3ra-66/17 — constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea examinării cererii, eliberării informației și încasarea despăgubirilor de ordin moral cauzat

Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău Dosarul nr. 3ra-66/17

Judecător: O. Cernei

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: V. Pruteanu, A. Gavrilița, L. Popova

Î N C H E I E R E

25 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Iuliana Oprea, Ion Druță

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către

Străisteanu Gheorghe,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Străisteanu

Gheorghe împotriva Ministerului Afacerilor Interne privind constatarea încălcării

dreptului de acces la informație, obligarea examinării cererii, eliberării informației și

încasarea despăgubirilor de ordin moral cauzat,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Străisteanu Gheorghe și a fost menținută hotărîrea

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 08 august 2016,

c o n s t a t ă

La 14 iunie 2016, Străisteanu Gheorghe s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne privind constatarea încălcării

dreptului de acces la informație.

A menționat reclamantul că, prezenta cerere de chemare in judecată a fost

depusă la data de 04 mai 2016, însă printr-o incheiere judecătorească, acțiunea a fost

restituită cu dreptul de a o depune repetat. Astfel, menționează reclamantul că

depune cererea de chemare in judecată din 04 mai 2016, repetat.

In motivarea acțiunii depuse reclamantul a indicat că, la 29 martie 2016, a

expediat prin poșta electronică la secretariat@mail.gov.md și mail@mai.gov.md o

cerere, semnată digital conform legislației în vigoare, în baza Legii privind accesul la

informație, în care a indicat: „La data de 16 decembrie 2015, judecătorul Curții de

Apel Chișinău Dina Rotarciuc, a pronunțat dispozitivul sentinței de condamnare în

privința cet. Bejenaru Rădic Vasile prin care a fost condamnat la 8 (opt) ani de

închisoare cu executare și reținere imediată. La 01 februarie 2016, decizia motivată,

integrală a Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2015 a fost făcută public. La

08 februarie 2016 Judecătoria sect. Buiucani mun. Chișinău a expediat la adresa

Inspectoratului de Poliție Rîșcani mun. Chișinău dispoziția de executare și sentința

emisă în privința lui Bejenaru Rădic Vasile în scopul reținerii și escortării lui în

penitenciar pentru a executa pedeapsa aplicată. Au trecut 52 de zile, de la data

expedierii sentinței spre executare, însă nu am fost informat în nici un fel despre

măsurile întreprinse de către angajații Inspectoratului de Poliție Rîșcani pentru a

stabili locul aflării lui Bejenaru Rădic și reținerea pentru a fi escortat în penitenciar.

Solicit, în termenul stabilit de lege, să mă informați dacă a fost intentat dosar de

căutare, numărul dosarului și ce măsuri se întreprind pentru a fi reținut

condamnatul Bejenaru Rădic Vasile și escortat în penitenciar pentru a executa

pedeapsa.”

Indică reclamantul că pînă la data depunerii prezentei cereri de chemare în

judecată au trecut 35 de zile, însă nu a primit nici un răspuns, nici o informație

solicitată prin cererea din 29 martie 2016. Astfel, pîrîtul MAI i-a încălcat grav

dreptul la informație și dreptul la examinarea cererii în termenul stabilit de lege.

Menționează reclamantul că, prejudiciul material și moral este în directă

legătură cu acțiunea ilegală a angajaților Ministerului Afacerilor Interne, or

informația solicitată era și este necesară pentru a fi prezentată în instanța de judecată

în alt dosar civil.

Solicită reclamantul, constatarea încălcării dreptului la informație și dreptul la

examinarea cererii din 29 martie 2016 în termenul stabilit de lege, obligarea

Ministerului Afacerilor Interne de a examina cererea din 29 martie 2016 în strictă

conformitate cu prevederile legislației în vigoare, cu eliberarea informației solicitate,

încasarea din contul MAI în beneficiul reclamantului a sumei de 11 300 lei cu titlu

de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea în termenul

prevăzut de lege a cererii din 29 martie 2016 și prin refuzul de a furniza informația

solicitată.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 08 august 2016, a fost

respinsă ca fiind tardivă cererea de chemare în judecată depusă de Străisteanu

Gheorghe împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la constatarea

încălcării dreptului de acces la informație, obligarea examinării cererii și eliberării

informației și repararea prejudiciului moral.

La 09 august 2016, Străisteanu Gheorghe a declarat apel, solicitînd casarea

hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de

chemare în judecată să fie admisă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2016, a fost respins

apelul declarat de Străisteanu Gheorghe și a fost menținută hotărârea Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău din 08 august 2016.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 30 noiembrie 2016, în termenul

prevăzut de lege, Străisteanu Gheorghe a declarat recurs, solicitînd admiterea

recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2016 și a

hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 08 august 2016, cu emiterea unei

noi hotărîri de admitere a acțiunii înaintate.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe

parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că hotărîrea și

decizia contestate sunt emise intenționat vădit ilegal, contrar tuturor prevederilor

legislației naționale și celei internaționale. A mai indicat recurentul că, instanțele nu

au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au interpretat în mod eronat legea.

Menționează recurentul că, nu-i poate fi imputat reclamantului încălcarea

termenului de prescripție în cazul în care instanțele de judecată emit încheieri,

hotărîri ilegale și reclamantul își exercită dreptul la un recurs efectiv prin contestarea

ilegalităților comise de judecători. Or, în perioada emiterii diferitor încheieri, hotărîri

judecătorești și perioada de contestare, termenul de prescripție se suspendă.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar

alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau

ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Străisteanu Gheorghe nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul

nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești

contestate.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a

actelor judecătorești recurate.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432

alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub

aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod

arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor

stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind

încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate

în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate

corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Străisteanu Gheorghe ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de Străisteanu Gheorghe se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță