3rh-99/16 — contestarea actelor administrative

3rh-99/16 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Judecătoria Centru Dosarul nr. 3rh-99/16

Judecător: S.Vîșcu

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: I.Cimpoi, N.Simciuc, N.Craiu

Instanța de recurs: V. Doagă, S. Moldovan, I. Oprea

ÎNCHEIERE

02 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea

examinînd cererea de revizuire declarată de către Gofman Mihail,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Gofman Mihail

împotriva Centrului Național Anticorupție privind anularea procesului-verbal și a

deciziei cu privire la examinarea cauzei disciplinare, anularea ordinelor de

sancționare disciplinară și eliberare din serviciu, restabilirea în funcție și încasarea

salariului pentru lipsa forțată de la serviciu,

împotriva încheierii Colegilui Civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție din 09 iunie 2016, prin care au fost respinse ca fiind

inadmisibile cererile de recurs depuse de Gofman Mihail și avocatul Vitalie

Nagacevschi,

C O N S T A T Ă :

La 15.05.2014, Gofman Mihail s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Centrului Național Anticorupție privind anularea procesului-verbal și a

deciziei cu privire la examinarea cauzei disciplinare, anularea ordinelor de

sancționare disciplinară și eliberare din serviciu, restabilirea în funcție și încasarea

salariului pentru lipsa forțată de la serviciu.

În motivarea acțiunii a indicat că, în temeiul contractului individual de muncă

nr. 187 din 24.12.2012, a exercitat funcția de șef-adjunct al Serviciului prevenire și

combaterea spălării banilor în cadrul Centrului Național Anticorupție. Din data

angajării și prestării de fapt a muncii, nu a existat nici o pretenție din partea pîrîtului

pe marginea calității muncii sau calificării, avînd acordate stimulări, prime pentru

munca prestată.

La data de 06.03.2014, în săptămînalul independent „Ziarul de Gardă”, s-a

publicat un articol „CNA în Poiana Domnească. Imperiul lui Gofman, cel mai bogat

angajat al CNA”, iar ca urmare a acestei publicații, au fost formulate o serie de

pretenții față de activitatea sa.

1

La data de 10.03.2014, în adresa sa a parvenit scrisoarea Direcției Generale

Securitate Internă a Centrului Național Anticorupție, prin care i-a fost solicitată

opinia pe marginea articolului nominalizat, fiind acordat termen de pînă la

12.03.2014, ora 1400.

În vederea concretizării circumstanțelor relevante ce constituie obiectul

examinării, prin demersul din 11.03.2014 ora 1100, a solicitat Direcției Generale

Securitate Internă a Centrului Național Anticorupție, concretizarea întrebărilor care

interesează această subdiviziune. Totodată, avînd în vedere că pînă la data fixată nu

s-a luat nici o atitudine la cererea înaintată și pentru a exclude interpretările

denaturate cu privire la comportamentul său, la data de 12.03.2014, ora 1331 a depus

Direcției Securitate Internă, anumite opinii pe marginea articolului dat. Ulterior, prin

notificarea nr. 07/883 din 11.03.2014, recepționată la 12.03.2014 ora 1705, Direcția

Securitate Internă a Centrului Național Anticorupție, l-a informat că a fost finalizată

procedura disciplinară inițiată pe numele său, iar materialele acumulate au fost

remise Colegiului Disciplinar pentru examinare în ședința convocată pentru data de

13.03.2014 ora 1000, ședință la care a fost invitat spre participare. La 13.03.2014 a

depus la Centrul Național Anticorupție, Colegiul Disciplinar, inclusiv în copie și

Direcției Securitate Internă, două adresări cu nr. 13/901 din 13.03.2014 și nr. 13/921

din 13.03.2014, ora 0840, în care a solicitat respectarea drepturilor sale la studierea

rezultatelor investigațiilor efectuate în cadrul procedurii disciplinare și acordarea

posibilității de a-și expune opinia și prezentarea probelor relevante.

În opinia sa, la această etapă angajatorul a încălcat procedura stabilită de art.

208 Codul muncii, deoarece pînă la expedierea actelor Colegiului Disciplinar, urmau

să fie cerute explicații cu privire la fapta comisă.

În speță, prin nota Direcției Securitate Internă i-a fost cerut pînă la data de

12.03.2014 ora 1400, opinia pe marginea articolului, iar ulterior pînă la împlinirea

acestui termen, prin notificarea din 11.03.2014, a fost informat despre finalizarea

procedurii disciplinare, astfel angajatorul nu i-a cerut explicații contrar art. 208

Codul muncii. La data ședinței Colegiului Disciplinar a formulat cereri privind

oferirea posibilității de a studia rezultatele investigațiilor efectuate, acordarea unei

posibilități reale de expunere a opiniei pe marginea materialelor acumulate și a

procedurii de administrare a acestora, precum și amînarea examinării procedurii

pentru un termen rezonabil întru depunerea explicațiilor și asigurarea dreptului la

prezentarea probelor relevante. Cererile și demersurile înaintate nu au fost auzite, iar

pe cale de consecință au fost nerespectate prevederile art. 9 lit. 1) și m) Codul

muncii, ce acordă salariatului dreptul la apărare (de a face explicații, de a lua

cunoștință cu învinuirea adusă, cu actele întocmite, etc.) în soluționarea litigiilor de

muncă. Din conținutul procesului-verbal nr. 1 din 13.03.2014, se constată că cererile

făcute nici nu au fost introduse în procesul-verbal; la fel nici opinia cerută nu a fost

obiect de examinare, motiv pentru care consideră că ședința Colegiului Disciplinar a

fost una neobiectivă.

2

La data de 14.03.2014 a primit scrisoarea Direcției Generale Securitate Internă

nr. 07/932, prin care este informat despre convocarea repetată a ședinței Colegiului

Disciplinar pentru data de 20.03.2014, ora 1500. Prin aceiași notă i s-a expediat

pentru cunoștință încheierea din 11.03.2014, privind rezultatele examinării

materialelor în cadrul procedurii disciplinare pe 8 file, cu invitarea sa la Direcție

pentru 18.03.2014, în vederea depunerii lămuririlor scrise. La data de 14.03.2014, la

ședința Colegiului Disciplinar s-a hotărît de a se anula hotărîrea anterioară din

13.03.2014 cu privire la eliberarea sa din funcție, fiind restituite actele pentru

examinare suplimentară. Prin același proces-verbal al Colegiului Disciplinar din

14.03.2014, s-a fixat o nouă ședință a Colegiului Disciplinar pentru 20.03.2014, ora

19.03.2014, a fost informat despre ședința repetată a Colegiului Disciplinar și despre

un raport suplimentar din 19.03.2014 privind rezultatele examinării suplimentare a

procedurii disciplinare. Această notificare i-a fost adusă la cunoștință la 20.03.2014,

ora 1410, adică cu 50 de minute pînă la începerea ședinței Colegiului Disciplinar.

Consideră că și de această dată, examinarea materialelor s-a făcut în lipsa sa, iar

în mod formal la ora 1600 a fost invitat împreună cu avocatul său, fiind adresate

unele întrebări distorsionate, subiectul cărora nu era regăsit în încheierea din

11.03.2014 aprobată de către Directorul Centrului Național Anticorupție. Conform

procesului-verbal nr. 3 din 20.03.2014 al Colegiului Disciplinar al Centrului

Național Anticorupție, s-a decis eliberarea sa din serviciu.

Cu aceste constatări nu este de acord, deoarece din conținutul procesului-verbal

nr. 3 din 20.03.2014 și a încheierii din 11.03.2014, a aflat că în temeiul Raportului

nr. 54i din 06.03.2014, a fost inițiată procedura disciplinară privind cauzarea de

prejudicii imaginii Centrului după materialele relatate în articolul „CNA în Poiana

Domnească. Imperiul lui Gofman, cel mai bogat angajat al CNA” publicat la

06.03.2014 de către săptămînalul independent „Ziarul de Gardă”, cu propunerea

formulată de constatare a încălcării art. 3, 4, 7 și 14 - principiile integrității morale,

respectului și loialității din Codul de conduită a colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și a prevederilor lit. d), h) alin. (1) art. 26 din Legea cu privire la

Centrul Național Anticorupție nr. 1104 din 06.02.2002, susținîndu-se că prin acțiuni

culpabile a agonisit averi care au fost reflectate la data de 06.03.2014 în

săptămânalul „Ziarul de Gardă”.

