3ra-1087/17 — constatarea încălcării dreptului la informație

Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău Dosarul nr. 3ra-1087/17

Judecător: E. Cojocari

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Vascan, E. Fistican, V. Clima

Î N C H E I E R E

18 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător Valeriu Doagă

Judecători Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

către Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Străisteanu

Gheorghe împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea faptului încălcării dreptului la informație, dreptului la examinarea

cererii și obligarea Ministerului Justiției al Republicii Moldova la examinarea

cererii,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și a fost

menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 07 noiembrie 2016,

c o n s t a t ă:

La 16 septembrie 2016 Străisteanu Gheorghe a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării

dreptului la informație și examinarea cererii, obligarea examinării cererii din 14

august 2016 și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a menționat că la data de 14 august 2016,

prin poștă electronică, a expediat la adresa Ministerului Justiției o cerere în baza

Legii privind accesul la informație, în care a solicitat eliberarea informației și

documentelor necesare pentru a le depune la Casa Națională de Asigurări Sociale.

Susține reclamantul că până la data înregistrării prezentei cereri de chemare

în judecată au trecut 33 de zile, a expirat termenul prevăzut de lege pentru

prezentarea informației solicitate, nu a primit nici un răspuns, nici o informație

solicitată prin cererea din 14 august 2016.

Consideră reclamantul că angajații Ministerului Justiției i-au încălcat grav

dreptul la informație și la examinarea cererii în termenul stabilit de lege.

Reclamantul a indicat și faptul că prin refuzurile nejustificate de a examina

în termen legal cererea depusă la data de 14 august 2016, angajații Ministerului

Justiției au trecut peste limitele legale, iar circumstanțele în care conducerea

refuză să acționeze, a provocat daune morale și materiale irecuperabile.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 07 noiembrie 2016 a

fost admisă parțial cererea înaintată de Străisteanu Gheorghe. S-a constatat faptul

încălcării dreptului reclamantului Străisteanu Gheorghe la accesul liber la

informație și dreptul la examinarea cererii sale adresate Ministerului Justiției din

14 august 2016. S-a încasat de la Ministerul Justiției în beneficiul lui Străisteanu

Gheorghe despăgubirea pentru prejudiciul moral cauzat în mărime de 500 lei. În

rest, acțiunea înaintată de Străisteanu Gheorghe a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2017 s-a respins apelul

declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 07 noiembrie 2016.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 11 august 2017 Ministerul

Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii înaintate.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate

pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atât

decizia instanței de apel cât și hotărârea primei instanțe sunt ilegale și

neîntemeiate, fiind emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material și

procedural.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

expediată în adresa părților la 23 mai 2017 (f.d. 108), cât și faptul că la

materialele cauzei nu sunt anexate careva probe privind recepționarea acesteia,

recursul Ministerului Justiției al Republicii Moldova se consideră declarat în

termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau

procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în

cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la

ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează

asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de

casare a actelor judecătorești recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele

recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării

pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Ion Druță