3ra-1063/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță, Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău dosarul nr. 3ra-1063/2017 judecător: V. Muntean instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: N. Vascan, E. Fistican, V. Clima Î N C H E I E R E 11 octombrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, Galina Stratulat judecători Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihail Gofman, prin intermediul avocatului Angela Istrate, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Mihail Gofman împotriva Centrului Național Anticorupție, intervenient accesoriu Viorel Chetraru cu privire la obligarea furnizării informației, încasarea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2017, prin care s-a respins apelul declarat de Mihail Gofman, prin intermediul avocatului Angela Istrate cu menținerea hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 23 septembrie 2016, c o n s t a t ă : La 01 aprilie 2016, reclamantul Mihail Gofman a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național Anticorupție (în continuare CNA), intervenient accesoriu Viorel Chetraru cu privire la obligarea furnizării informației, încasarea prejudiciului material, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în perioada 18 februarie - 01 martie 2016 a formulat mai multe cereri în adresa CNA, solicitând furnizarea de informații oficiale, deținute de CNA, necesare derulării unei anchete pe marginea motivelor persecutării sale, precum și asigurarea securității personale a reclamantului și a familiei acestuia, în legătură cu deținerea de către reclamant a informațiilor cu statut de secret de stat privind devalizarea sistemului financiar- bancar, implicarea instituțiilor financiare naționale și a persoanelor oficiale în operațiuni de spălare de bani, având conexiuni cu zonele cu risc înalt de terorism, modalitățile de protejare și camuflare a schemelor de devalizare a sistemului financiar-bancare și politicile oficiale promovate în acest sens, care i-au devenit cunoscute în legătură cu exercitarea de investigații oficiale, în calitate de șef adjunct al Serviciului prevenire și combaterea spălării banilor a CNA.

A mai invocat reclamantul că, prin cererea de furnizare a informației nr. 2016/ACC-01 din 18 februarie 2016 a solicitat CNA furnizarea în formă scrisă a următoarelor informații: Domeniul de activitate și al responsabilităților lui Mihail 1 Gofman în cadrul CNA în perioada 2011-2014; Domeniul de activitate a lui Mihail Gofman pentru care se raporta personal directorului CNA, Viorel Chetraru; Nivelul de secretizare a informațiilor raportate de către Mihail Gofman direct directorului CNA, Viorel Chetraru; Copia fișei de post a lui Mihail Gofman, ordinele și instrucțiunile privind instituirea/ modificarea domeniul competențelor și atribuțiilor în perioada de activitate în cadrul CNA în perioada 2011-2014; Cadrul normativ, ordine, instrucțiuni regulamente, privind obligațiile post angajare a lui Mihail Gofman în raport cu CNA și directorul CNA, Viorel Chetraru.

De asemenea, reclamantul a mai menționat că prin cererea de furnizare a informației cu nr. 2016/ACC-02 din 22 februarie 2016, a solicitat de la CNA, furnizarea în formă scrisă a informațiilor privind: Statutul funcției, atribuțiile directorului adjunct al CNA, Cristina Țărnă; Actul juridic care a servit drept temei de modificare a atribuțiilor de serviciu a directorului adjunct al CNA, Cristina Țărnă în partea investirii cu atribuții de reprezentare judiciară a CNA în cauza civilă Mihail Gofman împotriva CNA cu privire la contestarea actului administrativ; Numărul cauzelor civile în care CNA a fost reprezentat de Cristina Țărnă.

Afirmă că, prin cererea cu nr. 2016/ACC-04 din 25 februarie 2016 pârâtului i s-a solicitat furnizarea în formă scrisă a informațiilor privind faptul dacă până la data destituirii lui Mihail Gofman din funcția de șef-adjunct al Serviciului prevenire și combaterea spălării banilor al CNA, (16 aprilie 2014), au parvenit solicitări din partea liderului PLDM, Vladimir Filat privind concedierea lui Mihail Gofman din funcția deținută; A fost comunicată de către directorul CNA, Viorel Chetraru lui Mihail Gofman solicitarea liderului PLDM, Vladimir Filat, de a-l elibera din funcția deținută pe Mihail Gofman; Autoritățile și persoanele, inclusiv exponenții politici cărora le-au fost comunicate de către directorul CNA, Viorel Chetraru și/ sau la indicațiile acestuia rapoartele lui Mihail Gofman, cu divulgarea identității autorului, întocmite pentru directorul CNA în perioada 2010-2014; Au fost identificate/ documentate în perioada 2010-2014 de către Mihail Gofman (și/ sau sub patronajul acestuia) cazuri de implicarea funcționarilor de rang înalt, exponenților politici în operațiuni financiare de legalizarea capitalului, deturnare/ export fraudulos de capital, fraude fiscale, acte de corupție conexe, precum și orice alte activități incidente atribuțiilor lui Mihail Gofman; nivelul secretizării acestora, scopurile în care au fost utilizate de către directorul CNA;

Au existat publicații în „Ziarul de Gardă” privind încălcarea de către directorul CNA, Viorel Chetraru, precum și alți angajați ai CNA a regimului juridic al declarării proprietăților și veniturilor, stilul de viața, precum și orice alte informații susceptibile de a afecta aparențele de integritate a angajatului CNA, similare celor publicate în ediția nr. 8 (461) a Ziarului de Gardă – „CNA în Poiana Domnească.

