3ra-1289/18 — anularea ordinului de concediere, declararea nulitatii actelor, restabilirea in functie, incasarea salariului si repararea prejudiciului

dosarul nr. 3ra-1289/18 prima instanță, Jud. Chișinău, sediul Centru: N. Mazur instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai DECIZIE 14 noiembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Dumitru Visternicean, Galina Stratulat, Dumitru Mardari, Nicolae Craiu examinând recursul declarat de Moțpan Svetlana, reprezentată de avocatul Hlopețchi Igor, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Moțpan Svetlana împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenient accesoriu Bobotrîn Alexandru cu privire la anularea ordinului de concediere, declararea nulității deciziei Consiliului de administrație a ÎS „Camera Înregistrării de Stat, procesului- verbal nr. 3 din 23 septembrie 2015 și acordului suplimentar la contractul individual de muncă nr. 57/09 din 02 februarie 2009, contractului individual de muncă încheiat cu Bobotrîn Alexandru, anularea ordinului de numire în funcție a lui Bobotrîn Alexandru, restabilire în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Moțpan Svetlana, reprezentată de avocatul Hlopețchi Igor și menținută hotărârea din 24 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 15 ianuarie 2016,

Moțpan Svetlana a depus cerere de chemare în judecată împotriva IP „Agenția Servicii Publice”, intervenient accesoriu Bobotrîn Alexandru cu privire la anularea ordinului de concediere, declararea nulității deciziei Consiliului de administrație a ÎS „Camera Înregistrării de Stat, procesului-verbal nr. 3 din 23.09.2015 și acordului suplimentar la contractul individual de muncă nr. 57/09 din 02 februarie 2009, contractului individual de muncă încheiat cu Bobotrîn Alexandru, anularea ordinului de numire în funcție a lui Bobotrîn Alexandru, restabilire în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 23 iulie 1997, a fost numită în funcția de registrator de stat al or.

Bălți, conform Ordinului nr.18-p din 22 iulie 1997. Ulterior, la data de 22 iulie 2002 a fost transferată în funcția de registrator de stat- șef de oficiu județul Bălți, conform ordinului nr. 58-p. La data de 12 februarie 2009, 1 conform ordinului nr. 13-p, a fost reconfirmată în funcția de registrator-șef de oficiu teritoriul Bălți. Conform ordinului nr. 129-p din 26 august 2015, dânsei i-a fost acordat concediul de odihnă anual parțial pentru perioada de lucru – anul 2015, începând cu data de 14 septembrie 2015 până la 17 octombrie 2015 inclusiv. A menționat reclamanta că, pe perioada aflării sale în concediul anual, îndeplinirea atribuțiilor de serviciu au fost puse în sarcina lui Bobotrîn Alexandru, registrator în filiala Bălți.

În timpul aflării sale în concediul anual, dânsa s-a îmbolnăvit, și pe parcursul unei luni de zile (16 octombrie 2015 – 20 noiembrie 2015) s-a aflat în concediu de boală, conform certificatelor de concediu medical: seria 01 nr.1860117 din 16 octombrie 2015 și seria 01 nr. 371005 din 19 octombrie 2015. Reclamanta a relatata că, la data de 23 noiembrie 2013 (în ziua de luni), ora 08.00, a ieșit din concediul medical și s-a prezentat la lucru, însă, Bobotrîn Alexandru registrator în filiala Bălți, i-a împiedicat executarea obligațiunilor de serviciu. În acest sens, la 23 noiembrie 2015, dânsa a depus un demers pe numele președintelui ÎS „Camera Înregistrării de Stat”, Victor Cebotari, privind luarea măsurilor în situația creată.

