la etapa de moment au fost prezentate acte justificative cu privire la relațiile inițiate în Republica Moldova.

La 9 aprilie 2021, avocatul Igor Selchin, în interesele SRL „TARS” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.), a depus o cerere prealabilă la Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, solicitând examinarea cererii în termeni restrânși întru neadmiterea încălcării drepturilor de proprietate a SRL „TARS” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.), cu privire la gestionarea mijloacelor financiare din contul bancar deschis Companiei TARS, posrednistvo in trgovina, d.o.o.la B.C. „Victoriabank” S.A., anularea deciziei Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor nr.03/2-19-3d din 23 februarie 2021 de sistare a executării tranzacțiilor SRL „TARS” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.), anularea deciziei Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor nr.03/2-19-5d din 07 aprilie 2021 de sistare a bunurilor pe un termen de 30 zile lucrătoare SRL „TARS” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.), constituite din mijloace bănești în mărime de 109 783 euro din contul bancar deschis la B.C. „Victoriabank” S.A.

La cererea prealabilă din 9 aprilie 2021 au fost anexate acte justificative cu privire la tranzacțiile efectuate prin contul din B.C. „Victorabank” S.A.

La 13 aprilie 2021, 14 aprilie 2021, 15 mai 2021 și 21 aprilie 2021, avocatul Igor Selchin, în interesele SRL „TARS” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.), a anexat suplimentar la cererea prealabilă înaintată la 9 aprilie 2021 cu titlu de probe concludente și pertinente mai multe înscrisuri.

Din conținutul actelor administrative contestate în speță, consideră reclamanta că, se confirmă că autoritatea publică, contrar normelor de drept aplicabile speței, a emis actele administrative defavorabile SRL „TARS” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.), însă fără indicarea temeiurilor de fapt care au dictat emiterea acestor acte și cu trimiterea de blanchetă la normele Legii nr. 308 cu privire la prevenirea șl combaterea spălării banilor. În esență, actele administrative emise de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor la 23 februarie 2021 la 23 februarie 2021 și la 07 aprilie 2021 în privința SRL „TARS” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.), cuprinde doar partea introductivă a 6 actului și partea dispozitivă, nefiind posibilă determinarea circumstanțelor care au dictat soluția în cauză.

Consideră reclamanta că prin deciziile din 23 februarie 2021 și din 7 aprilie 2021, autoritatea publică, într-un mod declarativ și iluzoriu a pretins că în legătură cu desfășurarea investigațiilor financiare pe cazul unor tranzacții cu indici înalți de suspiciune în spălare de bani și în conformitate cu prevederile art. 19 alin. 1, lit. r), art. 20 alin. 1 pct.1 lit. b), art. 33 alin. (4) al Legii nr.308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului a decis în prima decizie, sistarea executării tranzacțiilor SRL „TARS” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.), iar în a doua decizie sistarea bunurilor SRL „TARS” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.) în mărime de 109 783 euro pe un termen de 30 zile lucrătoare.

A notat reclamanta că, din deciziile contestate în mod cert se atestă că, de fapt, autoritatea publică care a emis actele administrative contestate a dispus aplicarea unor măsuri asigurătorii în privința SRL „TARS” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.), fără o percepție clară a situației ce ține de SRL „TARS” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.) fără stabilirea suspiciunilor pertinente.

SRL „TARS” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.) a solicitat anularea ca fiind ilegal actul administrativ - decizia Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor nr.03/2-19-3d din 23 februarie 2021 de sistare a executării tranzacțiilor SRL „TARS” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.), pe un termen de 30 zile lucrătoare, anularea ca fiind ilegală a deciziei Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor nr.03/2-19-5d din 07 aprilie 2021 de sistare a bunurilor pe un termen de 30 zile lucrătoare SRL „TARS” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.), constituite din mijloace bănești în mărime de 109 783 euro din contul bancar deschis la B.C. „Victoriabank” S.A. sucursala nr. 26, Chișinău (f.d. 3-15, vol. I).

În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că instanța de fond a stabilit corect situația de fapt și de drept în prezenta speță, a dat o apreciere obiectivă probelor administrate și a emis o hotărâre întemeiată și legală care corespunde legislației în vigoare.

