3ra-39/23 — anularea autorizatiei de construire
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea autorizatiei de construire
- Temei legal
- autorizarea executarii lucrarilor de constructie
3ra-39/23 — anularea autorizatiei de construire (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Primăria orașului Durlești
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea înaintată de Șumila
Elena împotriva Primăriei or. Durlești, persoană terță Dodon Eugeniu cu privire la
recunoașterea ilegalității și anularea autorizației de construire,
împotriva deciziei din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
Dosarul nr. 3ra-39/23
PIGD 2-20137385-01-3ra-18012023
Lipsa probelor care să ateste o ingerință inadmisibilă în dreptul de proprietate al
reclamantei, prin emiterea autorizației de construire, nu poate justifica anularea
acesteia. Totodată, eventualele nereguli în executarea lucrărilor de construcție nu pot fi
asimilate cu nelegalitatea autorizației de construire.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. G. Ciobanu)
Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)
14 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților, în fond, recursul depus de Primăria orașului
Durlești
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 2 noiembrie 2020, reclamanta Șumila Elena a depus o acțiune în
contencios administrativ împotriva Primăriei orașului Durlești, solicitând constatarea
ilegalității și anularea autorizației de construire nr. 122/19 din 23 decembrie 2019
(f.d. 2-4).
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, la data de 15 iulie 2020, sub nr. 1-
26/20, a înregistrat în cancelaria Agenției pentru Supraveghere Tehnică o plângere
privind pretinsa ilegalitate a lucrărilor de construcție efectuate pe str. xxxxx. Ca
urmare a examinării acesteia, fapt confirmat prin răspunsul Agenției nr. 19/2-
234/2020 din 21 august 2020, a fost emisă prescripția nr. 00231 din 17 august 2020,
iar ulterior a fost întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției nr. 00157 din
18 august 2020 pe numele beneficiarului lucrărilor de construcție – Dodon Eugeniu.
Reclamanta a susținut că lucrările de construcție autorizate prin actul
administrativ contestat – autorizația de construire nr. 122/19 din 23 decembrie 2019,
emisă pentru realizarea construcției situate în str. xxxxx, municipiul Chișinău –
afectează în mod direct și inadmisibil dreptul său de proprietate. Această afectare ar
constitui, potrivit susținerilor sale, o dovadă a caracterului ilegal al actului
administrativ menționat, precum și a lipsei de legalitate a inițierii lucrărilor de
construire în ansamblu.
Reclamanta a indicat că, la emiterea autorizației contestate, administrația
publică locală – Primăria orașului Durlești – ar fi acționat contrar prevederilor legale,
încălcând în mod direct drepturile și interesele legitime ale sale și ale altor vecini ai
construcției autorizate, punând în pericol inclusiv siguranța imobilelor învecinate.
Totodată, aceasta a menționat că autoritatea publică locală a emis autorizația de
construire nr. 122/19 din 23 decembrie 2019 ignorând în mod vădit faptul că
drepturile și interesele legitime ale locatarilor din zona afectată – inclusiv ale
reclamantei – sunt și vor continua să fie afectate de edificarea construcției respective.
În vederea respectării procedurii prealabile de soluționare a litigiului,
reclamanta a adresat Primăriei orașului Durlești o cerere prealabilă, prin care a
solicitat anularea autorizației de construire pentru motive de nelegalitate. De
asemenea, a cerut să-i fie furnizate actele care au stat la baza emiterii autorizației
contestate.
1
Prin răspunsul nr. 2458/20 din 22 septembrie 2020 (recepționat la data de 2
octombrie 2020), Primăria orașului Durlești a refuzat atât transmiterea documentelor
solicitate, cât și examinarea cererii prealabile, ceea ce denotă lipsa de disponibilitate a
autorității de a soluționa în mod real și efectiv aspectele semnalate. În aceste condiții,
reclamanta a fost nevoită să sesizeze instanța de judecată, invocând, în esență,
absența unui răspuns valid și pertinent la cererea sa prealabilă.
În temeiul celor expuse, reclamanta a solicitat obligarea autorității pârâte să
prezinte actele care au stat la baza emiterii actului administrativ contestat, precum și
constatarea caracterului nelegal al acestuia și, respectiv, anularea autorizației de
construire nr. 122/19 din 23 decembrie 2019.
Ulterior, în vederea concretizării pretențiilor formulate în cererea principală, la
data de 30 noiembrie 2020, reprezentantul reclamantei a depus la instanță o cerere de
concretizare, prin care a precizat capetele de cerere formulate în acțiunea inițială
(f.d.19-21).
În acest sens, reprezentantul reclamantei a menționat că autorizația de
construire nr. 122/19 din 23 decembrie 2019 nu a fost anexată la acțiunea dedusă
judecății, întrucât autoritatea pârâtă a refuzat să o comunice reclamantei, deși aceasta
a fost solicitată în cadrul procedurii prealabile. Conform cererii prealabile adresate
autorității pârâte, reclamanta/petiționara a solicitat nu doar copia actului administrativ
contestat, ci și toate actele și documentele care au stat la baza emiterii acestuia.
A menționat că, potrivit răspunsului Primăriei orașului Durlești nr. 2457/20 din
22 septembrie 2020, autoritatea pârâtă a omis să se pronunțe asupra capătului de
cerere referitor la furnizarea actelor care au stat la baza emiterii autorizației de
construire contestate, ignorând astfel această solicitare și fără a oferi vreo justificare
privind lipsa examinării acesteia.
În aceste circumstanțe, omisiunea intenționată și nejustificată a autorității
pârâte de a comunica reclamantei informațiile solicitate a generat consecințe
relevante inclusiv din perspectivă procesuală. Astfel, la momentul formulării acțiunii
în instanță, la data de 2 noiembrie 2020, reclamanta nu a avut posibilitatea de a se
referi în mod concret la calitatea și legalitatea documentației care a stat la baza
emiterii actului administrativ contestat.
În acest context, reclamanta și-a rezervat dreptul de a completa acțiunea
inițială, în temeiul unui eventual amendament, în vederea dezvoltării temeiurilor de
nelegalitate ale autorizației de construire nr. 122/19 din 23 decembrie 2019, după ce
va avea acces la documentația aferentă. Este posibil ca, în urma examinării acesteia,
să fie reținute inclusiv vicii de procedură care afectează valabilitatea autorizației
contestate.
Pe cale de consecință, se impune ca autoritatea pârâtă să prezinte atât actul
administrativ contestat, cât și documentele care au stat la baza emiterii acestuia, în
conformitate cu obligațiile procesuale ce îi revin în temeiul art. 221 din Codul
administrativ.
Având în vedere cele expuse, reclamanta solicită constatarea caracterului
nelegal și, respectiv, anularea autorizației de construire nr. 122/19 din 23 decembrie
2
2019.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 20 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
s-a respins, ca neîntemeiată, acțiunea înaintată de Șumila Elena împotriva Primăriei
or. Durlești, persoană terță Dodon Eugeniu, cu privire la recunoașterea ilegalității și
anularea autorizației de construire nr. 122/19 din 23 decembrie 2019 (f.d. 169, 181-
198).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La data de 29 decembrie 2021 Șumila Elena a declarat apel împotriva hotărârii
instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 20 decembrie 2021, cu emiterea unei noi
hotărâri de admitere a acțiunii (f.d. 178-179, 204-209).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis
apelul declarat de Șumila Elena. S-a casat integral hotărârea din 20 decembrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a admis
acțiunea depusă de Șumila Elena împotriva Primăriei or. Durlești, persoană terță
Dodon Eugeniu cu privire la recunoașterea ilegalității și anularea autorizației de
construire nr. 122/19 din 23 decembrie 2019. S-a anulat autorizația de construire
nr.122/19 din 23 decembrie 2019 eliberată lui Dodon Eugeniu.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 08 noiembrie 2022 Primăria or. Durlești a declarat recurs împotriva deciziei
din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea lui, casarea
decizii instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului s-a invocat că acțiunea în ordinea contenciosului
administrativ privind anularea actului administrativ individual, la caz autorizația de
construire nr.122/19 din 23 decembrie 2019, și-a consumat efectul juridic la data de
23 decembrie 2020.
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată atestă că
dispozitivul deciziei contestate a fost notificat recurentei Primăria or. Durlești la data
de 28 octombrie 2022 (f.d. 243 vol. I), recursul fiind depus la data de 08 noiembrie
2022, deci, cu respectarea termenului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ (în
redacția în vigoare la data declarării lui).
La data de 06 februarie 2023 Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei
Șumila Elena și terțului Eugeniu Dodon copia recursului, cu informarea despre
depunerea unei referințe asupra recursului, însă aceștia nu a depus referință.
3
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin. (1) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative:
„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1 septembrie 2023.”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei
legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie
2023):
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din
cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data
declarării recursului):
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la
notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea
recursului se depune la instanța de apel”.
Art. 219 alin. (1) – (3) din Codul administrativ:
„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor
probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a
probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor
de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete
și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de
judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de
participanții la proces”.
Art. 247 din Codul administrativ:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la
proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451 alin.(1) lit.b) și d). Completul
poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la
recursul considerat admisibil.
Art. 248 alin. (1) lit.b) din Codul administrativ:
„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii:
admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie.”
Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de
recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3
4
judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un
complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”
Art. 13 alin. (51) din Legea nr. 64 din 30 martie 2023 cu privire la Curtea
Supremă de Justiție:
„Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență, președintele
Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va examina în complete de 3
judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și cererile de revizuire, care au fost inițial
repartizate spre examinare completelor din 5 judecători. Acestea vor fi examinate de completul de
judecători din care face parte judecătorul raportor”.
Art. 194 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
„În procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a
recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de
drept.
În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se
examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului
material.”
Art. 5 din Codul administrativ:
„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și
normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative
realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și
se aplică nemijlocit legea.”
Art. 6 din Codul administrativ:
„Procedura administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în exterior, îndreptată
spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ individual, spre
examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract administrativ sau examinarea
condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică. Emiterea unui act
administrativ individual, încheierea unui contract administrativ sau întreprinderea unei măsuri strict
de autoritate publică sunt părți ale procedurii administrative.”
Art. 7 din Cod administrativ:
„Autoritate publică se consideră orice structură organizatorică sau organ instituită instituit
prin lege sau printr-un alt act normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul
realizării unui interes public.”
Art. 10 din Codul administrativ:
„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială
întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului
public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea
raporturilor juridice de drept public. Decizia autorității publice privind acordarea despăgubirilor
pentru prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală este un act administrativ
individual.”
Art. 17 din Codul administrativ:
„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce
atingere prin activitate administrativă.”
5
Art. 21 din Codul administrativ:
„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate
cu legea și alte acte normative. Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru
care acestea au fost reglementate. Autoritățile publice și instanțele de judecată competente nu pot
dispune limitarea exercitării drepturilor și a libertăților persoanelor decât în cazurile și în condițiile
expres stabilite de lege.”
Art. 36 din Codul administrativ:
„Instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios administrativ este
obligată să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu care demnitatea omului,
drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt garantate de stat. Instanțele de
judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței
Curții Europene pentru Drepturile Omului.”
Art. 93 din Codul administrativ:
„Fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. Prin derogare de la
prevederile alin. (1), fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv sferei sale. Reglementări
suplimentare sau derogatorii sunt admisibile doar în baza prevederilor legale.”
Art. 2 din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării
lucrărilor de construcție (în vigoare la momentul emiterii actului administrativ
contestat):
„Autorizație de construire – act, eliberat de către emitent, prin care se autorizează executarea
lucrărilor de construcție în temeiul și cu respectarea certificatului de urbanism pentru proiectare și a
documentației de proiect elaborate și verificate, iar certificat de urbanism pentru proiectare - act cu
caracter reglementator, eliberat de către emitent, prin care se fac cunoscute solicitantului
(beneficiarului) prescripțiile și elementele ce caracterizează regimul juridic, economic, tehnic și
arhitectural-urbanistic al unui imobil/teren, stabilite prin documentația de urbanism și de amenajare
a teritoriului, și care permite elaborarea documentației de proiect.”