În aceiași zi, la 23 noiembrie 2015, i-a fost adus la cunoștință conținutul ordinului nr.258-p din 07 octombrie 2015 privind numirea în funcție de șef al filialei Bălți pe Bobotrîn Alexandru. După ce a făcut cunoștință cu ordinul, a depus o cerere angajatorului, solicitând anularea acestuia, însă nu a primit niciun răspuns. A considerat reclamanta că, prin concedierea sa din funcția deținută i se încalcă dreptul la muncă, care nu poate fi îngrădit. A susținut reclamanta că anterior a mai fost concediată din funcția deținută (la data de 03 iunie 2011, prin ordinul nr. 132-p) în temeiul art. 86 alin. (1) lit. g) din Codul muncii, însă concedierea a fost declarată ilegală prin hotărârea din 17 august 2011 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău. Deși a fost restabilită în funcție, președintele ÎS „Camera înregistrării de Stat” a continuat să-i creeze impedimente neîntemeiate și nejustificate în exercitarea funcției deținute. Astfel, pe parcursul fiecărui an de lucru, dânsa a fost supusă mai multor controale din partea conducerii întreprinderii și în rezultatul lor au fost emise mai multe ordine de sancționare disciplinară: la 12 septembrie 2014 prin ordinul nr. 195-p. a fost sancționată cu mustrare, scopul aplicării sancțiunilor disciplinare fiind concedierea ei în temeiul art.86 alin. (1) lit. g) din Codul muncii. Sancționarea disciplinară din 12 septembrie 2014 a fost contestată în Judecătoria Centru, mun. Chișinău, acțiunea fiind admisă parțial, iar prin decizia din 22 septembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, și la moment, este obiectul examinării în Curtea Supremă de Justiție, astfel ordinul nr.195-p rămânând a fi suspendat.

A notat că, prin ordinul nr.156-p din 03 iulie 2015 din nou a fost sancționată cu mustrare, acesta la fel a fost contestat în instanța de judecată, și la moment, este obiectul examinării în Judecătoria Centru, mun. Chișinău.

Cu referire la ordinul nr.258-p din 07 octombrie 2015, reclamanta a susținut că este ilegal, fiind emis în timpul aflării sale în concediul de odihnă anual, situație ce contravine prevederilor art. 86 alin. (2) Codul muncii 2 În cadrul examinării cauzei, la 24 noiembrie 2017, reclamanta și-a concretizat pretențiile, solicitând anularea ordinului de întrerupere a raporturilor de serviciu prin concediere a sa din funcția de registrator-șef al filialei Bălți a ÎS „Camera Înregistrării de Stat”; declararea nulității deciziei Consiliului de administrație al ÎS „Camera Înregistrării de Stat”, procesului-verbal nr. 3 din 23 septembrie 2015; declararea nulității acordului suplimentar nr. 57/09-(3) la contractul individual de muncă nr. 57/09 din 02 februarie 2009; declararea nulității conform art. 84 din Codul muncii a contractului individual de muncă încheiat dintre Alexandru Bobotrîn și ÎS „Camera înregistrării de Stat” (reorganizată în IP „Agenția Servicii Publice”) pentru funcția de registrator-șef al filialei Bălți a ÎS „Camera Înregistrării de Stat”; anularea ca ilegal a ordinului ÎS „Camera înregistrării de Stat” nr. 258-p din 07 octombrie 2015 privind numirea lui Alexandru Bobotrîn în funcția de șef al filialei Bălți a ÎS „Camera Înregistrării de Stat”; repunerea părților în situația anterioară,

prin restabilirea sa în funcția deținută până la concediere - registrator-șef al filialei Bălți a ÎS „Camera Înregistrării de Stat”; încasarea din contul IP „Agenția Servicii Publice” în beneficiul său a salariului mediu pentru absența forțată de la serviciu din momentul întreruperii raporturilor de muncă - 07 octombrie 2015 până la repunerea efectivă în funcție, reieșind din salariul mediu pentru funcția de registrator-șef al filialei Bălți ÎS „Camera Înregistrării de Stat”; încasarea din contul IP „Agenția Servicii Publice” în beneficiul său a compensației în mărime de 5 salarii medii lunare reieșind din funcția de registrator-șef al filialei Bălți a ÎS „Camera Înregistrării de Stat” conform art. 264 din Codul muncii; precum și repararea prejudiciul moral cauzat în mărime de 10 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu prezenta cauză.

