3ra-843/19 — anularea ordinului de concediere, contractului de munca, ordinului de numire in functie, restabilire in functie si incasarea salariului

3ra-843/19 — anularea ordinului de concediere, contractului de munca, ordinului de numire in functie, restabilire in functie si incasarea salariului (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-843/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N.Mazur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. E.Palanciuc, A.Malîi, Vl.Clima)

ÎNCHEIERE

17 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Tamara Chișca-Doneva

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului depus de

Svetlana Moțpan reprezentată de către avocatul Igor Hlopețchi,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Svetlana

Moțpan împotriva Întreprinderii de Stat „Camera Înregistrării de Stat”,

reorganizată pe parcursul examinării cauzei în Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice”, intervenient accesoriu Alexandru Bobotrîn cu privire la

anularea ordinului de concediere, contractului individual de muncă, ordinului de

numire în funcție, restabilire în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată

de la muncă și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 20 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost admis apelul declarat de Svetlana Moțpan, a fost casată parțial

hotărârea din 24 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea

respingerii ca tardive a pretențiilor cu pronunțarea în această parte a unei

hotărâri noi, de respingere ca neîntemeiată a pretențiilor, în rest, hotărârea a fost

menținută,

c o n s t a t ă:

La 15 ianuarie 2016, Svetlana Moțpan a depus cerere de chemare în

judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Întreprinderii de Stat

„Camera Înregistrării de Stat” (în continuare ÎS „Camera Înregistrării de Stat”),

reorganizată pe parcursul examinării cauzei în Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice” (în continuare IP „Agenția Servicii Publice”), intervenient

accesoriu Alexandru Bobotrîn cu privire la anularea ordinului de concediere,

contractului individual de muncă, ordinului de numire în funcție, restabilire în

funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă și repararea

prejudiciului moral.

1

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a invocat că la 23

iulie 1997, a fost numită conform Ordinului nr.18-p din 22 iulie 1997 în funcția

de registrator de stat al or. Bălți, iar ulterior la 22 iulie 2002, a fost transferată în

funcția de registrator de stat – șef de oficiu al județului Bălți, ceea ce se

confirmă prin ordinul nr. 58-p.

A menționat că conform ordinului nr. 13-p din 12 februarie 2009, a fost

reconfirmată în funcția de registrator-șef de oficiu pe teritoriul or. Bălți, iar

conform ordinului nr. 129-p din 26 august 2015, i-a fost acordat concediul de

odihnă anual parțial pentru perioada de lucru – anul 2015, începând cu data de

14 septembrie 2015 până la 17 octombrie 2015, inclusiv.

Reclamanta a subliniat că pe perioada aflării sale în concediul anual,

îndeplinirea atribuțiilor de serviciu au fost puse în sarcina lui Alexandru

Bobotrîn, registrator în filiala Bălți.

A mai relatat că în timpul aflării sale în concediul anual, dânsa s-a

îmbolnăvit, și pe parcursul unei luni de zile (16 octombrie 2015 – 20 noiembrie

2015) s-a aflat în concediu de boală, conform certificatelor de concediu

medical: seria 01 nr.1860117 din 16 octombrie 2015 și seria 01 nr. 371005 din

19 octombrie 2015.

Reclamanta a afirmat că, la 23 noiembrie 2013 (în ziua de luni), ora

08.00, a ieșit din concediul medical și s-a prezentat la lucru, însă, Alexandru

Bobotrîn registrator în filiala Bălți, i-a împiedicat executarea obligațiunilor de

serviciu.

În acest sens, la 23 noiembrie 2015, dânsa a depus un demers pe numele

președintelui ÎS „Camera Înregistrării de Stat”, Victor Cebotari, privind luarea

măsurilor în situația creată, iar în aceiași zi, la 23 noiembrie 2015, i-a fost adus

la cunoștință conținutul ordinului nr.258-p din 7 octombrie 2015 privind

numirea în funcție de șef al filialei Bălți pe Alexandru Bobotrîn.

După ce a făcut cunoștință cu ordinul enunțat, a depus o cerere

angajatorului, solicitând anularea acestuia, însă nu a primit niciun răspuns.

În opinia sa, prin concedierea din funcția deținută i se încalcă dreptul la

muncă, care nu poate fi îngrădit, or, dânsa anterior a mai fost concediată din

funcția deținută (la data de 3 iunie 2011, prin ordinul nr. 132-p) în temeiul art.