Art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcție (în vigoare la momentul emiterii actului
administrativ contestat):
„Certificatul de urbanism pentru proiectare (anexa nr. 1) se elaborează și se emite în baza
cererii, în care se indică locul amplasării imobilului/terenului și la care se anexează, în original și în
copii, următoarele documente: b) buletinul de identitate (pentru persoană fizică) sau certificatul de
înregistrare (pentru persoană juridică); c) raportul de expertiză tehnică, în caz de reconstruire,
restaurare, modificare sau consolidare a imobilului existent, elaborat de către experți tehnici atestați;
d) acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot fi afectate
nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectului
construit; e) schița de proiect avizată de arhitectul-șef, în cazul amplasării construcției în zonă cu
regim special stabilit prin documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului; f) schița de
proiect avizată de Consiliul Național al Monumentelor Istorice de pe lingă Ministerul Educației,
Culturii și Cercetării, în cazul intervențiilor la monumentele de istorie, artă și arhitectură sau în
zonele construite înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.
Solicitarea altor documente decât cele prevăzute la alin. (1) nu se admite.”
Art. 4 alin. (1) din Legea nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării
lucrărilor de construcție (în vigoare la momentul emiterii actului administrativ
6
contestat):
„Certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează în baza documentației de urbanism
și de amenajare a teritoriului de către organele locale de arhitectură și urbanism din cadrul
administrației publice locale, iar art. 7 alin. (1) din Legea enunțată prevede că, certificatul de
urbanism informativ (anexa nr. 2) se elaborează și se eliberează în baza cererii, la care se anexează,
în original și în copie, buletinul de identitate (pentru persoană fizică) sau certificatul de înregistrare
(pentru persoană juridică).”
Potrivit art. 12 alin. (1) și (2) din Legea enunțată (în vigoare la data emiterii
actului contestat):
„Autorizația de construire (anexa nr. 3) se emite în baza cererii, în care se indică locul
amplasării imobilului/terenului, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. La
cerere se anexează următoarele documente: b) certificatul de urbanism pentru proiectare sau
certificatul constatator, în cazul aplicării principiului aprobării tacite; c) extrasul din documentația
de proiect în volum de: memoriu explicativ, plan general (plan de situație, plan trasare), fațade,
soluții cromatice, proiect de organizare a executării lucrărilor de construcție; d) avizele de verificare
a documentației de proiect (compartimentele: plan general, arhitectură, rezistență) sau raportul unic
de verificare a documentației de proiect; e) buletinul de identitate (pentru persoană fizică) sau
certificatul de înregistrare (pentru persoană juridică); f) contractul privind supravegherea de autor,
semnat de către solicitant (beneficiar) și proiectant; g) extrasul din procesul-verbal al ședinței
Consiliului Național al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării privind avizarea pozitivă a proiectului de execuție, în cazul proiectării intervențiilor la
monumentele de istorie, artă și arhitectură sau în zonele construite înscrise în Registrul
monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat; h) certificatul de descărcare de sarcină
arheologică, în cazurile prevăzute la art. 6 alin. (2) și (3) din Legea nr. 218 din 17 septembrie 2010
privind protejarea patrimoniului arheologic; i) acordul de mediu, dacă este necesară efectuarea
evaluării impactului asupra mediului și dacă, din caracteristicile imobilului planificat, este evident
că în acesta se vor desfășura activități prevăzute de Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului
asupra mediului. Solicitarea altor documente decât cele prevăzute la alin. (1) nu se admite.”
Art. 21 alin. (1) din aceeași Lege:
„Certificatele de urbanism și autorizația de construire/desființare se emit de către primarii
municipiilor, orașelor, comunelor și satelor pentru construcții (lucrări de construcție/desființare) de
orice destinație și tip de proprietate, iar art. 22 alin. (1) din aceeași Lege prevede că, certificatul de
urbanism și autorizația de construire/desființare se semnează de primar sau, după caz, președintele
raionului, de secretarul consiliului local și de arhitectul-șef”.
Art. 2 din Legea nr. nr. 835-XII din 17 mai 1996 privind principiile
urbanismului și amenajării teritoriului (în vigoare la momentul emiterii actului
administrativ contestat):
„Amenajarea teritoriului constituie ansamblul activităților complexe, care includ: a)
elaborarea, avizarea, aprobarea și modificarea documentației de urbanism și amenajare a
teritoriului, studiile de fundamentare, cercetările științifice prealabile, necesare întocmirii acestora;
b) gestionarea teritoriilor, construcțiilor și amenajărilor; c) elaborarea actelor normative specifice;
d) controlul asupra realizării și exploatării construcțiilor și amenajărilor în strictă conformitate cu
cerințele legislației privind urbanismul și amenajarea teritoriului. Obiectul activității de amenajare a
teritoriului îl constituie întreg teritoriul național. Reieșind din prevederile art. 6 al Legii specificate
supra, documentația de urbanism și amenajare a teritoriului include planurile de amenajare a
teritoriului, planurile urbanistice și regulamentele aferente acestora. Documentația de urbanism și
7
amenajare a teritoriului se fundamentează pe studii preliminare și pe cercetări științifice și conține
prevederi cu caracter director și cu caracter reglementator. Prin documentația de urbanism și
amenajare a teritoriului cu caracter reglementator se stabilesc destinația terenurilor și regulile de
utilizare a acestora. În temeiul ei, se eliberează certificatul de urbanism și autorizația de construire.
Modul de utilizare a terenurilor pentru orice fel de construcții trebuie să fie reglementat prin planuri
urbanistice și planuri de amenajare a teritoriului”.
Art. 6 din Legea nr. 835-XII din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului
și amenajării teritoriului (în vigoare la momentul emiterii actului administrativ
contestat):
„Documentația de urbanism și amenajare a teritoriului include planurile de amenajare a
teritoriului, planurile urbanistice și regulamentele aferente acestora. Documentația de urbanism și
amenajare a teritoriului se fundamentează pe studii preliminare și pe cercetări științifice și conține
prevederi cu caracter director și cu caracter reglementator. Prin documentația de urbanism și
amenajare a teritoriului cu caracter reglementator se stabilesc destinația terenurilor și regulile de
utilizare a acestora. În temeiul ei, se eliberează certificatul de urbanism și autorizația de construire.
Modul de utilizare a terenurilor pentru orice fel de construcții trebuie să fie reglementat prin planuri
urbanistice și planuri de amenajare a teritoriului. Potrivit prevederilor art. 12 din Legea enunțată,
planurile urbanistice sunt următoarele: a) planurile urbanistice generale; b) planurile urbanistice
zonale; c) planurile urbanistice de detaliu.”
Art. 35 din Legea nr. 835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și
amenajării teritoriului (în vigoare la momentul emiterii actului administrativ
contestat):
„Gestionarea teritoriului și a localităților reprezintă ansamblul acțiunilor de organizare,
conservare și dezvoltare a acestora, orientate spre realizarea unei stări fizice și funcționale a
cadrului natural și a cadrului construit, care să corespundă necesităților colectivităților umane, în
concordanță cu interesul public și potrivit prevederilor documentației de urbanism și amenajare a
teritoriului aprobate.”
Art. 36 din Legea nr. 865 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și
amenajării teritoriului (în vigoare la momentul emiterii actului administartiv
contestat):
„Autoritățile administrației publice locale asigură, în condițiile respectării prevederilor legale,
gestionarea tuturor terenurilor și construcțiilor cuprinse în limitele administrativ-teritoriale stabilite
și răspund de realizarea și exploatarea construcțiilor și amenajărilor de utilitate publică.”
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Prin încheierea din 17 mai 2023 a Curții Supreme de Justiție a fost considerat
admisibil recursul declarat de Primăria or. Durlești, fiind numit pentru examinare în
complet de 5 judecători.
Însă, pornind de la prevederile art.13 alin. (51) ale Legii nr.64 din 30 martie
2023 cu privire la Curtea Supremă de Justiție (introdus prin LP224 din 31 iulie 2024,
MO3161-363/16.08.24 art.569; în vigoare 16 august 24), prezenta cauză va fi
examinată în ordine de recurs în complet de 3 judecători, de completul de judecători
din care face parte judecătorul raportor, format prin dispoziția Președintelui interimar
al CSJ nr. 46 din 27 martie 2025 Cu privire modificarea dispoziției nr. 214 din 20
8
decembrie 2024 privind constituirea completelor de judecată pentru anul 2025.
La caz, Completul Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita
participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în
recurs, deoarece criticele recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu privire la fondul cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține următoarele circumstanțe esențiale ale speței.
Potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat la data de 3 iunie 2019
de notarul Veronica Popovici și înregistrat cu nr. 2227, vânzătorul Cravcesco Vadim,
acționând atât în nume propriu, cât și în calitate de reprezentant al coproprietarilor
Cravcesco Eudochia și Cravcesco Victor, a transmis dreptul de proprietate asupra
unui teren pentru construcții situat în municipiul xxxxx, cu suprafața totală de 0,05 ha
și având numărul cadastral xxxx, în favoarea cumpărătorului Dodon Eugeniu (f.d. 7–
11, dosar administrativ).
Potrivit avizului de verificare a proiectului pentru construcția unei case de
locuit de tip duplex (S+P+E), situată în municipiul xxxxx în cadrul procesului de
verificare nu au fost identificate abateri sau erori, iar proiectul a fost recomandat
pentru aprobare (f.d. 13, dosar administrativ).
Conform contractului privind supravegherea de autor, încheiat la data de 26
noiembrie 2019, beneficiarul Dodon Eugeniu a solicitat, iar executantul Ceoinac
Dumitru s-a obligat să asigure realizarea proiectului de construcție a unei case de
locuit de tip duplex (S+P+E), situată în orașul xxxxx (f.d.14, dosar administrativ).
Prin autorizația de construire nr. 122/19 din 23 decembrie 2019, eliberată de
Primăria orașului Durlești, în urma cererii depuse de Dodon Eugeniu, a fost
autorizată executarea lucrărilor de construire a unei case de locuit particulare de tip
duplex, cu regimul de înălțime S+P+E, conform planului cadastral, construcția
urmând a fi realizată în limitele terenului proprietate privată (f.d. 19, dosar
administrativ).
Prin răspunsul Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr. 19/2-234/20 din 21
august 2020 se confirmă că instituția a examinat petiția depusă de reclamanta Elena
Șumila, având ca obiect verificarea legalității lucrărilor de construcție desfășurate la
adresa str-la xxxxx. În urma verificărilor efectuate la fața locului și a analizei actelor
prezentate, s-a constatat că Eugeniu Dodon a demarat lucrările de edificare a unei
case de locuit particulare de tip duplex, cu regim de înălțime S+P+E, în limitele
terenului cu numărul cadastral xxxxx, în baza următoarelor acte: certificatul de
urbanism pentru proiectare nr. 134/19 din 22 octombrie 2019, emis de Primăria
orașului Durlești; documentația de proiect nr. 13/19, elaborată de S.A. „Dacor
Proiect” S.R.L., avizată și verificată în modul stabilit de lege; și autorizația de
construire nr. 122/19 din 23 decembrie 2019, emisă de aceeași autoritate publică
locală. Cu ocazia inspecției la fața locului, s-a constatat că lucrările de construcție
erau executate în lipsa unor persoane atestate profesional, precum și cu unele abateri
9
de la documentația de proiect, ceea ce contravine prevederilor art. 22 din Legea nr.
