3ra-1063/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță, Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău dosarul nr. 3ra-1063/2017

judecător: V. Muntean

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: N. Vascan, E. Fistican, V. Clima

Î N C H E I E R E

11 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Galina Stratulat

judecători Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihail Gofman, prin

intermediul avocatului Angela Istrate,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Mihail

Gofman împotriva Centrului Național Anticorupție, intervenient accesoriu Viorel

Chetraru cu privire la obligarea furnizării informației, încasarea prejudiciului

material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de Mihail Gofman, prin intermediul avocatului Angela

Istrate cu menținerea hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 23

septembrie 2016,

c o n s t a t ă :

La 01 aprilie 2016, reclamantul Mihail Gofman a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Centrului Național Anticorupție (în continuare CNA),

intervenient accesoriu Viorel Chetraru cu privire la obligarea furnizării

informației, încasarea prejudiciului material, prejudiciului moral și cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în perioada 18 februarie -

01 martie 2016 a formulat mai multe cereri în adresa CNA, solicitând furnizarea

de informații oficiale, deținute de CNA, necesare derulării unei anchete pe

marginea motivelor persecutării sale, precum și asigurarea securității personale a

reclamantului și a familiei acestuia, în legătură cu deținerea de către reclamant a

informațiilor cu statut de secret de stat privind devalizarea sistemului financiar-

bancar, implicarea instituțiilor financiare naționale și a persoanelor oficiale în

operațiuni de spălare de bani, având conexiuni cu zonele cu risc înalt de terorism,

modalitățile de protejare și camuflare a schemelor de devalizare a sistemului

financiar-bancare și politicile oficiale promovate în acest sens, care i-au devenit

cunoscute în legătură cu exercitarea de investigații oficiale, în calitate de șef

adjunct al Serviciului prevenire și combaterea spălării banilor a CNA.

A mai invocat reclamantul că, prin cererea de furnizare a informației nr.

2016/ACC-01 din 18 februarie 2016 a solicitat CNA furnizarea în formă scrisă a

următoarelor informații: Domeniul de activitate și al responsabilităților lui Mihail

1

Gofman în cadrul CNA în perioada 2011-2014; Domeniul de activitate a lui

Mihail Gofman pentru care se raporta personal directorului CNA, Viorel

Chetraru; Nivelul de secretizare a informațiilor raportate de către Mihail Gofman

direct directorului CNA, Viorel Chetraru; Copia fișei de post a lui Mihail

Gofman, ordinele și instrucțiunile privind instituirea/ modificarea domeniul

competențelor și atribuțiilor în perioada de activitate în cadrul CNA în perioada

2011-2014; Cadrul normativ, ordine, instrucțiuni regulamente, privind obligațiile

post angajare a lui Mihail Gofman în raport cu CNA și directorul CNA, Viorel

Chetraru.

De asemenea, reclamantul a mai menționat că prin cererea de furnizare a

informației cu nr. 2016/ACC-02 din 22 februarie 2016, a solicitat de la CNA,

furnizarea în formă scrisă a informațiilor privind: Statutul funcției, atribuțiile

directorului adjunct al CNA, Cristina Țărnă; Actul juridic care a servit drept temei

de modificare a atribuțiilor de serviciu a directorului adjunct al CNA, Cristina

Țărnă în partea investirii cu atribuții de reprezentare judiciară a CNA în cauza

civilă Mihail Gofman împotriva CNA cu privire la contestarea actului

administrativ; Numărul cauzelor civile în care CNA a fost reprezentat de Cristina

Țărnă.

Afirmă că, prin cererea cu nr. 2016/ACC-04 din 25 februarie 2016

pârâtului i s-a solicitat furnizarea în formă scrisă a informațiilor privind faptul

dacă până la data destituirii lui Mihail Gofman din funcția de șef-adjunct al

Serviciului prevenire și combaterea spălării banilor al CNA, (16 aprilie 2014), au

parvenit solicitări din partea liderului PLDM, Vladimir Filat privind concedierea

lui Mihail Gofman din funcția deținută; A fost comunicată de către directorul

CNA, Viorel Chetraru lui Mihail Gofman solicitarea liderului PLDM, Vladimir

Filat, de a-l elibera din funcția deținută pe Mihail Gofman; Autoritățile și

persoanele, inclusiv exponenții politici cărora le-au fost comunicate de către

directorul CNA, Viorel Chetraru și/ sau la indicațiile acestuia rapoartele lui Mihail

Gofman, cu divulgarea identității autorului, întocmite pentru directorul CNA în

perioada 2010-2014; Au fost identificate/ documentate în perioada 2010-2014 de

către Mihail Gofman (și/ sau sub patronajul acestuia) cazuri de implicarea

funcționarilor de rang înalt, exponenților politici în operațiuni financiare de

legalizarea capitalului, deturnare/ export fraudulos de capital, fraude fiscale, acte

de corupție conexe, precum și orice alte activități incidente atribuțiilor lui Mihail