86 alin. (1) lit. g) din Codul muncii, însă concedierea a fost declarată ilegală

prin hotărârea din 17 august 2011 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău.

Deși, a fost restabilită în funcție, președintele ÎS „Camera Înregistrării de

Stat” a continuat să-i creeze impedimente neîntemeiate și nejustificate în

exercitarea funcției deținute.

Astfel, pe parcursul fiecărui an de lucru, dânsa a fost supusă mai multor

controale din partea conducerii întreprinderii și în rezultatul lor au fost emise

mai multe ordine de sancționare disciplinară: la 12 septembrie 2014 prin ordinul

nr. 195-p. a fost sancționată cu mustrare, scopul aplicării sancțiunilor

disciplinare fiind concedierea ei în temeiul art. 86 alin. (1) lit. g) din Codul

muncii. Sancționarea disciplinară din 12 septembrie 2014 a fost contestată în

Judecătoria Centru, mun. Chișinău, acțiunea fiind admisă parțial, iar prin decizia

din 22 septembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău acțiunea a fost respinsă ca

2

neîntemeiată, și la moment, este obiectul examinării în Curtea Supremă de

Justiție, astfel ordinul nr.195-p rămânând a fi suspendat.

A notat că, prin ordinul nr.156-p din 3 iulie 2015 din nou a fost

sancționată cu mustrare, acesta la fel a fost contestat în instanța de judecată, și la

moment, este obiectul examinării în Judecătoria Centru, mun. Chișinău.

Cu referire la ordinul nr.258-p din 7 octombrie 2015, reclamanta a

susținut că este ilegal, fiind emis în timpul aflării sale în concediul de odihnă

anual, situație ce contravine prevederilor art. 86 alin. (2) Codul muncii, motiv

pentru care a fost depusă prezenta acțiune în contencios administrativ.

Svetlana Moțpan a solicitat inclusiv în urma concretizării acțiunii,

anularea ordinului de întrerupere a raporturilor de serviciu prin concediere a sa

din funcția de registrator-șef al filialei Bălți a ÎS „Camera Înregistrării de Stat”;

declararea nulității deciziei Consiliului de administrație al ÎS „Camera

Înregistrării de Stat”, procesului-verbal nr. 3 din 23 septembrie 2015; declararea

nulității acordului suplimentar nr. 57/09-(3) la contractul individual de muncă

nr. 57/09 din 2 februarie 2009; declararea nulității conform art. 84 din Codul

muncii a contractului individual de muncă încheiat dintre Alexandru Bobotrîn și

ÎS „Camera înregistrării de Stat” (reorganizată în IP „Agenția Servicii Publice”)

pentru funcția de registrator-șef al filialei Bălți a ÎS „Camera Înregistrării de

Stat”; anularea ca ilegal a ordinului ÎS „Camera înregistrării de Stat” nr. 258-p

din 7 octombrie 2015 privind numirea lui Alexandru Bobotrîn în funcția de șef

al filialei Bălți a ÎS „Camera Înregistrării de Stat”; repunerea părților în situația

anterioară, prin restabilirea sa în funcția deținută până la concediere -

registrator-șef al filialei Bălți a ÎS „Camera Înregistrării de Stat”; încasarea din

contul IP „Agenția Servicii Publice” în beneficiul său a salariului mediu pentru

absența forțată de la serviciu din momentul întreruperii raporturilor de muncă -

7 octombrie 2015 până la repunerea efectivă în funcție, reieșind din salariul

mediu pentru funcția de registrator-șef al filialei Bălți ÎS „Camera Înregistrării

de Stat”; încasarea din contul IP „Agenția Servicii Publice” în beneficiul său a

compensației în mărime de 5 salarii medii lunare reieșind din funcția de

registrator-șef al filialei Bălți a ÎS „Camera Înregistrării de Stat” conform art.

264 din Codul muncii; precum și repararea prejudiciul moral cauzat în mărime

de 10 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu

prezenta cauză.