721-XIII din 2 februarie 1996 privind calitatea în construcții. Ca urmare a acestor
nereguli, Agenția pentru Supraveghere Tehnică a întocmit pe numele lui Eugeniu
Dodon procesul-verbal de constatare a contravenției nr. 00157 din 18 august 2020, în
temeiul art. 177 pct. 2 lit. f) din Codul contravențional, aplicând o sancțiune în
mărime de 40 unități convenționale. Totodată, prin prescripția nr. 00231 din 17
august 2020, acesta a fost obligat să execute lucrările de construcție cu persoane
atestate și în strictă conformitate cu documentația de proiect avizată și verificată în
modul prevăzut de lege (f.d. 9).
Potrivit procesului-verbal de constatare a contravenției nr. 00157 din 18 august
2020, întocmit de agentul constatator Vasiliev Petru, inspector principal în cadrul
AST DSV „Centru”, s-a reținut că, la data de 18 august 2020, Dodon Eugeniu, în
calitate de beneficiar, a executat lucrări de construcție a unei case de locuit
particulare de tip duplex, situată pe str-la xxxxx, fără implicarea unui responsabil
tehnic atestat și cu abateri de la documentația de proiect. Această conduită contravine
dispozițiilor art. 22 lit. o) din Legea nr. 721-XIII din 2 februarie 1996 privind
calitatea în construcții, fapta fiind încadrată juridic în temeiul art. 177 alin. (2) lit. f)
din Codul contravențional (f.d. 22–23).
Potrivit prescripției nr. 00231 din 17 august 2020, emisă de Agenția pentru
Supraveghere Tehnică și întocmită de inspectorul principal Vasiliev Petru din cadrul
AST DSV „Centru”, în urma controlului efectuat în temeiul sesizării nr. 1-26/20 din
15 iulie 2020, s-a constatat că lucrările de construcție se desfășurau în absența
persoanelor atestate profesional, respectiv fără diriginte de șantier și fără responsabil
tehnic. De asemenea, s-a reținut că amplasarea construcției nu corespunde planului
urbanistic general, iar lucrările nu respectă prevederile documentației de execuție și
ale cărții tehnice – capitolul B. În consecință, prin aceeași prescripție, s-a acordat
termen până la data de 17 septembrie 2020 pentru aducerea lucrărilor de construcție
în conformitate cu documentația de proiect și pentru remedierea tuturor
neconformităților constatate (f.d. 24–25).
Potrivit procesului-verbal de constatare a contravenției nr. 00159 din 20
octombrie 2020, întocmit de agentul constatator Vasiliev Petru, inspector principal în
cadrul AST DSV „Centru”, s-a reținut că, la data menționată, Dodon Eugeniu a
ignorat și a neglijat prevederile prescripției nr. 00231 din 17 august 2020, prin care
fusese obligat să readucă lucrările de construcție ale casei de locuit, situată pe str-la
xxxxx, în conformitate cu documentația de proiect. Fapta a fost încadrată juridic în
temeiul art. 177 alin. (2) lit. j) din Codul contravențional. Totodată, în rubrica
destinată obiecțiilor și probelor prezentate de contravenient, acesta a consemnat
următoarea mențiune: „Amplasarea casei a fost coordonată cu fostul soț al
petiționarei” (f.d. 26–27).
Din conținutul raportului de expertiză extrajudiciară nr. 039 din 22 martie
2021, întocmit de expertul judiciar Achimov Anatolie, la solicitarea reclamantei
Șumila Elena, rezultă că, în concluziile formulate ca răspuns la întrebarea adresată
prin demersul acesteia, s-a constatat următoarele:
10
Care este distanța minimă obligatorie între clădirile învecinate prevăzută de
normativele în construcții și corespunde sau nu distanța de facto dintre construcția
existentă și recepționată cu destinație de casă de locuit individuală amplasată pe
terenul înregistrat cu numărul cadastral xxxxx cu adresa mun. xxxxx și construcția în
curs de demarare amplasată pe terenul înregistrat cu numărul cadastral xxxxx cu
adresa mun. xxxxx? - Normativul în construcții NCM B.01.05:2019 „Urbanism.
Sistematizarea și amenajarea localităților urbane și rurale” capitolul 7 „Parametrii de
amplasare a construcțiilor în zonele rezidențiale, publice și de afaceri” prevede că pe
teritoriile caselor de locuit individuale și caselor de vacanță distanțele de la ferestrele
încăperilor locative (camere, bucătării și verande) până la pereții caselor și
construcțiilor auxiliare (șure, garaje, băi), amplasate pe loturile vecine, vor fi minim
6,0 m (cu respectarea exigențelor invizibilității reciproce și de umbrire a terenurilor
limitrofe), iar distanțele până la surele pentru întreținerea animalelor și păsărilor
domestice - minim 15 m. Distanțele de la hotarele lotului vor fi minim: 3 m - până la
peretele casei de locuit; 1 m - până la construcțiile gospodărești. În lipsa sistemului
centralizat de canalizare distanța între closet și pereții casei vecine va fi minim 12 m,
până la sursa de apă potabilă - minim 25 m.
NOTĂ - Se permite gruparea caselor de locuit precum și a construcțiilor
auxiliare pe terenurile limitrofe cu acordul reciproc al proprietarilor de imobile și
respectarea exigențelor de protecție împotriva incendiului, expuse în capitolul 15 al
normativului. Corespunzător situației de facto s-a constatat că distanta de facto dintre
construcția existentă și recepționată cu destinație de casă de locuit individuală
amplasată pe terenul înregistrat cu numărul cadastral xxxxx cu adresa mun. xxxxx și
construcția în curs de demarare amplasată pe terenul înregistrat cu numărul cadastral
xxxxx cu adresa mun. xxxxx, nu corespunde NCM B.01.05:2019 „Urbanism.
Sistematizarea și amenajarea localităților urbane și rurale” și modului de utilizare a
terenurilor Coeficientul de Utilizare a Terenului (C.U.T) și procentul de Ocupare al
Terenului (P.O.T).