Prin hotărârea din 24 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral, anularea ordinului de întrerupere a raporturilor de serviciu prin concediere, declararea nulității contractului individual de muncă încheiat cu Bobotrîn Alexandru pentru funcția de registrator-șef, anularea ordinului nr. 258-p din 07 octombrie 2015 cu privire la numirea în funcție a lui Bobotrîn Alexandru în funcția de șef al filialei Bălți ÎS „Camera Înregistrării de Stat”, repunerea părților în poziția anterioară, încasarea compensației în mărime de 5 salarii medii lunare reieșind din funcția de registrator-șef al filialei Bălți a ÎS „Camera Înregistrării de Stat” conform art. 264 din Codul muncii, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Acțiunea cu privire la declararea nulității deciziei Consiliului de administrație a ÎS „Camera Înregistrării de Stat”, procesului-verbal nr. 3 din 23 septembrie 2015, declararea nulității acordului suplimentar nr. 57/09-(3) la contractul individual de muncă din 02 februarie 2009, a fost respinsă ca tardivă. Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de către Moțpan Svetlana, reprezentată de avocatul Hlopețchi Igor, a fost respins și menținută hotărârea din 24 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. La 30 iulie 2018, în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, Moțpan Svetlana, reprezentată de avocatul Hlopețchi Igor, a declarat recurs împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei recurate și hotărârii din 24 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.

3 În motivarea recursului Moțpan Svetlana a invocat ilegalitatea deciziei recurate, recurenta susținând că instanțele nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei. La 20 august 2018, în adresa intimaților IP „Agenția Servicii Publice” și Bobotrîn Alexandru a fost expediată copia recursului declarat de către Moțpan Svetlana, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. La 12 septembrie 2018, și, ulterior, la 26 octombrie 2018 IP „Agenția Servicii Publice” a depus referințe la recursul declarat de către Moțpan Svetlana, în care a invocat caracterul neîntemeiat al acestuia și a solicitat respingerea lui. Prin încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție recursul declarat de către Moțpan Svetlana, reprezentată de avocatul Hlopețchi Igor, a fost considerat admisibil.

Examinând recursul, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Din suportul probator al cauzei, rezultă că, la 23 iulie 1997 recurenta-reclamantă Moțpan Svetlana a fost numită în funcția de registrator de stat al or.

Bălți, în temeiul ordinului nr.18-p din 22 iulie 1997. Ulterior, în temeiul ordinului nr. 58-p din 22 iulie 2002, Moțpan Svetlana a fost transferată în funcția de registrator de stat-șef de oficiu județul Bălți, iar în temeiul ordinului ordinului nr.13-p din 12 februarie 2009, a fost reconfirmată în funcția de registrator-șef de oficiu teritoriul Bălți ÎS „Camera Înregistrării de Stat”, fiind încheiat contractul individual de muncă nr. 57/09 din 02 februarie 2009. Prin hotărârea Consiliului de administrație a ÎS „Camera Înregistrării de Stat” din 23 septembrie 2015 (procesul-verbal al Consiliului de administrație al Camerei înregistrării de Stat nr. 3 din 23 septembrie 2015), cu votul unanim al membrilor Consiliului, s-a decis aprobarea modificărilor propuse la Regulamentele subdiviziunilor Camerei și a statelor de personal.

Astfel, regulamentul Oficiului teritorial Bălți al Camerei înregistrării de Stat, aprobat de Consiliul de administrație al Camerei înregistrării de Stat (procesul-verbal nr.l din 06 februarie 2009), s-a modificat după cum urmează: Titlul Regulamentului se modifică și se expune în următoarea redacție: „Regulamentul Filialei Bălți a Î.S.”Camera Înregistrării de Stat”. La punctul 1 sintagma „Oficiului teritorial Bălți” se substituie prin cuvintele „Filialei Bălți”. La punctul 2 cuvintele „Oficiul teritorial Bălți” se substituie prin cuvintele „Filiala Bălți”. Pe tot cuprinsul textului Regulamentului cuvântul „Oficiu” se substituie prin cuvântul „Filiala”, la cazul gramatical respectiv. La punctul 3 cuvintele „Oficiul are statut de filială” se substituie prin cuvântul „Filiala”.