Gofman; nivelul secretizării acestora, scopurile în care au fost utilizate de către

directorul CNA; Au existat publicații în „Ziarul de Gardă” privind încălcarea de

către directorul CNA, Viorel Chetraru, precum și alți angajați ai CNA a regimului

juridic al declarării proprietăților și veniturilor, stilul de viața, precum și orice alte

informații susceptibile de a afecta aparențele de integritate a angajatului CNA,

similare celor publicate în ediția nr. 8 (461) a Ziarului de Gardă – „CNA în Poiana

Domnească. Imperiul lui Gofman, cel mai bogat angajat al CNA”, care a

constituit obiectul de examinare în cadrul procedurii disciplinare intentate lui

Mihail Gofman; în câte cazuri s-a autosesizat securitatea internă; s-a recurs la

monitorizarea stilului de viață; Temeiul legal și motivul furnizării de către

securitatea internă a informațiilor acumulate în cadrul „monitorizării stilului de

2

viață” inițiată în temeiul dispoziției directorului CNA nr. 17 din 18 iulie 2013 în

privința angajatului Mihail Gofman, prelungită până la 15 aprilie 2014,

cotidianului independent „Ziarul de Gardă”; în privința la câți angajați din cadrul

CNA a fost autorizată „monitorizarea stilului de viață” și în câte cazuri a fost

utilizată „testarea la detectorul comportamentului simulat” în vederea verificării

informațiilor acumulate în rezultatul „monitorizării stilului de viață”, publicațiile

din mass-media, precum și veridicitatea declarațiilor de venituri și proprietăți sau

interese (informația se solicită în formă depersonalizată); A avut CNA, în

persoana lui Mihail Gofman raportul de colaborare în domeniul prevenirii și

combaterii spălării banilor, fraudelor în domeniul financiar-bancar cu Serviciul de

Informare și Securitate, Comisia Națională a Pieței Financiare, Banca Națională a

Moldovei, precum și alte structuri similare a statelor străine.

Mai mult ca atât, reclamantul indică că prin cererea nr.2016/ACC-06 din

01 martie 2016 a solicitat CNA furnizarea următoarelor informații: în perioada

deținerii funcției de șef-adjunct al Serviciului prevenire și combaterea spălării

banilor al CNA, au existat la adresa lui Mihail Gofman, reproșuri și/ sau obiecții

privind plenitudinea informațiilor și analizelor în domeniul de activitate (sectorul

financiar-bancar), raportate nemijlocit directorului CNA, Viorel Chetraru;

Gradele de calificare internațională deținute de Mihail Gofman în domeniul

combaterii și prevenirii spălării banilor; Există în cadrul CNA persoane care dețin

grade de calificare și experiență profesională similară celor deținute de Mihail

Gofman în domeniul financiar-bancar, combaterea și prevenirea spălării banilor.

Solicită Mihail Gofman obligarea CNA de a furniza informațiile solicitate

prin cererile de furnizare a informației, încasarea din contul CNA a prejudiciului

moral și material cauzat în legătură cu neexaminarea cererilor privind furnizarea

informației în termenul și modul stabilit de lege, precum și încasarea cheltuielilor

de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 23 septembrie

2016, acțiunea înaintată de Mihail Gofman împotriva CNA, intervenient accesoriu

Viorel Chetraru cu privire la obligarea furnizării informației, încasarea

prejudiciului material, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, a fost

respinsă ca nefondată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe la 06 octombrie 2016,

Mihail Gofman, prin intermediul avocatului Angela Istrate a declarat apel,

solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2017 s-a respins apelul

declarat de Mihail Gofman, prin intermediului avocatului Angela Istrate cu

menținerea hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 23 septembrie

2016.

La 10 iulie 2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate (f.d. 206, Vol. I).

La 02 august 2017, Mihail Gofman, prin intermediul avocatului Angela

Istrate a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și hotărârii primei

3

instanțe, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

declarat la 02 august 2017, împotriva deciziei instanței de apel din 24 mai 2017,

în termen, în cazul în care copia deciziei motivate a fost expediată acestuia la 10

iulie 2017 (f.d. 206, Vol. I), iar la materialele cauzei nu se regăsește dovada de

recepționare.

În motivarea recursului a indicat că, consideră neîntemeiate decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele au aplicat eronat

speței prevederile legii cu privire la petiționare, pe când urmau a aplica legea cu

privind accesul la informație.

Astfel, consideră recurentul că instanțele de judecată au admis încălcarea

normelor de drept material, prin aplicarea speței unei alte legi.

Totodată, în susținerea recursului, a invocat aceleași motive de fapt și de

drept ca și în instanța de apel.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 29 august 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Până al examinarea recursului intimații nu au depus referință, în vederea

exprimării poziției vis-a-vis de recursul declarat.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin. (2).

Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile

invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

4

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului menționează că, Mihail Gofman, prin intermediul

avocatului Angela Istrate în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile

de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și

nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „...

art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o

instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de

șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța

de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de

procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele

recursului, au fost verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Mihail

Gofman, prin intermediul avocatului Angela Istrate, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de Mihail Gofman, prin intermediul avocatului Angela

Istrate, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Galina Stratulat

judecători Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

5