3ra-533/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Recursul este vadit neîntemeiat, art. 246 alin.2 lit.h din Codul administrativ
3ra-533/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de avocatul Selchin Igor,
în interesele Societății cu Răspundere Limitată „Tars”,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de SRL „Tars” împotriva Serviciului Prevenirea și Combaterea
Spălării Banilor cu privire la contestarea actelor,
împotriva deciziei din 27 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-533/24
NR. PIGD 2-21062058-01-3ra-20062024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ. Dezacordul
recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Ciumac
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan
14 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
avocatul Selchin Igor, în interesele Societății cu Răspundere Limitată
„Tars”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 26 aprilie 2021, SRL „Tars” a depus o cerere de chemare în judecată
împotriva Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, solicitând
anularea ca fiind ilegale a actelor administrative: decizia Serviciului Prevenirea
și Combaterea Spălării Banilor nr.03/2-19-3d din 23 februarie 2021 de sistare a
executării tranzacțiilor Companiei SRL „Tars”, pe un termen de 30 zile
lucrătoare; decizia Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor
nr.03/2-19-5d din 7 aprilie 2021 de sistare a bunurilor pe un termen de 30 zile
lucrătoare Companiei SRL „Tars”, constituite din mijloace bănești în mărime
de 109 783 euro din contul bancar deschis la B.C. „Victoriabank” S.A. sucursala
nr. 26, Chișinău (f.d. 3-15, vol. I).
În motivarea acțiunii, a relatat că la 13 decembrie 2019 SRL „Tars” a
încheiat cu B.C. „Victoriabank” S.A. sucursala nr. 26. Chișinău, un contract de
cont bancar, în vederea inițierii unor investiții în Republica Moldova.
La 19 martie 2021 SRL „Tars” (TARS, posrednistvo in trgovina, d.o.o.),
a încheiat o tranzacție de vânzare-cumpărare a unor imobile (pct.2 din contract)
din Slovenia (contractul a fost expediat Băncii și SPCSB ) pe care le deține cu
drept de proprietate, încasând pentru el un avans în mărime de 10% din costul
acestor bunuri, urmând ca ulterior să urmeze unele proceduri potrivit legislației
Slovene, să achite impozitele necesare pentru creșterile de capital, să
înregistreze contractul la organul fiscal din Slovenia (pct. 5 din contract), iar
ulterior să încaseze restul 90% din costul acestuia. Astfel, până când nu se va
achita impozitul de către vânzător, contractul nu va fi înregistrat de către
organul fiscal, fapt care poate duce la anularea contractului, și la ratarea
tranzacției, iar suma prejudiciului este enormă.
La 02 aprilie 2021, de către reprezentanții băncii, SRL „Tars” (TARS,
posrednistvo in trgovina, d.o.o.) a fost informată că Serviciul Prevenirea și
Combaterea Spălării Banilor la data 23 februarie 2021 a emis Decizia nr.03/2-
19-3d de sistare a executării activităților sau tranzacțiilor suspecte, astfel făcând
imposibilă gestionarea mijloacelor financiare din contul bancar deschis.
1
Tot la 2 aprilie 2021, SRL „Tars” (TARS, posrednistvo in trgovina,
d.o.o.) a expediat în adresa băncii o scrisoare prin care a invocat faptul că banca
a informat clientul său cu privire la prezentarea a careva acte justificative cu
privire la transferurile efectuate în cont, ba mai mult confirmând că actele
prezentate sunt îndeajuns și nu sunt necesare acte suplimentare.
La 5 aprilie 2021, Rasulov Serghei, în calitate de administrator al SRL
„Tars” (TARS, posrednistvo in trgovina, d.o.o.), a expediat inspectorului
superior al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Doina Pleșca,
prin intermediul poștei electronice o scrisoare prin care și-a exprimat poziția
vis-a-vis de acțiunile serviciului care a blocat mijloacele companiei în cont, care
le consideră că sunt vădit neîntemeiate.