Urmare a convocării repetate a anunțat că pînă la apariția articolului în „Ziarul

de Gardă”, în adresa acestuia au existat mai multe tentative de denigrare a imaginii,

materializate prin publicații și alte informații compromițătoare, care au fost

verificate de către autoritățile competente. În special, la 14.12.2013, din numele unor

societăți comerciale au fost depuse plîngeri în care au fost invocate fapte care s-au

pretins a fi comise de el. Pe marginea acestor plîngeri Procuratura Anticorupție a

demarat o anchetă, prin care a audiat semnatarii acesteia și a constat că respectivele

persoane nu au semnat asemenea cereri și în general nu cunosc un astfel de

funcționar Gofman Mihail. Dovadă a circumstanțelor relatate servesc explicațiile

3

date de aceste persoane precum și ordonanța de refuz în pornirea urmării penale

emisă de Procuratura Anticorupție la 16.01.2014.

Direcția Generală Securitate Internă nu a luat atitudine și nici explicații nu i-a

solicitat, cu toate că prin aceste acțiuni se atenta nejustificat la imaginea

colaboratorilor Centrului și a instituției vizate. Similar și în cazul altor publicații ce

îl vizau, Direcția a manifestat dezinteres și lipsă de atitudine. Potrivit încheierii

vizate, cu referire la articolul din Ziarul de Gardă, s-au elucidat aspecte ce țin de

conduita și integritatea profesională a sa, privind asigurarea materială, modul de trai,

mijloacele de transport aflate în proprietate, mijloace financiare și afaceri, tangențe

cu reprezentanții sistemului judiciar - toate acestea fiind considerate motive pentru

care se pretinde, că a realizat îmbogățiri ilicite și dobîndiri ilegale, precum și că sunt

dirijate și puse în aplicare de el. La fel, s-a concluzionat că proprietatea relatată în

ziar reprezintă bunurile de facto ale sale, iar activitatea subdiviziunii Securitate

Internă, a demonstrat faptul tăinuirii proprietăților și a tranzacțiilor dubioase cu

privire la dobîndirea acestora.

Potrivit Legii nr. 1264-XV din 19.07.2002 privind declararea și controlul

veniturilor și al proprietății persoanelor cu funcții de demnitate publică,

judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcție de

conducere, la data de 28.01.2013, a prezentat declarația cu privire la venituri și

proprietăți pentru perioada 2012-2013. Anterior, în strictă corespundere cu

prevederile legislației în vigoare, a depus declarații și pentru anii precedenți. Potrivit

informației expuse în declarația prezentată, nu deține nici o casă de locuit în

proprietate, fiind titularul ap. 18 amplasat în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și

Sfînt, 71, iar în acest mod, consideră că sunt neîntemeiate constatările din actele

angajatorului, potrivit cărora a procurat în or. Durlești, mun. Chișinău un lot de teren

și a edificat o casă pe acesta și a înscris bunurile imobile pe numele mamei sale, iar

aceste fapte acordă un caracter social periculos, fară ca angajatorul să verifice

circumstanțele cazului, ci doar din supozițiile articolului din presă, a concluzionat

caracterul culpabil al său. Pentru argumentarea concluziei sale angajatorul a

menționat că, lotul de teren pentru construcții cu nr. cadastral 0121129.024, cu

suprafața de 0,0685 ha, amplasat în mun. Chișinău, or. Durlești, stradela 2

Tineretului, 5, a fost procurat la 11.06.2010, de Gofman Rita în temeiul contractului

de vînzare-cumpărare, drept intabulat în Registrul bunurilor imobile la 29.06.2010,

astfel el nu a participat nici la încheierea, nici la semnarea și nici transmiterea în fapt

a bunului menționat. Ulterior, în temeiul certificatului urbanistic, autorizației de

construire, urmare a edificării construcției casei individuale și a anexei, în

conformitate cu Dispoziția Primăriei Durlești nr. 11 din 28.01.2013, procesului-

verbal de recepție finală nr. 05/13 din 28.01.2013, Gofman Rita a dobîndit dreptul de

proprietate asupra casei individuale cu suprafața totală de 163,9 m2 și a construcției

accesorii cu suprafața de 29,2 m2, bunurile imobile vizate fiind intabulate în

Registrul bunurilor imobile la 28.01.2013. Prin urmare, casa de locuit din or.