Prin hotărârea din 24 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, acțiunea cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în

funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea

prejudiciului moral, anularea ordinului de întrerupere a raporturilor de serviciu

prin concediere, declararea nulității contractului individual de muncă încheiat cu

Alexandru Bobotrîn pentru funcția de registrator-șef, anularea ordinului nr. 258-

p din 7 octombrie 2015 cu privire la numirea în funcție a lui Alexandru

Bobotrîn în funcția de șef al filialei Bălți ÎS „Camera Înregistrării de Stat”,

repunerea părților în poziția anterioară și încasarea compensației în mărime de 5

salarii medii lunare reieșind din funcția de registrator-șef al filialei Bălți a ÎS

„Camera Înregistrării de Stat” conform art. 264 din Codul muncii, a fost

3

respinsă ca fiind neîntemeiată. Acțiunea cu privire la declararea nulității deciziei

Consiliului de administrație a ÎS „Camera Înregistrării de Stat”, procesului-

verbal nr. 3 din 23 septembrie 2015 și declararea nulității acordului suplimentar

nr. 57/09-(3) la contractul individual de muncă din 2 februarie 2009, a fost

respinsă ca tardivă.

Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Svetlana Moțpan și a fost menținută hotărârea din 24 ianuarie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 14 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost

admis recursul declarat de Moțpan Svetlana, reprezentată de avocatul Igor

Hlopețchi, a fost casată integral decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel

Chișinău, iar cauza a fost restituită spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău

în alt complet de judecată.

După rejudecare, prin decizia din 20 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, a fost admis apelul declarat de Svetlana Moțpan, a fost casată parțial

hotărârea din 24 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea

respingerii ca tardive a pretențiilor reclamantei Moțpan Svetlana din acțiune cu

privire la declararea nulității deciziei Consiliului de administrație a ÎS „Camera

Înregistrării de Stat”, procesului-verbal nr. 3 din 23 septembrie 2015 și

declararea nulității acordului suplimentar nr. 57/09-(3) la contractul individual

de muncă din 2 februarie 2009, cu pronunțarea în această parte a unei hotărâri

noi, de respingere ca neîntemeiată a pretențiilor enunțate. În rest, hotărârea a

fost menținută.

La 14 mai 2019, Svetlana Moțpan reprezentată de către avocatul Igor

Hlopețchi a declarat recurs împotriva deciziei din 20 februarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău și hotărârii din 24 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, solicitând admiterea recursului, casarea actelor judecătorești recurate ce

constituie obiectul prezentului recurs cu pronunțarea unei hotărâri noi, de

admitere a acțiunii.

În motivarea ilegalității deciziei și a hotărârii contestate, recurenta a

suținut că la caz normele de drept material au fost încălcate prin faptul că

instanțele judecătorești au interpretat în mod eronat legea. Totodată, concluziile

instanțelor inferioare expuse în actele care se contestă sunt în contradicție cu

circumstanțele cauzei, iar partea discriptivă se contrazice cu partea dispozantă.

Ca urmare, instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligației

impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri neîntemeiatu

de respingere ca neîntemeiată a acțiunii (vol.III,f.d.105-115).

Prin referința depusă la 9 iulie 2019, IP „Agenția Servicii Publice” a

solicitat declararea recursului depus de Svetlana Moțpan ca inadmisibil,

deoarece acesta nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) Cod de procedură civilă, or, argumentele invocate în recursul enunțat se

referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel,

4

însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ

a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în

vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10 februarie 2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile

de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod

se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod,

conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel

de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform

prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile

prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând

din aceeași normă legală și având în vedere că prezenta procedură de contencios

administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ,

Completul specializat va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului

conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate

fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 februarie

2019 (vol.III,f.d.88), dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurentă la dosar lipsesc. Astfel, recursul depus la 14 mai 2019 (vol.III,f.d.105)

este în termen.

Examinând temeiurile recursului depus de Svetlana Moțpan reprezentată

de către avocatul Igor Hlopețchi în raport cu materialele cauzei civile, completul

specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost

încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

5

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de

Svetlana Moțpan reprezentată de către avocatul Igor Hlopețchi nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul

exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că

procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate

în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează

că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII

Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și

anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,

încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130

Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

6

succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Svetlana Moțpan reprezentată de către avocatul

Igor Hlopețchi.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului

administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură

civilă, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Svetlana Moțpan reprezentată de către avocatul Igor

Hlopețchi, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Tamara Chișca-Doneva

7