De stabilit dacă au fost efectuate careva lucrări constructive pe lotul de teren
înregistrat cu numărul cadastral xxxxx cu adresa mun. xxxxx (proprietate privată a
lui Dodon Eugeniu), pentru evitarea factorului de deteriorare/prăbușire și/sau
alunecare atât a elementelor constructive cât și a solului spre terenul înregistrat cu
nr. cadastral xxxxx cu adresa mun. xxxxx (proprietate privată: cet. Șumila Elena-2/3
cotă parte; Șumila Sandu-1/6 cotă parte; Șumila Sabina-1/6 cotă parte)? - Conform
situației de facto careva lucrări constructive pe lotul de teren înregistrat cu numărul
cadastral xxxxx cu adresa mun. xxxxx (proprietate privată a cet. Dodon Eugeniu
Mihail), pentru evitarea factorului de deteriorare/ prăbușire și/sau alunecare atât a
elementelor constructive cât și a solului spre terenul înregistrat cu numărul cadastral
xxxxx cu adresa mun. xxxxx (proprietate privată: cet. Șumila Elena -2/3 cotă parte;
Șumila Sandu - 1/6 cotă parte; Șumila Sabina - 1/6 cotă parte), prin construcția unui
perete de sprijin sau consolidarea celui existent corespunzător sarcinii de greutate a
solului nu sunt depistate, ceea ce contravine Legii privind calitatea în construcții nr.
11
721 - XIII, din 02.02.1996 M.O. al RM Nr. 25/259 din 25 aprilie 1996 (vezi partea de
cercetare detailat).
Creează sau nu creează impediment, construcția edificată pe suprafața
terenului înregistrat cu numărul cadastral xxxxx cu adresa mun. xxxxx (proprietate
privată a lui Dodon Eugeniu) în apropierea hotarului cu terenul înregistrat cu
numărul cadastral xxxxx cu adresa mun. xxxxx (proprietate privată a Elenei Șumila -
2/3 cotă parte; Șumila Sandu - 1/6 cotă parte; Șumila Sabina - 1/6 cotă parte)? -
Luând în considerare cele expuse în partea de cercetare și categoria de importanță a
obiectului în curs de demarare, bun viitor, amplasat pe suprafața terenului înregistrat
cu numărul cadastral xxxxx cu adresa mun. xxxxx(proprietate privată a lui Dodon
Eugeniu), afectează și creează incomodități atât din punct de vedere tehnic, cât și din
punctul de vedere a exploatării proprietarului bunului imobil - casă de locuit
individuală existentă pe suprafața terenului înregistrat cu numărul cadastral xxxxx cu
adresa mun. xxxxx (proprietate privată a Elenei Șumila - 2/3 cotă parte; Șumila
Sandu - 1/6 cotă parte; Șumila Sabina - 1/6 cotă parte). De către proprietarul terenului
înregistrat cu numărul cadastral xxxxx cu adresa mun. xxxxx (proprietate privată a lui
Dodon Eugeniu), în mod abuziv, pe suprafața terenului înregistrat cu numărul
cadastral xxxxx cu adresa mun. xxxxx (proprietate privată: cet. Șumila Elena -2/3
cotă parte; Șumila Sandu - 1/6 cotă parte; Șumila Sabina - 1/6 cotă parte) sunt
instalați popii de susținere a construcției în curs de execuție.
De stabilit care este costul lucrărilor de remediere (reparație, consolidare,
etc...) a zidului de protecție amplasat pe hotarul ce delimitează terenurile înregistrate
cu numerele cadastrale xxxxx cu adresa mun. xxxxx (proprietate privată: cet. Șumila
Elena -2/3 cotă parte; Șumila Sandu - 1/6 cotă parte; Șumila Sabina - 1/6 cotă parte)
și terenul înregistrat cu numărul cadastral xxxxx cu adresa mun. xxxxx(proprietate
privată a lui Dodon Eugeniu) în urma executării lucrărilor de construcție de către
proprietarul terenului înregistrat cu numărul cadastral xxxxx în vederea exploatării
în siguranță conform destinației. - Costul lucrărilor de remediere (reparație,
consolidare, izolare, etc...) a peretelui de sprijin existent amplasat pe hotarul ce
delimitează terenurile înregistrate cu numerele cadastrale xxxxx cu adresa mun.
xxxxx (proprietate privată: cet. Șumila Elena -2/3 cotă parte; Șumila Sandu - 1/6 cotă
parte; Șumila Sabina -1/6 cotă parte) și terenul înregistrat cu numărul cadastral xxxxx
cu adresa mun. xxxxx (proprietate privată a cet. Dodon Eugeniu Mihail) în urma
executării lucrărilor constructive de către proprietarul terenului înregistrat cu numărul
cadastral xxxxx în vederea exploatării în siguranță conform destinației și înlăturarea
apariției viciilor în timp, constituie: 175 038,32 lei (f.d. 86-106).
Astfel, la data de 14 septembrie 2020, Șumila Elena a adresat Primăriei și
Consiliului orașului Durlești o cerere prealabilă, prin care a solicitat suspendarea și
anularea autorizației de construire nr. 122/19 din 23 decembrie 2019, precum și
transmiterea, în adresa sa, a dosarului administrativ, inclusiv a tuturor actelor și
înscrisurilor care au fost administrate în procesul de emitere a respectivei autorizații
de construire (f.d. 10–11).
Prin răspunsul nr. 2457/20 din 22 septembrie 2020, Primăria orașului Durlești
12
a informat reclamanta că, potrivit art. 83 din Codul administrativ, participanții la
procedura administrativă au dreptul de acces la dosarul administrativ doar în cadrul
procedurii în care sunt implicați. De asemenea, s-a invocat art. 24 din Legea nr.
163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, care prevede că
eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire către terți este
interzisă, fiind permis doar accesul la registrele de evidență a actelor permisive.
Având în vedere că reclamanta nu este beneficiarul autorizației de construire nr.
122/19 din 23 decembrie 2019, autoritatea a considerat că cererea de transmitere a
documentelor nu poate fi admisă în temeiul normelor legale menționate. Totodată, s-a
reținut că în cererea prealabilă nr. 3350/20 din 14 septembrie 2020, reclamanta nu a
indicat în mod concret dreptul său pretins a fi încălcat de către autoritatea publică
locală la emiterea actului administrativ contestat. În consecință, cererea prealabilă a
fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 12–13).