Durlești, mun. Chișinău aparține în exclusivitate, cu drept de proprietate Ritei

4

Gofman, mamei sale, dar nu lui. Astfel, chiar dacă este o informație cu caracter

privat al mamei sale, a declarat că sursa venitului ei îl constituie economiile

personale acumulate de către dînsa în cursul anilor, cît și alte surse deținute legal.

Însă, cu toate cele expuse, este destul de stranie expunerea din conținutul

procesului-verbal nr. 3 din 20.03.2014 și încheiere, potrivit căreia a fost surprins că

are acces la imobilul care aparține mamei, or, restricțiile pot fi opuse doar de către

proprietarul bunului, la fel, nu a comis vreo faptă ilicită, cauzatoare de daune, pentru

a se deghiza, atunci cînd merge în ospeție, în vizită la persoanele apropriate sau

atunci cînd se află provizoriu, din necesități cotidiene, în acest imobil. Or, în astfel

de situație crede că direcția Securitate Internă avea obligația de a verifica dacă în

perioada anterioară domicilia în apartamentul ce-i aparține lui, dovada fiind

serviciile comunale achitate la adresa domiciliului. Cît privește veniturile și

proprietățile deținute de el și membrii familiei sale, a menționat că verificarea

datelor privind proprietățile expuse în Ziarul de Gardă, aceasta reprezintă informația

făcută publică prin Declarația cu privire la venituri și proprietăți, inclusiv cea depusă

la 28.01.2013. A obținut venituri la locul de muncă de bază, activitate didactică,

activitate științifică, depuneri în instituții financiare în mărime totală de 909 110,12

lei. De asemenea, potrivit declarației, a prezentat toată informația privind bunurile

imobile și mobile dobîndite de familia sa pe parcursul anilor precedenți, precum și

temeiul juridic al acestora.

În aceste condiții afirmațiile, potrivit cărora a tăinuit proprietăți, sunt absolut

incorecte, or tot de ce dispune a reflectat în Declarația pe venituri și proprietăți. La

fel, este neîntemeiată concluzia că terenurile procurate, ar avea o altă valoarea decît

prețul contractului, iar în ceea ce privește cotele-părți deținute în cadrul societăților

comerciale, prin explicația depusă, a susținut că nu deține cote în societăți, iar părțile

sociale deținute de soția sa, încă la 25.01.2013, au fost înstrăinate, prin urmare

afirmațiile expuse în presă și încheiere privind deținerea mai multor societăți este

neveridică.

Totodată, a menționat că în actele pîrîtului se invocă că are un comportament

neadecvat și arogant în raport cu terții, inclusiv colegii de serviciu. Această

concluzie este una neîntemeiată, întrucît se operează cu noțiuni generale, fără să fie

menționat vreun fapt în concret, care au afectat anumite persoane precum și prin

lipsa unor sancționări disciplinare pe aceste fapte, pentru ca eventual să se susțină

caracterul derogatoriu de la normele de conduită.

Cele invocate pun în sarcina Direcției Generale Securitate Internă, să dispună

de o atitudine corectă și imparțială față de orice interes, inclusiv politic și să țină

cont doar de interesul public și circumstanțele pertinente ale cazului. În speță,

încheierea emisă nu conține probe, explicații ale terților că a cauzat prejudiciu, data,

circumstanțele, or conform art. 14 Codul civil, se consideră prejudiciu cheltuielile pe

care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la

restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu

efectiv), precum și beneficiul neobținut prin încălcarea dreptului (venitul ratat). Mai

5

mult, în opinia pîrîtului nu există nici șifonare a imaginii Centrului Național

Anticorupție, întrucît datorită eforturilor sale au fost depistate, semnalate și

contracarate fraude economice prin ce s-a ridicat prestigiul instituției.

La 21.03.2014, Colegiul Disciplinar a emis decizia nr. 07-3/4 cu privire la

eliberarea sa din serviciu. Decizia emisă, pe lîngă faptul că a fost adoptată în altă zi

decît data în care s-a convocat Colegiul Disciplinar, conține și alte învinuiri decît

cele care au fost obiect de examinare.

În acest context, nu este de acord nici cu concluziile expuse, cu privire la faptul

că testarea cu Poligraful, ar fi pus în evidență calitatea de nedemn de a continua

activitatea pe care o deținea. Poligraful nu constată veridicitatea informațiilor oferite

de către subiect, așa cum acesta înregistrează modificările fiziologice ale

organismului în timpul variatelor stări emoționale care însoțesc simularea și

rezultatele testării nu trebuie să fie temei pentru constatarea lipsei integrității morale

și a loialității titularului funcției, precum și nu poate să servească în calitate de probă

în vreo procedură pornită împotriva angajatului.

Cu referire la relațiile cu Tulbu Valeriu, deși le-a expus în Declarația cu privire

la venituri și proprietate, menționează că soția sa este titulară a unei obligații civile

de împrumut față de acesta. În acest sens, constatările din încheiere, potrivit căreia la

solicitarea unității de monitorizare, Tulbu Valeriu nu a reacționat pentru a

afirma/infirma existența raportului de împrumut, prin urmare acesta nu a existat,

urmărindu-se doar camuflarea unor stări de lucruri, nu constituie temei de a-l culpa.

Or, pe lîngă faptul că nu există vreo obligație sau text de lege, care ar obliga

terții de a se prezenta la astfel de solicitări, Tulbu Valeriu a prezentat informația

scrisă într-o cauză civilă în care a confirmat existența împrumutului, iar aceste

raporturi civile sunt recunoscute deja prin hotărîre judecătorească definitivă.

Referitor, la veniturile soției sale, potrivit încheierii din 11.03.2014, a

procesului-verbal nr. 3 din 20.03.2014 și deciziei din 21.03.2014, s-a menționat

inexistența acestor venituri, întrucît potrivit informației organului fiscal, aceasta nu a

declarat asemenea venituri, precum și urmare a interpelării adresate, Gofman

Ludmila nu a infirmat și nici confirmat existența veniturilor.

Prin urmare, actele emise nu fac distincție între sursele de venit în calitate de

obiect al impunerii fiscale și obligativitatea depunerii declarațiilor cu privire la venit,

operîndu-se doar cu presupuneri fară a avea un suport legal și probatoriu

corespunzător. Soția sa în perioada de referință începînd cu 01.01.2012-28.01.2013,

a obținut salariu în mărime de 799 739 lei, plătită de compania nerezidentă a

Republicii Moldova, despre care fapt anterior Centrul Național Anticorupție a fost

informat la depunerea declarațiilor anterioare. Aceste sume au fost achitate prin

transfer bancar, fiind ridicate în mod transparent în conformitate cu prevederile

legislației în vigoare. Totodată, cu referire la nedeclararea a 5 ha de teren forestier

extravilan, a indicat că nu deține o astfel de suprafață, avînd în arendă 3 ha de teren,

care conform contractelor de arendă nr. 258, 298 și 299 din 28.12.2008, au fost

înregistrate în Registrul bunurilor mobile a ÎS „Cadastru”. Această arendă de bunuri

6

a fost declarată în declarația pe venituri și proprietăți pentru anul 2012. La fel, cu

privire la nedeclararea unor bunuri cu suprafața de 0,36 ha și 0,0281 ha, acestea au

fost dobîndite și înregistrate în modul stabilit în Registrul bunurilor imobile; în

declarația prezentată acestea sunt reflectate cu o suprafață totală de 0,3881 ha

(0,36+0,0281), întrucît figurează sub un singur contract nr. 4947 din 17.03.2012.

Cît privește aspectul de declarare, învederează că obiect al impunerii îl

constituie venitul din investiții și financiar din orice surse aflate în afara Republicii

Moldova, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care

nu desfășoară activitate de întreprinzător. Astfel, veniturile obținute de către soția sa

nu reprezintă obiecte al impunerii fiscale și deci nicidecum nu puteau constitui

obiectul declarațiilor către organul fiscal.

În concluzie, expunerile inserate în cadrul procedurii disciplinare, le consideră

neîntemeiate, bazate pe presupuneri, ce urmăresc denigrarea de integritate privind

verificarea conflictelor de interese admise în activitatea Comisiei Naționale de

Integritate.