Prin scrisoarea din 6 aprilie 2021, expediată prin intermediul poștei
electronice, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, a cerut SRL
„Tars”, să raporteze originea fondurilor din contul lui Rasulov Sergei la Lituania
Revolut, care au fost ulterior transferate în contul bancar al SRL „Tars” (OOO
«TAPC» (TARS d.o.o.)), la B.C. „Victoriabank” SA, cu prezentarea, dacă este
posibil, a unui extras de cont; explicații cu privire la relațiile între Rasulov
Sergei și Yuri Radchenko care a restituit primului împrumuturile luate;
informații despre fezabilitatea economică a operațiunilor de credit și a
operațiunilor de rambursare a datoriilor încheiate între Rasulov Sergei, TARS
d.o.o. și ȘR HOLDING DOO și soția - Rasulova Elena (care în realitate este
soră), și de ce aceste operațiuni au fost efectuate prin sistemul bancar al
Republicii Moldova și nu prin sistemele bancare din Slovenia sau Lituania; care
este natura relațiilor economice dintre companiile lui Rasulov Serghei și
companiile din Republica Moldova Romen Imex SRL și Valaras cn Agro SRL.
Prin răspunsul din 7 aprilie 2021, B.C. „Victoriabank” S.A., a informat
reclamanta că de către Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor au
fost aplicate măsuri asigurătorii, prin decizia de sistare a executării activităților,
tranzacțiilor sau bunurilor suspecte nr.03/2-19-3d din 23 februarie 2021 asupra
persoanei juridice SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.)), pe un termen de
30 zile lucrătoare.
La 8 aprilie 2021, SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.)), prin
intermediul avocatului, Igor Selchin, a depus în adresa Serviciului Prevenirea și
Combaterea Spălării Banilor, o cerere, prin care a solicitat examinarea acesteia
în termen restrâns întru neadmiterea încălcării drepturilor de proprietate a SRL
„Tars” (OOO «TAPC» (TARS posrednistvo in trgovina d.o.o.)), cu privire la
gestionarea mijloacelor financiare din contul bancar deschis SRL „Tars” (OOO
«TAPC» (TARS d.o.o.)) la B.C. „Victoriabank” S.A. sucursala nr. 26, Chișinău,
expedierea la adresa electronică a avocatului Igor Selchin a Deciziei Serviciului
Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor nr.03/2-19-3d din 23 februarie 2021
2
de sistare a executării activităților prin contul bancar deschis SRL „Tars” (OOO
«TAPC» (TARS d.o.o.)) la B.C. „Victoriabank” S.A. sucursala nr.26, Chișinău,
comunicarea temeiului de menținere a sistării și interdicției de gestiune a
mijloacelor financiare din contul bancar deschis la B.C. „Victoriabank” S.A.
sucursala nr.26, Chișinău, anularea oricăror măsuri luate sau aplicate de către
Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor în privința SRL „Tars”
(OOO «TAPC» (TARS d.o.o.)) în special sistări și interdicții în gestionarea
mijloacelor financiare din contul bancar deschis la B.C. „Victoriabank” S.A.
sucursala nr.26, Chișinău.
A indicat că, la 8 aprilie 2021, orele 15:21, prin intermediul poștei
electronice, avocatului, Igor Selchin, i-au fost comunicate deciziile de sistare a
executării activității sau tranzacției sau bunurilor suspecte nr.03/2-19-3d din 23
februarie 2021 și nr.03/2-19-5d din 07 aprilie 2021 emise de Serviciul
Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.
Prin răspunsul din 9 aprilie 2021, recepționat de reprezentatul reclamantei
prin poșta electronică la 12 aprilie 2021, Serviciului Prevenirea și Combaterea
Spălării Banilor a informat reclamanta că la 23 februarie 2021 de către Serviciu
a fost emisă decizia nr.03/2-19-3d de sistare a executării activităților prin
conturile bancare deținute de către SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.)).