Punctul 9 se expune în următoarea redacție: „Atribuțiile șefului Filialei vor fi exercitate de către unul din angajații filialei, potrivit ordinului Președintelui Camerei și fișei de post”. La data de 23 septembrie 2015 a fost petrecută ședința Consiliului de Administrație a Camerei Înregistrării de Stat, în scopul aducerii în concordanță a 4 Regulamentelor subdiviziunilor Camerei cu prevederile legislației în vigoare și a statelor de personal.

În cadrul ședinței Consiliului de Administrație a Camerei Înregistrării de Stat, petrecută la data de 23 septembrie 2015, s-au propus modificările și completările acestor Regulamente care prevăd următoarele: schimbarea noțiunii de „oficiu teritorial” cu noțiunea de „filială”; atribuțiile șefului de filială vor fi exercitate de către unul din angajații filialei, dat fiind faptul că Camera nu dispune de mijloace financiare pentru funcția de șef conducător al filialei; se exclud din Regulamente atribuțiile ce țin de deservirea transportului și întocmirea orarului audienței cetățenilor în centrele raionale; modificarea statelor de personal prin excluderea de la funcția registratorului a cuvintelor „șef de oficiu”.

Drept urmare, cu angajații s-au încheiat acorduri suplimentare la contractele individuale de muncă, inclusiv și cu Moțpan Svetlana, și anume acordul nr. 57/09-(3), care au intrat în vigoare de la data de 01 octombrie 2015. Prin ordinul nr. 258-p din 07 octombrie 2015 a ÎS „Camera Înregistrării de Stat”, Bobotrîn Alexandru a fost numit în funcția de șef al filialei Bălți.

La 15 ianuarie 2016, Moțpan Svetlana a depus cerere de chemare în judecată împotriva IP „Agenția Servicii Publice”, intervenient accesoriu Bobotrîn Alexandru cu privire la anularea ordinului de concediere, declararea nulității deciziei Consiliului de administrație a ÎS „Camera Înregistrării de Stat”, procesului-verbal nr. 3 din 23.09.2015 și acordului suplimentar la contractul individual de muncă nr. 57/09 din 02 februarie 2009, contractului individual de muncă încheiat cu Bobotrîn Alexandru, anularea ordinului de numire în funcție a lui Bobotrîn Alexandru, restabilire în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral.

În cadrul examinării cauzei în instanța de fond, la 24 noiembrie 2017, Moțpan Svetlana și-a concretizat pretențiile, solicitând anularea ordinului de întrerupere a raporturilor de serviciu prin concediere a sa din funcția de registrator-șef al filialei Bălți a ÎS „Camera Înregistrării de Stat”; declararea nulității deciziei Consiliului de administrație al ÎS „Camera Înregistrării de Stat”, procesului-verbal nr. 3 din 23 septembrie 2015; declararea nulității acordului suplimentar nr. 57/09-(3) la contractul individual de muncă nr. 57/09 din 02 februarie 2009; declararea nulității conform art. 84 din Codul muncii a contractului individual de muncă încheiat dintre Alexandru Bobotrîn și ÎS „Camera înregistrării de Stat” (reorganizată în IP „Agenția Servicii Publice”) pentru funcția de registrator-șef al filialei Bălți a ÎS „Camera Înregistrării de Stat”; anularea ordinului ÎS „Camera înregistrării de Stat” nr. 258-p din 07 octombrie 2015 privind numirea lui Alexandru Bobotrîn în funcția de șef al filialei Bălți a ÎS „Camera Înregistrării de Stat”; repunerea părților în situația anterioară, prin restabilirea sa în funcția deținută până concediere - registrator-șef al filialei Bălți a ÎS „Camera Înregistrării de Stat”;