Solicită Gofman Mihail anularea ordinului nr. 97ps și nr. 96 ps din 16.04.2014

cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de eliberarea din serviu, din

funcția de șef-adjunct al Serviciului prevenire și combatere a spălării banilor din

cadrul CNA; anularea ca ilegală a deciziei nr. 07-3/4 din 21.03.2014 și a procesului-

verbal nr. 3 din 20.03.2014 despre eliberarea din serviciu, șef-adjunct al Serviciului

prevenire și combatere a spălării banilor din cadrul CNA, restabilirea în funcție și

încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 iulie 2015, a fost

respinsă ca nefondată cererea de chemare în judecată a lui Gofman Mihail împotriva

Centrului Național Anticorupție privind anularea procesului-verbal nr. 3 din

20.03.2014 și a deciziei nr. 07-3/4 din 21.03.2014 despre eliberarea din serviciu, șef-

adjunct al Serviciului prevenire și combatere a spălării banilor din cadrul CNA, a

ordinului nr. 96 ps și nr. 97ps din 16.04.2014 cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare sub formă de eliberarea din serviu, din funcția de șef-adjunct al

Serviciului prevenire și combatere a spălării banilor din cadrul CNA, restabilirea în

funcție și încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut aplicabile prevederile art. 1 alin.

(2), 2, 3 16 alin. (1), 24 alin. (3) și 25 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului

administrativ, art. 4 alin. (2) și 68 din Legea cu privire la funcția publică și statutzul

funcționarului public, art. 12, 15, 26, 33 din Legea cu privire la Centrul Național

Anticorupție, art. 3 pct. 4, 7 și 14, art. 12 din Codul de Conduită a colaboratorilor

Centrului Național Anticorupție, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 664 din

30.08.2013, pct. 3.4 lit. c) și d) din Regulamentul cu privire la monitorizarea stilului

de viață al angajaților Centrului Național Anticorupție, concluzionînd că la emiterea

actelor contestate, pîrîtul a respectat cadrul legal care reglementează procedura de

adoptare a acestora.

7

La 21.07.2015, Gofman Mihail a contestat cu apel hotărîrea instanței de fond,

solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău

din 13 iulie 2015 și emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a cerințelor sale.

În motivarea cererii de apel, apelantul a invocat că circumstanțele importante

pentru soluționarea pricinii, pe care instanța de fond le-a considerat constatate, nu au

fost dovedite cu probe veridice și suficiente; concluziile instanței de fond, expuse în

hotărîre, sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii; normele de drept material au

fost încălcate sau aplicate eronat.

În speță, Gofman Mihail a menționat că CNI, potrivit prevederilor legislației, a

fost creată în exclusivitate pentru verificarea declarațiilor cu privire la venituri și

proprietate și al declarațiilor de interese personale ale președintelui și membrilor

CNI, iar apelantul nu este membru sau președinte al CNI. Unica autoritate

competentă să se pronunțe asupra legalității și corectitudinii actelor de constatare

aprobate de CNI este instanța de contencios administrativ și apelantul a atacat pe

calea contenciosului administrativ concluziile din Raportul aprobat prin hotărîrea nr.

1 din 07.05.2015 a Comisiei.

Referitor la pretinsa încălcare de către apelant a Regulamentului cu privire la

monitorizarea stilului de viață al angajaților CNA, menționează că acest Regulament

nu a fost publicat în Monitorul Oficial, nici pe pagina WEB a CNA și nu i-a fost

adus la cunoștința sub semnătură, iar invocarea de către instanța de fond a faptului

că apelantul ocupa funcții de răspundere și că în consecință era familiarizat cu toate

actele interne ale instituției, are un caracter arbitrar.

Mai indică că, în pofida faptului că instanța de fond a considerat că în ședință a

fost constatat că apelantul a cunoscut prevederile Regulamentului cu privire la

monitorizarea stilului de viață al angajaților CNA, acest fapt nu a fost dovedit cu

probe veridice și suficiente.

Referitor la pretinsa existență a acordului tacit al apelantului pentru supunerea

testului cu utilizarea poligrafului și pretinsului caracter declarativ al lipsei cadrului

legal la momentul supunerii apelantului testului cu utilizarea poligrafului, a

menționat că instanța de fond a acceptat argumentele că pentru a supune persoana

testării cu utilizarea poligrafului este necesar acordul persoanei, totodată a hotărît că

forma acordului pentru testarea cu utilizarea poligrafului, nu are nici o importanță,

putînd fi în scris, oral sau tacit, dar consideră că această concluzie vine în

contradicție directă cu prevederile art. 1 din Legea privind aplicarea testării la

detectorul comportamentului simulat (poligraf).