Drept temei de emitere a deciziei în cauză au servit indicii de suspiciune
apăruți în legătură cu proveniența mijloacelor băneștii, în sumă de 100 000 de
euro, pe contul deținut de SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.)) la
„Victoriabank” S.A. precum și neclaritatea sensului economic și al tranzacțiilor
realizate ulterior de către SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.)) cu
Rasulov Sergei și SR HOLDING ST D.O.O prin intermediul conturilor bancare
deținute la „BC Victoriabank” S.A. or, conform celor declarate, mijloacele
bănești urmau a fi utilizate cu titlu de investiție pe teritoriul Republicii Moldova,
însă profilul tranzacțional arată acordarea acestora cu titlu de împrumut de la un
subiect la altul, inclusiv cu transferul sumei de 7 000 de euro către contul
Revolut al SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.), și restituirea sumei de
17 635 de euro către Rasulova Elena.
Sursa mijloacelor bănești în sumă de 100 000 de euro a fost declarată ca
parvenind de la cetățeanul ucrainean Radcenco Iuri cu titlu de restituire a
împrumutului acordat de către Rasulov Serghei primului, în temeiul
contractului de împrumut nr. 1 din 04 decembrie 2019. Din informațiile
prezentate până la moment, nu a putut fi stabilită cu certitudine originea
mijloacelor bănești în cauză, precum și nici caracterul acestora.
Reprezentantul reclamantului a susținut că, la 24 martie 2021 contul SRL
„Tars” deținut la B.C. „Victoriabank” S.A., a fost creditat cu suma de 37 250
euro, aceștia provenind de pe contul bancar deținut de cetățeanul slovean Novak
3
Miha cu destinația procurării apartamentului nr.1739 (nu e corect, acest număr
constituie secțiunea cadastrală). Conform informațiilor adiționale, drept temei
de realizare a tranzacției în cauză a servit contractul de vânzare - cumpărare din
19 martie 2021, încheiat între SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.) (în
calitate de vânzător) și Novak Miha (în calitate de cumpărător) a bunului imobil
apartament cu numărul cadastral 1739 Zgoma Siska, situat în Slovenia, orașul
Liubliana. Suma contractului constituie 372 500 euro, dintre care suma de 37
250 euro urma a fi transferată pe contul bancar deținut la B.C. „Victoriabank”
S.A. a doua zi după încheierea contractului, iar restul sumei în decurs de 10 zile.
La 7 aprilie 2021, prin decizia nr.03/2-19-5d de sistare a executării
activităților/ tranzacțiilor sau bunurilor suspecte: s-a dispus sistarea bunurilor
persoanei juridice SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.) pe contul bancar
nr. XXXXX în sumă totală de 109 783 euro, comunicându-i că decizia de sistare
este valabilă doar pentru suma în cauză, iar orice alte tranzacții ce urmează a fi
efectuate prin conturile bancare nominalizate nu vor fi sistate, astfel că
activitatea economică a SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.) nu va fi
periclitată.
Subsecvent, s-a comunicat că Serviciul prin aplicarea măsurilor în cauză,
urmărește stabilirea originii mijloacelor bănești, or, după părerea Serviciului
Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, persistă dubii cu privire la originea
mijloacelor bănești transferate de către Radcenco Iuri pe contul de Revolut
deținut de Rasulov Sergei, în acest sens fiind efectuate solicitări la serviciile
similare de peste hotare, în regim de urgență, pentru clarificarea caracterului
provenienței mijloacelor bănești.
Totodată, întrucât restul tranzacțiilor și activităților nu sunt sistate, iar de
către Rasulov Sergei a fost specificat atât față de reprezentanții instituției
bancare, cât și față de către cei ai Serviciului, că destinația mijloacelor bănești
parvenite pe conturile SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.) deținute la
B.C. Victoriabank S.A. este pentru efectuarea investițiilor în Republica
Moldova, au solicitat ca la inițierea investițiilor sau negocierilor să fie
prezentate documente aferente sau confirmative privind investițiile ce urmează
a fi realizate și date de identificare ale viitorilor parteneri.