Nefiind de acord cu decizia Primăriei orașului Durlești privind cererea
prealabilă, la data de 2 noiembrie 2020, reclamanta Șumila Elena a înaintat prezenta
acțiune în contencios administrativ împotriva autorității menționate, solicitând
constatarea ilegalității și anularea autorizației de construire nr. 122/19 din 23
decembrie 2019 (f.d. 2–4).
Investită cu examinarea cauzei în fond, instanța de fond a respins acțiunea ca
neîntemeiată.
Astfel, examinând actul administrativ contestat – autorizația de construire
nr.122/19 din 23 decembrie 2019 – precum și răspunsul nr. 2457/20 din 22
septembrie 2020 emis cu privire la cererea prealabilă, instanța de fond a reținut că
acestea au fost emise cu respectarea procedurilor legale, fără a fi identificate temeiuri
de nelegalitate care să justifice anularea autorizației de construire.
Totodată, prima instanță a constatat că reclamanta Elena Șumila nu a indicat în
mod concret în ce constă pretinsa încălcare a dreptului său de proprietate prin
emiterea autorizației de construire nr. 122/19 din 23 decembrie 2019.
Instanța de fond a considerat necesar să precizeze că, deși în materialele cauzei
a fost prezentat raportul de expertiză extrajudiciară nr. 039 din 22 martie 2021,
potrivit căruia se constată: necorespunderea distanței dintre construcții cu prevederile
NCM B.01.05:2019 „Urbanism. Sistematizarea și amenajarea localităților urbane și
rurale”; lipsa lucrărilor constructive necesare, precum edificarea unui perete de sprijin
sau consolidarea celui existent; generarea unor incomodități de natură tehnică și în
ceea ce privește exploatarea imobilului; instalarea popilor de susținere a construcției
în curs de execuție; precum și faptul că valoarea estimativă a lucrărilor de remediere
a peretelui de sprijin existent, amplasat pe hotarul dintre terenuri, se ridică la suma de
175.038,32 lei (f.d. 87–106), acest raport nu poate constitui, în sine, un temei legal
pentru anularea autorizației de construire nr. 122/19 din 23 decembrie 2019, emisă la
cererea lui Dodon Eugeniu. Instanța a reținut că expertiza extrajudiciară vizează
exclusiv deficiențele constatate în etapa de executare a lucrărilor de construcție și nu
confirmă în niciun mod nelegalitatea actului administrativ contestat și nici vicierea
procedurii de emitere a acestuia.
13
Curtea de Apel Chișinău, examinând cauza în apel, a constatat netemeinicia
hotărârii instanței de fond.
Astfel, ținând cont de concluziile raportului de expertiză extrajudiciară nr. 039
din 22 martie 2021, instanța de apel a reținut că prin edificarea casei de locuit
particulare de tip duplex, cu regim de înălțime S+P+E, în limitele terenului cu
nr.cadastral xxxxx, situat în municipiul xxxxx, pârâtul Dodon Eugeniu a adus
atingere dreptului de proprietate al vecinei Șumila Elena, proprietara terenului
învecinat cu nr. cadastral xxxxx, situat pe xxxxx.
Instanța de apel a înlăturat argumentul reținut de instanța de fond potrivit
căruia, în speță, ar lipsi un drept vătămat al reclamantei, reținând că existența acestui
drept este susținută de acțiunile nelegale ale pârâtului Dodon Eugeniu, constatate atât
de către Agenția pentru Supraveghere Tehnică prin procesul-verbal de constatare a
contravenției nr. 00159 din 20 octombrie 2020, cât și de către expertul desemnat, prin
concluziile raportului de expertiză extrajudiciară nr. 039 din 22 martie 2021.
Instanța de apel a reținut că autorizația de construire nr. 122/19 din 23
decembrie 2019 a fost emisă cu încălcarea condițiilor legale, întrucât lipsea acordul
autentificat notarial al reclamantei Elena Șumila, precum și al celorlalți coproprietari
ai terenului cu nr. cadastral xxxxx, situat în municipiul xxxxx
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele
cauzei în corelare cu normele juridice incidente raportului juridic dedus judecății,
constată că concluziile instanței de apel, expuse în decizia contestată, sunt
neîntemeiate, întrucât aceasta a aplicat în mod eronat normele de drept material. În
acest sens se reține că se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau
aplicate greșit în situația în care instanța nu a aplicat legea incidentă speței, a
interpretat greșit dispozițiile legale aplicabile sau a aplicat un text de lege care nu
corespunde naturii juridice a raportului dedus judecății.
Instanța de recurs reiterează că obiectul litigiului dedus judecății în prezenta
cauză îl constituie verificarea legalității actului administrativ individual – autorizația
de construire nr.122/19 din 23 decembrie 2019.
Totodată, din materialele dosarului rezultă că terenul cu nr. cadastral xxxxx,
situat în municipiul xxxxx, se află în coproprietate, fiind deținut de Șumila Elena în
cotă parte de 2/3, iar de Șumila Alexandru și Șumila Sabina – fiecare în cotă parte de
1/6.
Dodon Eugeniu, în calitate de proprietar al terenului situat în orașul xxxxx, în
conformitate cu prevederile Legii nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcție, a depus la Primăria orașului Durlești o cerere prin
care a solicitat eliberarea autorizației de construire, în vederea inițierii lucrărilor de
edificare a unei case de locuit de tip duplex, cu regim de înălțime S+P+E (f.d. 1 din
dosarul administrativ).
La data de 25 octombrie 2019, Primăria orașului Durlești a emis certificatul de
urbanism nr. 134/19, prin care s-a autorizat elaborarea documentației de proiect
pentru construirea unei case de locuit particulare de tip duplex, cu regim de înălțime
S+P+E, conform planului cadastral, în limitele terenului aflat în proprietate privată
14
(f.d. 4, dosar administrativ).
Se reiterează că, potrivit avizului de verificare a proiectului din 29 noiembrie
2019, referitor la construcția casei de locuit de tip duplex (S+P+E), situată în
municipiul xxxxx în urma procesului de verificare nu au fost identificate abateri sau
erori, proiectul fiind recomandat pentru aprobare (f.d. 13, dosar administrativ).