De asemenea, instanța a reținut că, prima instanță corect a reținut că, în temeiul actului administrativ contestat activitatea reclamantei nu a fost periclitată, aceasta având deplina posibilitate de a-și continua activitatea, fără a se interveni în segmentul de activitate a Serviciului care putea anula decizia de sistare a executării activității sau tranzacției suspecte ori decizia de sistare a bunurilor suspecte, până la expirarea termenului indicat, dacă încetau cauzele și condițiile care au justificat emiterea acestor decizii. Or, deciziile contestate au fost emise de autoritatea publică pârâtă reieșind din stabilirea suspiciunilor pertinente de spălare a banilor sau de comiterea infracțiunilor asociate acesteia, de finanțarea terorismului sau a proliferării armelor de distrugere în masă, în baza informațiilor parvenite și în scopul aplicării măsurilor asigurătorii.

Instanța de apel a mai constatat că instanța de fond corect a respins ca nefondate argumentele reclamantului, reiterate în cererea de apel, precum că din conținutul actelor administrative contestate în speță, se confirmă că autoritatea publică, a emis actele administrative defavorabile SRL „Tars”, contrar normelor de drept citate supra, fără indicarea temeiurilor de fapt care au dictat emiterea acestor acte și cu trimiterea de blanchetă la normele Legii nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării, terorismului, precum și faptul că actele administrative emise de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor la 23 februarie 2021 și 07 aprilie 2021 în privința SRL „TARS”, cuprind doar partea introductivă a actului și partea dispozitivă, nefiind posibilă determinarea circumstanțelor care au dictat soluția în cauză.

Or, SRL „Tars” nu a ținut cont de faptul că, conform prevederilor art. 118 alin. (4) lit. c) Cod administrativ, motivarea nu este obligatorie în cazul în care autoritatea publică emite acte administrative individuale de același fel într-un număr mai mare sau automatizat și, conform circumstanțelor de fapt ale cazului în parte, nu se cere o motivare.

În consecință, instanța de apel a apreciat că, instanța de fond just a stabilit că, în speță, caracterul actului contestat permite motivarea actului prin indicarea normei legale din Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, pe care s-a bazat acțiunea întreprinsă, 8 întrucât relatează temeiul aplicării măsurilor asigurătorii, adică desfășurarea investigațiilor financiare pe cazul unor tranzacții cu indici înalți de suspiciune în spălarea banilor.

Mai mult, în răspunsul nr. 03/2-19-565 din 09 aprilie 2021 Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a reflectat motivele care au stat la baza emiterii actului contestat. (f.d. 41, vol. I).

În plus, instanța a reținut că consideră nefondate argumentele apelantului, precum că autoritatea publică a emis actele administrative contestate dispunând aplicarea unor măsuri asiguratorii în privința SRL „Tars” fără stabilirea suspiciunilor pertinente.

Or, după cum s-a stabilit supra, în scrisoarea nr. 03/2-19-565 din 09.04.2021 Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a descris destul de detaliat circumstanțele care au constituit temei de aplicare a măsurilor asiguratorii. Cu atât mai mult, suspiciunile apărute la autoritatea publică au fost chiar confirmate la examinarea cauzei în instanța de judecată.

În acest sens, a considerat că este relevant de a reține starea de fapt stabilită de instanța de fond, conform căreia, Rasulov Sergei este administrator și unic fondator al companiilor TARS d.o.o. și SR HOLDING.SI DOO, iar Rasulova Elena este sora acestuia.

A susținut că instanța de apel eronata a reținut poziția unei părți în detrimentul respectării drepturilor celeilalte părți, în special când invocă că obiectivul SPCSB este prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, prin urmare, Serviciul asigură analiza informațiilor recepționate în strictă conformitate cu prevederile Legii nr.308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (în continuare Legea nr. 308/2017) și notifică autoritățile legale dacă consideră necesar, însă este important de specificat fără încălcarea drepturilor persoanelor fizice și juridice. 9 Cert este faptul că, la 17 noiembrie 2021 reclamantul a închis contul său bancar în Republica Moldova și a scos din țară toate mijloacele financiare din contul său bancar, motiv din care apare rezonabila întrebare ce s-a schimbat la 17 noiembrie 2021 cu data sistării din 23 februarie 2021, cu excepția blocării mijloacelor bănești pe un termen de aproape 11 luni.

A susținut că instanța de apel nu a analizat complet probele administrate, atestând lipsa motivării, or nu este clar ce temeiuri de fapt și de drept au stat la stat la baza emiterii soluției instanței de apel, care se contestă.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanța de apel a normelor legale aplicabile speței.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) Codul administrativ prevede că: „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. 10 Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel, 11 fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). 12

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară ca inadmisibil recursul depus de avocatul Selchin Igor, în interesele Societății cu Răspundere Limitată „Tars”. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 13