A menționat că, în contul bancar deschis în valuta euro se înregistrează o
sumă blocată în mărime considerabilă (109 783 euro), iar ultima intrare în
mărime de 37 250 euro, constituie avansul în mărime de 10% din costul
apartamentului (imobilelor) ce aparțin SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS
d.o.o.), blocată de către Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor,
iar imposibilitatea gestionării Contului bancar poate genera prejudicii
considerabile Companiei, fapt inadmisibil, or nu există temei de drept în
menținerea acestor măsuri de sistare a activității în contul bancar.
4
SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.) și Directorul general al
acesteia Rasulov Serghei a informat și a prezentat atât B.C. Victoriabank S.A.
cât și Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (d-nei Pleșca
Doina, Inspector superior SPCSB) acte justificative în vederea probării
provenienței surselor financiare, legalității tranzacțiilor, informații care cu
ușurință pot fi verificate.
Totodată, SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.) a prezentat băncii
și Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor mai multe acte
justificative întru înlăturarea oricăror suspiciuni a pretinselor tranzacții cu indici
în spălare de bani, acte care înlătură orice suspiciune cu privire la tranzacțiile
efectuate în contul bancar. În special, cu referire la proveniența banilor, de către
directorul general al SRL TARS, Rasulov Serghei, au fost prezentate acte
confirmative cu privire la vânzarea de către ultimul a două automobile și un
teren care cumulativ valora la acel moment aproximativ 170 000 euro. Totodată
lui Rasulov Serghei de către Radcenco Iurii i-a fost restituită suma în mărime
de 100 000 euro, care a fost împrumutată ultimului. A fost anexat de către SRL
„Tars” contractul de vânzare-cumpărare din 19 martie 2021 cu privire la
vânzarea de către SRL „Tars” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.) a unor imobile din
Slovenia (pct.2 din contract), contract încheiat cu Mixa Novac, cetățean a
Sloveniei, iar costul imobilelor fiind 372 500 euro.
Astfel, prima achitare în mărime de 10% din costului acestor bunuri
vândute în valoare de 37 250 euro au fost transferate pe contul bancar deschis
la B.C. „Victoriabank” S.A., urmând ca ulterior să urmeze unele procedee
potrivit legislației Slovene, să achite impozitele necesare pentru creșterile de
capital, să înregistreze contractul la organul fiscal din Slovenia (pct.5 din
contract) iar ulterior să încaseze restul 90% din costul acestuia în mărime de
335 250 euro.
Reclamanta a anexat contractul de împrumut a sumei de 17 635 euro
încheiat între compania SRL Holding trgovina in storitve d.o.o. și Rasulova
Elena, ordinele de încasare a numerarului, dovada transferului bancar pe numele
companiei lui Rasulov Sergei.
Totodată, s-a anexat contractul de împrumut din 26 iunie 2020 între SRL
Valaras CN Agro și Rasulov Sergei, contractul de livrare a producției agricole
nr.1 din 23 aprilie 2020 încheiat între SRL Valaras CN Agro și OOO Magna
Res, explicația d-nei Cerempei Natalia, director al SRL Valaras CN Agro, actul
de predare-primire nr.2 din 26 mai 2020, actul de predare-primire nr. 3 din 27
mai 2020, raportul de expertiză a Camerei de Comerț și Industrie nr. 0,434471
din 27 mai 2020, acte care justifică intențiile investiționale ale lui Rasulov
Sergei în Republica Moldova.
5
Mai mult decât atât, s-a anexat informarea lui Rasulov Sergei de către
Compania Revolut cu privire la verificarea provenienței mijloacelor financiare
și activarea în continuare a contului expediat prin poșta electronică a lui Rasulov
Sergei, care de asemenea înlătură orice suspiciune.
Cu referire la inițierea investițiilor sau negocierilor, Serviciului
Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a solicitat să-i fie prezentate
documente aferente sau confirmative privind investițiile ce urmează a fi
realizate și date de identificare ale viitorilor parteneri, în acest context, la etapa
de moment au fost prezentate acte justificative cu privire la relațiile inițiate în
Republica Moldova.
La 9 aprilie 2021, avocatul Igor Selchin, în interesele SRL „TARS”
(OOO «TAPC» (TARS d.o.o.), a depus o cerere prealabilă la Serviciul
Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, solicitând examinarea cererii în
termeni restrânși întru neadmiterea încălcării drepturilor de proprietate a SRL
„TARS” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.), cu privire la gestionarea mijloacelor
financiare din contul bancar deschis Companiei TARS, posrednistvo in
trgovina, d.o.o.la B.C. „Victoriabank” S.A., anularea deciziei Serviciului
Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor nr.03/2-19-3d din 23 februarie 2021
de sistare a executării tranzacțiilor SRL „TARS” (OOO «TAPC» (TARS
d.o.o.), anularea deciziei Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor
nr.03/2-19-5d din 07 aprilie 2021 de sistare a bunurilor pe un termen de 30 zile
lucrătoare SRL „TARS” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.), constituite din
mijloace bănești în mărime de 109 783 euro din contul bancar deschis la B.C.
„Victoriabank” S.A.
La cererea prealabilă din 9 aprilie 2021 au fost anexate acte justificative
cu privire la tranzacțiile efectuate prin contul din B.C. „Victorabank” S.A.
La 13 aprilie 2021, 14 aprilie 2021, 15 mai 2021 și 21 aprilie 2021,
avocatul Igor Selchin, în interesele SRL „TARS” (OOO «TAPC» (TARS
d.o.o.), a anexat suplimentar la cererea prealabilă înaintată la 9 aprilie 2021 cu
titlu de probe concludente și pertinente mai multe înscrisuri.
Din conținutul actelor administrative contestate în speță, consideră
reclamanta că, se confirmă că autoritatea publică, contrar normelor de drept
aplicabile speței, a emis actele administrative defavorabile SRL „TARS” (OOO
«TAPC» (TARS d.o.o.), însă fără indicarea temeiurilor de fapt care au dictat
emiterea acestor acte și cu trimiterea de blanchetă la normele Legii nr. 308 cu
privire la prevenirea șl combaterea spălării banilor. În esență, actele
administrative emise de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor la
23 februarie 2021 la 23 februarie 2021 și la 07 aprilie 2021 în privința SRL
„TARS” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.), cuprinde doar partea introductivă a
6
actului și partea dispozitivă, nefiind posibilă determinarea circumstanțelor care
au dictat soluția în cauză.
Consideră reclamanta că prin deciziile din 23 februarie 2021 și din 7
aprilie 2021, autoritatea publică, într-un mod declarativ și iluzoriu a pretins că
în legătură cu desfășurarea investigațiilor financiare pe cazul unor tranzacții cu
indici înalți de suspiciune în spălare de bani și în conformitate cu prevederile
art. 19 alin. 1, lit. r), art. 20 alin. 1 pct.1 lit. b), art. 33 alin. (4) al Legii nr.308
din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și
finanțării terorismului a decis în prima decizie, sistarea executării tranzacțiilor
SRL „TARS” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.), iar în a doua decizie sistarea
bunurilor SRL „TARS” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.) în mărime de 109 783
euro pe un termen de 30 zile lucrătoare.