Astfel, instanța de judecată a aplicat incorect normele de drept material.

Totodată apelantul a fost supus testului cu utilizarea poligrafului la 12.11.2013, pe

cînd Regulamentul Comisiei de stat pentru testări cu utilizarea poligrafului a fost

aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 475 din 19.06.2014. Astfel, la momentul

supunerii testului cu utilizarea poligrafului, nu era creată Comisia de stat pentru

testări cu utilizarea poligrafului, nu era aprobat Regulamentul Comisiei, nu erau

aprobate principiile organizatorice ale efectuării testării, normele metodice unice de

8

efectuare a acestor testări, precum și modul de pregătire a poligrafologilor. În

asemenea circumstanțe, testarea a fost efectuată ilegal, iar mențiunea instanței de

judecată despre caracterul declarativ al acestei afirmații a reclamantului este

arbitrară.

Referitor la respingerea tacită a argumentului reclamantului privind ilegalitatea

sancționării sale pentru apariția în mass-media a unui articol critic la adresa sa,

menționează că instanța de judecată a respins tacit, fară nici o argumentare, capătul

de cerere privind ilegalitatea sancționării apelantului pentru apariția în „Ziarul de

Gardă” a unui articol critic la adresa sa, iar lipsa concluziilor instanței în acest sens

sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

Totodată prin cererea de apel s-a solicitat și anularea încheierii instanței de fond

din 02.03.2015, prin care a fost admisă cererea de recuzare a judecătorului V.

Brașoveanu înaintată de reprezentantul CNA la 25.02.2015.

Consideră că încheierea nominalizată este neîntemeiată și urmează a fi anulată,

deoarece a fost încălcat principiul contradictorialității procesului, or instanța de

judecată a pus la baza soluției sale un argument invocat de judecată din oficiu fără ca

acesta să fi fost discutat de părți: recuzarea judecătorului Vladimir Brașoveanu a fost

admisă în baza unei presupuse suspiciuni de imparțialitate, ceea ce contravine

prevederilor art. 52 alin. (5) CPC; concluziile judecătorului Dorin Mustață privind

prezența circumstanțelor care justifică recuzarea judecătorului Vladimir Brașoveanu

sunt în contradicție cu materialele cauzei - în dosar nu există nici un indiciu, care ar

putea fi interpretat ca și motiv de recuzare.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016, a fost respins apelul

declarat de Gofman Mihail și menținută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 13 iulie 2015, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui

Gofman Mihail împotriva Centrului Național Anticorupție privind anularea

procesului-verbal nr. 3 din 20.03.2014 și a deciziei nr. 07-3/4 din 21.03.2014 despre

eliberarea din serviciu, șef-adjunct al Serviciului prevenire și combatere a spălării

banilor din cadrul CNA, a ordinului nr. 96 ps și nr. 97ps din 16.04.2014 cu privire la

aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de eliberarea din serviu, din funcția de

șef-adjunct al Serviciului prevenire și combatere a spălării banilor din cadrul CNA,

restabilirea în funcție și încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant

nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, iar

argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciare

obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat

normele de drept material și procedural și în consecință a adoptat o hotărîre legală

și întemeiată.

Considerînd ilegală decizia instanței de apel, la 08.04.2016 și 11.04.2016,

Gofman Mihail, iar la 10.05.2016 și avocatul Nagacevschi Vitalie în interesele lui

9

Gofman Mihail, au contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea

deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016 și a hotărîrii Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 13 iulie 2015 și emiterea unei noi hotărîri de admitere

integrală a acțiunii.

În argumentarea recursului, recurentul a invocat interpretarea eronată a legii

privind competența CNA de a constata încălcarea regimului juridic al declarării

veniturilor și proprietăților, în cadrul „monitorizării stilului de viață” și neaplicarea

Legii cu privire la CNI; neaplicarea prevederilor legii privind aplicarea testării la

detectorul comportamentului simulat, la aprecierea legalității testării recurentului.

