3ra-1087/17 — constatarea încălcării dreptului la informație

Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău Dosarul nr. 3ra-1087/17 Judecător: E. Cojocari Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Vascan, E. Fistican, V. Clima Î N C H E I E R E 18 octombrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător Valeriu Doagă Judecători Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Străisteanu Gheorghe împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la informație, dreptului la examinarea cererii și obligarea Ministerului Justiției al Republicii Moldova la examinarea cererii, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 07 noiembrie 2016, c o n s t a t ă: La 16 septembrie 2016 Străisteanu Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la informație și examinarea cererii, obligarea examinării cererii din 14 august 2016 și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii reclamantul a menționat că la data de 14 august 2016, prin poștă electronică, a expediat la adresa Ministerului Justiției o cerere în baza Legii privind accesul la informație, în care a solicitat eliberarea informației și documentelor necesare pentru a le depune la Casa Națională de Asigurări Sociale.

Susține reclamantul că până la data înregistrării prezentei cereri de chemare în judecată au trecut 33 de zile, a expirat termenul prevăzut de lege pentru prezentarea informației solicitate, nu a primit nici un răspuns, nici o informație solicitată prin cererea din 14 august 2016. Consideră reclamantul că angajații Ministerului Justiției i-au încălcat grav dreptul la informație și la examinarea cererii în termenul stabilit de lege. Reclamantul a indicat și faptul că prin refuzurile nejustificate de a examina în termen legal cererea depusă la data de 14 august 2016, angajații Ministerului Justiției au trecut peste limitele legale, iar circumstanțele în care conducerea refuză să acționeze, a provocat daune morale și materiale irecuperabile.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 07 noiembrie 2016 a fost admisă parțial cererea înaintată de Străisteanu Gheorghe. S-a constatat faptul încălcării dreptului reclamantului Străisteanu Gheorghe la accesul liber la informație și dreptul la examinarea cererii sale adresate Ministerului Justiției din 14 august 2016. S-a încasat de la Ministerul Justiției în beneficiul lui Străisteanu Gheorghe despăgubirea pentru prejudiciul moral cauzat în mărime de 500 lei. În rest, acțiunea înaintată de Străisteanu Gheorghe a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2017 s-a respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 07 noiembrie 2016. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 11 august 2017 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii înaintate. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atât decizia instanței de apel cât și hotărârea primei instanțe sunt ilegale și neîntemeiate, fiind emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa părților la 23 mai 2017 (f.d. 108), cât și faptul că la materialele cauzei nu sunt anexate careva probe privind recepționarea acesteia, recursul Ministerului Justiției al Republicii Moldova se consideră declarat în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătorești recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Ion Druță