Imperiul lui Gofman, cel mai bogat angajat al CNA”, care a constituit obiectul de examinare în cadrul procedurii disciplinare intentate lui Mihail Gofman; în câte cazuri s-a autosesizat securitatea internă; s-a recurs la monitorizarea stilului de viață; Temeiul legal și motivul furnizării de către securitatea internă a informațiilor acumulate în cadrul „monitorizării stilului de 2 viață” inițiată în temeiul dispoziției directorului CNA nr. 17 din 18 iulie 2013 în privința angajatului Mihail Gofman, prelungită până la 15 aprilie 2014, cotidianului independent „Ziarul de Gardă”; în privința la câți angajați din cadrul CNA a fost autorizată „monitorizarea stilului de viață” și în câte cazuri a fost utilizată „testarea la detectorul comportamentului simulat” în vederea verificării informațiilor acumulate în rezultatul „monitorizării stilului de viață”, publicațiile din mass-media, precum și veridicitatea declarațiilor de venituri și proprietăți sau interese (informația se solicită în formă depersonalizată); A avut CNA, în persoana lui Mihail Gofman raportul de colaborare în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor, fraudelor în domeniul financiar-bancar cu Serviciul de Informare și Securitate, Comisia Națională a Pieței Financiare, Banca Națională a Moldovei, precum și alte structuri similare a statelor străine.

Mai mult ca atât, reclamantul indică că prin cererea nr.2016/ACC-06 din 01 martie 2016 a solicitat CNA furnizarea următoarelor informații: în perioada deținerii funcției de șef-adjunct al Serviciului prevenire și combaterea spălării banilor al CNA, au existat la adresa lui Mihail Gofman, reproșuri și/ sau obiecții privind plenitudinea informațiilor și analizelor în domeniul de activitate (sectorul financiar-bancar), raportate nemijlocit directorului CNA, Viorel Chetraru; Gradele de calificare internațională deținute de Mihail Gofman în domeniul combaterii și prevenirii spălării banilor; Există în cadrul CNA persoane care dețin grade de calificare și experiență profesională similară celor deținute de Mihail Gofman în domeniul financiar-bancar, combaterea și prevenirea spălării banilor.

Solicită Mihail Gofman obligarea CNA de a furniza informațiile solicitate prin cererile de furnizare a informației, încasarea din contul CNA a prejudiciului moral și material cauzat în legătură cu neexaminarea cererilor privind furnizarea informației în termenul și modul stabilit de lege, precum și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 23 septembrie 2016, acțiunea înaintată de Mihail Gofman împotriva CNA, intervenient accesoriu Viorel Chetraru cu privire la obligarea furnizării informației, încasarea prejudiciului material, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca nefondată. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe la 06 octombrie 2016, Mihail Gofman, prin intermediul avocatului Angela Istrate a declarat apel, solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2017 s-a respins apelul declarat de Mihail Gofman, prin intermediului avocatului Angela Istrate cu menținerea hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 23 septembrie 2016. La 10 iulie 2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților la proces copia deciziei motivate (f.d. 206, Vol. I). La 02 august 2017, Mihail Gofman, prin intermediul avocatului Angela Istrate a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și hotărârii primei 3 instanțe, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat la 02 august 2017, împotriva deciziei instanței de apel din 24 mai 2017, în termen, în cazul în care copia deciziei motivate a fost expediată acestuia la 10 iulie 2017 (f.d. 206, Vol. I), iar la materialele cauzei nu se regăsește dovada de recepționare. În motivarea recursului a indicat că, consideră neîntemeiate decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele au aplicat eronat speței prevederile legii cu privire la petiționare, pe când urmau a aplica legea cu privind accesul la informație. Astfel, consideră recurentul că instanțele de judecată au admis încălcarea normelor de drept material, prin aplicarea speței unei alte legi.

Totodată, în susținerea recursului, a invocat aceleași motive de fapt și de drept ca și în instanța de apel. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 29 august 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Până al examinarea recursului intimații nu au depus referință, în vederea exprimării poziției vis-a-vis de recursul declarat. În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în 4 măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Completul Colegiului menționează că, Mihail Gofman, prin intermediul avocatului Angela Istrate în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului, au fost verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Mihail Gofman, prin intermediul avocatului Angela Istrate, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de Mihail Gofman, prin intermediul avocatului Angela Istrate, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Galina Stratulat judecători Dumitru Mardari Iurie Bejenaru 5