La fel a invocat aprecierea arbitrară de către instanțe a actului CNI în calitate de

probă și a efectelor contestației CNA împotriva actului de constatare a CNI.

Totodată, Gofman Mihail a menționat că instanțele au făcut concluzii

contradictorii, întemeiate pe aprecierea arbitrară a argumentelor de drept și

circumstanțelor de fapt.

Recurentul a susținut și lipsa faptei de încălcare a obligației sale de declarare a

proprietăților și veniturilor; ilegalitatea constatărilor Colegiului Disciplinar al CNA

în materie penală, art. 352 Cod penal; lipsa competenței CNA.

În recursul declarat de avocatul recurentului, s-a invocat aprecierea arbitrară de

către instanța de apel a probelor, precum și interpretarea eronată a legii.

Prin încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție din 09 iunie 2016, recursurile declarate de către Gofman

Mihail și avocatul Nagacevschi Vitalie au fost considerate ca fiind inadmisibile.

Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de recurs, la 06 iunie 2016, Gofman

Mihail a depus cerere de revizuire prin care a solicitat admiterea acesteia, casarea

integrală a încheierii Curții Supreme de Justiție din 09 iunie 2016, prin care a fost

menținută decizia Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016 și hotărîrea

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 iulie 2015, cu pronunțarea unei noi

hotărîri de respingere a acțiunii înaintate.

În motivarea cererii de revizuire s-a indicat că, hotărîrile judecătorești sunt

neîntemeiate, lipsite de suport juridic și nu au fost elucidate toate circumstanțele

cauzei.

Totodată revizuientul a invocat temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b),

CPC – au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii.

Totodată, revizuientul Gofman Mihail insistă la admiterea cererii de revizuire,

și pe motivul că instanțele la emiterea hotărîrii au încălcat legea, fapt ce a dus și la

violarea jurisprudenței CEDO.

În conformitate cu art. 448 alin. (1) și (2) CPC, cererea de revizuire împotriva

unei hotărîri sau încheieri rămase irevocabile prin neatacare se soluționează de

instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire împotriva unei

10

hotărîri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată,

emițîndu-se o nouă hotărîre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat

hotărîrea sau a emis o nouă hotărîre.

Conform art. 449 CPC, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat,

prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care

se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii; c) instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile

persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat

hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru

emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; f) a fost aplicată o lege

declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a

fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea

Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din

hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat

de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; g)

Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o

procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o

hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o

încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin

parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele

considerente.

Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea

de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că argumentele expuse Gofman Mihail nu pot fi

apreciate ca temei de revizuire în sensul art. 449 CPC, ori revizuentul urma să indice

și să prezinte instanței circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii, de asemenea urmînd a indica drepturile persoanelor care nu au

fost implicate în proces.

11

Mai mult ca atît, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a

hotărîrii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția

definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

Prin urmare, legea admite revizuirea numai în circumstanțe strict determinate,

în cazul din speță, calea revizuirii nu îi permite ultimului admiterea acțiunii

înaintate, or, revizuientul își poate apăra acest drept încălcat prin conceretizarea și

probarea cerințelor înaintate în instanța de fond.

În acest sens, instanța face referire la jurisprudența CEDO care statuează că

competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare (cauza Popov-2 contra Moldovei din 06.12.2005, cererea nr.19960/04, §

45).

Astfel, argumentele invocate de către Gofman Mihail în cererea de revizuire

nu întrunesc nici unul din temeiurile prevăzute de normele supra citate.

Totodată, admiterea cererii de revizuire ar contravine principiului securității

raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru

Drepturile Omului și a Libertăților Fundamentale (Brumărescu versus România,

Roșca versus Moldova, Eugenia și Doina Duca versus Moldova din 03.03.2009).

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că, motivele invocate în

cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Gofman Mihail ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Gofman

Mihail, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Gofman

Mihail împotriva Centrului Național Anticorupție privind anularea procesului-verbal

și a deciziei cu privire la examinarea cauzei disciplinare, anularea ordinelor de

sancționare disciplinară și eliberare din serviciu, restabilirea în funcție și încasarea

salariului pentru lipsa forțată de la serviciu.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan

Iuliana Oprea

12