A notat reclamanta că, din deciziile contestate în mod cert se atestă că, de
fapt, autoritatea publică care a emis actele administrative contestate a dispus
aplicarea unor măsuri asigurătorii în privința SRL „TARS” (OOO «TAPC»
(TARS d.o.o.), fără o percepție clară a situației ce ține de SRL „TARS” (OOO
«TAPC» (TARS d.o.o.) fără stabilirea suspiciunilor pertinente.
SRL „TARS” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.) a solicitat anularea ca fiind
ilegal actul administrativ - decizia Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării
Banilor nr.03/2-19-3d din 23 februarie 2021 de sistare a executării tranzacțiilor
SRL „TARS” (OOO «TAPC» (TARS d.o.o.), pe un termen de 30 zile
lucrătoare, anularea ca fiind ilegală a deciziei Serviciului Prevenirea și
Combaterea Spălării Banilor nr.03/2-19-5d din 07 aprilie 2021 de sistare a
bunurilor pe un termen de 30 zile lucrătoare SRL „TARS” (OOO «TAPC»
(TARS d.o.o.), constituite din mijloace bănești în mărime de 109 783 euro din
contul bancar deschis la B.C. „Victoriabank” S.A. sucursala nr. 26, Chișinău
(f.d. 3-15, vol. I).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 06 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Tars” împotriva
Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor cu privire la contestarea
actelor, a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 33, vol. II).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 12 octombrie 2022,
avocatul Selchin Igor, în interesele SRL „Tars”, a depus apel împotriva hotărârii
din 6 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea
integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a
acțiunii (f.d. 37, vol. II).
7
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 27 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul declarat de avocatul Selchin Igor, în interesele SRL „Tars”, și s-a
menținut hotărârea din 6 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani.
În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că instanța de fond a
stabilit corect situația de fapt și de drept în prezenta speță, a dat o apreciere
obiectivă probelor administrate și a emis o hotărâre întemeiată și legală care
corespunde legislației în vigoare.
De asemenea, instanța a reținut că, prima instanță corect a reținut că, în
temeiul actului administrativ contestat activitatea reclamantei nu a fost
periclitată, aceasta având deplina posibilitate de a-și continua activitatea, fără a
se interveni în segmentul de activitate a Serviciului care putea anula decizia de
sistare a executării activității sau tranzacției suspecte ori decizia de sistare a
bunurilor suspecte, până la expirarea termenului indicat, dacă încetau cauzele și
condițiile care au justificat emiterea acestor decizii. Or, deciziile contestate au
fost emise de autoritatea publică pârâtă reieșind din stabilirea suspiciunilor
pertinente de spălare a banilor sau de comiterea infracțiunilor asociate acesteia,
de finanțarea terorismului sau a proliferării armelor de distrugere în masă, în
baza informațiilor parvenite și în scopul aplicării măsurilor asigurătorii.
Instanța de apel a mai constatat că instanța de fond corect a respins ca
nefondate argumentele reclamantului, reiterate în cererea de apel, precum că din
conținutul actelor administrative contestate în speță, se confirmă că autoritatea
publică, a emis actele administrative defavorabile SRL „Tars”, contrar normelor
de drept citate supra, fără indicarea temeiurilor de fapt care au dictat emiterea
acestor acte și cu trimiterea de blanchetă la normele Legii nr. 308/2017 cu
privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării, terorismului,
precum și faptul că actele administrative emise de Serviciul Prevenirea și
Combaterea Spălării Banilor la 23 februarie 2021 și 07 aprilie 2021 în privința
SRL „TARS”, cuprind doar partea introductivă a actului și partea dispozitivă,
nefiind posibilă determinarea circumstanțelor care au dictat soluția în cauză.
Or, SRL „Tars” nu a ținut cont de faptul că, conform prevederilor art. 118
alin. (4) lit. c) Cod administrativ, motivarea nu este obligatorie în cazul în care
autoritatea publică emite acte administrative individuale de același fel într-un
număr mai mare sau automatizat și, conform circumstanțelor de fapt ale cazului
în parte, nu se cere o motivare.