încasarea din contul IP „Agenția Servicii Publice” în beneficiul său a salariului mediu pentru absența forțată de la serviciu din momentul întreruperii raporturilor de muncă - 07 octombrie 2015 până la repunerea efectivă în funcție, reieșind din salariul mediu pentru funcția de registrator-șef al filialei Bălți ÎS „Camera Înregistrării de Stat”; încasarea din contul IP „Agenția Servicii Publice” în beneficiul său a compensației în mărime de 5 salarii medii lunare reieșind din funcția de registrator-șef al filialei Bălți a ÎS „Camera Înregistrării de Stat” conform art. 264 din 5 Codul muncii; precum și repararea prejudiciul moral cauzat în mărime de 10 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu prezenta cauză.

Conform art. 17 alin.(1), (3) al Legii contenciosului administrativ, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la: a) data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării refuzului de soluționare a unei cereri prin care se solicită recunoașterea dreptului pretins sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea unei astfel de cereri; c) data comunicării actului administrativ, în cazul în care legea nu prevede procedura prealabilă.

Actele administrative cu caracter normativ considerate ilegale pot fi atacate oricând. La caz, Colegiul reiterează că prin cererea de chemare în judecată înaintată se contestă și acte administrative emise de Consiliul de adminiistrație al ÎS „Camera Înregistrării de Stat”, și anume hotărârea Consiliului de administrație a ÎS „Camera Înregistrării de Stat” din 23 septembrie 2015 (procesul-verbal al Consiliului de administrație al Camerei înregistrării de Stat nr. 3 din 23 septembrie 2015) cu privire la aprobarea modificărilor la Regulamentul subdiviziunilor Camerei și a statelor de personal. Iar la examinarea acesteia urmează a fi delimitat caracterul actelor administrativ contestate, or, în dependență de caracterul acestora normativ sau individual, se calculează și începutul termenului de contestare.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanțele ierarhic inferioare în mod eronat au calificat pretențiile din acțiune privind contestarea hotărârii Consiliului de administrație al ÎS „Camera Înregistrării de Stat” din 23 septembrie 2015 ca fiind tardive, având în vedere că actul contestat poartă un caracter normativ, care prin prisma prevederilor art. 17 alin. (3) Legea contenciosului administrativ poate fi atacat oricând. În situația prezentei omisiuni, când instanța de recurs este în imposibilitate să o corecteze la examinarea pricinii în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează asupra remiterii pricinii spre rejudecare la instanța de apel.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat într-o manieră certă încălcarea normelor de drept material de către instanțele ierarhic inferioare, și anume respingerea neîntemeiată a acțiunii în partea contestării deciziei Consiliului de administrație a ÎS „Camera Înregistrării de Stat”, procesului-verbal nr. 3 din 23 septembrie 2015, declararea nulității acordului suplimentar nr. 57/09-(3) la contractul individual de muncă din 02 februarie 2009 ca fiind tardivă, omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Moțpan Svetlana, a casa integral decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea pricinii spre rejudecare în aceeași instanță.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și reexaminând pricina, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul părților la un proces echitabil. 6 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se admite recursul declarat de Moțpan Svetlana, reprezentată de avocatul Hlopețchi Igor.

Se casează integral decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Moțpan Svetlana împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenient accesoriu Bobotrîn Alexandru cu privire la anularea ordinului de concediere, declararea nulității deciziei Consiliului de administrație a ÎS „Camera Înregistrării de Stat, procesului-verbal nr. 3 din 23 septembrie 2015 și acordului suplimentar la contractul individual de muncă nr. 57/09 din 02 februarie 2009, contractului individual de muncă încheiat cu Bobotrîn Alexandru, anularea ordinului de numire în funcție a lui Bobotrîn Alexandru, restabilire în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Dumitru Visternicean Galina Stratulat Dumitru Mardari Nicolae Craiu 7