În consecință, instanța de apel a apreciat că, instanța de fond just a stabilit
că, în speță, caracterul actului contestat permite motivarea actului prin indicarea
normei legale din Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea
spălării banilor și finanțării terorismului, pe care s-a bazat acțiunea întreprinsă,
8
întrucât relatează temeiul aplicării măsurilor asigurătorii, adică desfășurarea
investigațiilor financiare pe cazul unor tranzacții cu indici înalți de suspiciune
în spălarea banilor.
Mai mult, în răspunsul nr. 03/2-19-565 din 09 aprilie 2021 Serviciul
Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a reflectat motivele care au stat la
baza emiterii actului contestat. (f.d. 41, vol. I).
În plus, instanța a reținut că consideră nefondate argumentele apelantului,
precum că autoritatea publică a emis actele administrative contestate dispunând
aplicarea unor măsuri asiguratorii în privința SRL „Tars” fără stabilirea
suspiciunilor pertinente.
Or, după cum s-a stabilit supra, în scrisoarea nr. 03/2-19-565 din
09.04.2021 Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a descris destul
de detaliat circumstanțele care au constituit temei de aplicare a măsurilor
asiguratorii. Cu atât mai mult, suspiciunile apărute la autoritatea publică au fost
chiar confirmate la examinarea cauzei în instanța de judecată.
În acest sens, a considerat că este relevant de a reține starea de fapt
stabilită de instanța de fond, conform căreia, Rasulov Sergei este administrator
și unic fondator al companiilor TARS d.o.o. și SR HOLDING.SI DOO, iar
Rasulova Elena este sora acestuia.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 14 iunie 2024, avocatul Selchin Igor, în interesele SRL „Tars”, a
declarat recurs împotriva deciziei din 27 februarie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii
primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii în sensul
declarat.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, a invocat că decizia instanței de apel este
nelegală și netemeinică, fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept
material și procedural.
A susținut că instanța de apel eronata a reținut poziția unei părți în
detrimentul respectării drepturilor celeilalte părți, în special când invocă că
obiectivul SPCSB este prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării
terorismului, prin urmare, Serviciul asigură analiza informațiilor recepționate în
strictă conformitate cu prevederile Legii nr.308/2017 cu privire la prevenirea și
combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (în continuare Legea nr.
308/2017) și notifică autoritățile legale dacă consideră necesar, însă este
important de specificat fără încălcarea drepturilor persoanelor fizice și juridice.
9
Cert este faptul că, la 17 noiembrie 2021 reclamantul a închis contul său bancar
în Republica Moldova și a scos din țară toate mijloacele financiare din contul
său bancar, motiv din care apare rezonabila întrebare ce s-a schimbat la 17
noiembrie 2021 cu data sistării din 23 februarie 2021, cu excepția blocării
mijloacelor bănești pe un termen de aproape 11 luni.
A susținut că instanța de apel nu a analizat complet probele administrate,
atestând lipsa motivării, or nu este clar ce temeiuri de fapt și de drept au stat la
stat la baza emiterii soluției instanței de apel, care se contestă.
Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice
care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic
inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor
normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea
eronată de către instanța de apel a normelor legale aplicabile speței.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată
este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea
recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)
hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea
sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă
a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă
potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La
examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate
probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța
de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) Codul administrativ prevede că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
10
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele
și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și
se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în
special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
atestă că decizia integrală a fost notificată recurentului și reprezentantului
acestuia, avocatul Igor Selchin, la 29 aprilie 2024 (f.d.186, vol. II), astfel că
recursul a fost declarat cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul
administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții
de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex
officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material
sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în
cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel,
11
fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire
la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §
1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din
Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța
a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea
de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat
din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin
legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
12
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.
141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de avocatul Selchin Igor, în
interesele Societății cu Răspundere Limitată „Tars”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
13