Potrivit contractului privind supravegherea de autor încheiat la data de 26
noiembrie 2019, beneficiarul Dodon Eugeniu a solicitat, iar executantul Ceoinac
Dumitru s-a obligat să asigure îndeplinirea proiectului de construcție a unei case de
locuit de tip duplex, cu regim de înălțime S+P+E, situată în orașul xxxxx (f.d. 14,
dosar administrativ).
În temeiul cererii depuse de Dodon Eugeniu, prin autorizația de construire
nr.122/19 din 23 decembrie 2019, emisă de Primăria orașului Durlești, a fost
autorizată executarea lucrărilor de construcție a unei case de locuit particulare de tip
duplex, cu regim de înălțime S+P+E, conform planului cadastral, în limitele terenului
proprietate privată (f.d. 19, dosar administrativ).
Potrivit art. 2 din Legea nr. 163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor
de construcție, autorizația de construire este definită ca fiind un act, eliberat de către
emitent, prin care se autorizează executarea lucrărilor de construcție în temeiul și cu
respectarea certificatului de urbanism pentru proiectare și a documentației de
proiect elaborate și verificate.
Instanța de recurs reține că, prin acțiunea formulată, Șumila Elena a solicitat
anularea autorizației de construire nr. 122/19 din 23 decembrie 2019, emisă de
Primăria orașului Durlești, invocând, în susținerea cererii, încălcarea dreptului său de
proprietate.
În acest sens, instanța de recurs apreciază ca întemeiate constatările instanței de
fond, potrivit cărora, atât în cererea de chemare în judecată, cât și în cererea de
concretizare, reclamanta Șumila Elena nu a indicat în mod clar și concret în ce constă
încălcarea drepturilor și intereselor sale prin emiterea autorizației de construire
nr.122/19 din 23 decembrie 2019.
În temeiul art. 3, 4, 6 și 12 din Legea nr. 163/2010 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcție, Primăria orașului Durlești a eliberat autorizația de
construire. La momentul solicitării actului permisiv, Dodon Eugeniu a depus toate
documentele necesare, însoțite de avizele corespunzătoare prevăzute de lege. Potrivit
autorizației de construire eliberate de Primăria orașului Durlești, lucrările de
construcție au fost autorizate a se desfășura în limitele terenului aflat în proprietatea
privată a terțului Dodon Eugeniu. Acest fapt este confirmat și prin scrisoarea Agenției
pentru Supraveghere Tehnică nr. 19/2-234 din 21 august 2020, care atestă că lucrările
de edificare a casei de locuit au fost executate în limitele terenului situat la adresa
menționată (f.d. 9).
Raportând situația la planul de încadrare în teritoriu, la avizul de verificare a
proiectului casei de locuit situate pe str. xxxxx precum și la planul de organizare a
șantierului de construcție aferent acelei case, din care rezultă parametrii construcției
în cadrul terenului cu nr. cadastral xxxx, se constată că distanțele care urmau a fi
15
respectate de la hotarul acestui teren până la peretele construcției sunt de câte 3 metri
lateral și câte 9 metri longitudinal.
Prin urmare, cei 3 metri de care urma să țină cont proprietarul terenului cu
nr.cadastral xxxxx, Dodon Eugeniu, la edificarea construcției în raport cu hotarul
terenului învecinat cu nr. cadastral xxxxx, au fost corect stabiliți de autoritatea
publică locală în conformitate cu prevederile NCM B.01.05:2019 „Urbanism.
Sistematizarea și amenajarea localităților urbane și rurale”, la momentul emiterii
autorizației de construire nr. 122/19 din 23 decembrie 2019 (f.d. 6, 13, 15, 17, 18, 19
din dosarul administrativ).
Întrucât aria totală a construcției autorizate este de 313 m.p., terenul are o
suprafață de 0,05 ha, dimensiunile construcției sunt de 9,80 x 14,00 m, iar distanțele
până la hotarul terenului – 3 metri lateral și 9 metri longitudinal – au fost respectate la
nivelul proiectului, nu există temeiuri pentru a considera că Primăria orașului Durlești
ar fi emis autorizația de construire nr. 122/19 din 23 decembrie 2019 cu încălcarea
legii.
Faptul că lucrările de execuție a construcției realizate pe terenul cu nr. cadastral
xxxxx au fost efectuate cu abateri de la proiect, cu încălcarea normelor și
parametrilor stabiliți de autoritatea publică locală, precum și în lipsa persoanelor
atestate corespunzător, nu echivalează în mod automat cu ilegalitatea autorizației de
construire.
La rândul său, reclamanta Șumila Elena nu a demonstrat că autorizația de
construire nr. 122/19 din 23 decembrie 2019, emisă de Primăria orașului Durlești cu
respectarea parametrilor tehnici menționați anterior, inclusiv a distanței de 3 metri
dintre peretele construcției proiectate și hotarul terenului cu nr. cadastral xxxxx –
învecinat cu terenul nr. xxxxx – i-ar fi adus o atingere inadmisibilă dreptului său de
proprietate.
De asemenea, executarea defectuoasă a lucrărilor de construcție pentru care a
fost emisă autorizația nu poate fi echivalată cu ilegalitatea autorizației de construire
în sine.
În asemenea condiții, se rețin ca fiind neîntemeiate concluziile instanței de apel
privind necesitatea respectării exigențelor impuse prin art. 3 alin. 1 lit. d) a Legii nr.
163/2010 (în vigoare la data eliberării autorizației de construire – 23.12.2019). Or,
asemenea acorduri sunt necesare atunci cînd ar putea exista o afectare a intereselor
coproprietarilor de teren legată de executarea lucrărilor de construcție sau legată de
exploatarea obiectului construit.
La caz, Dodon Eugeniu și Șumila Elena nu sunt coproprietari ai aceluiași
teren, dar și documentele de proiect și autorizația de construire au fost eliberate de
primărie în astfel de parametri ca să nu afecteze drepturile Elenei Șumila.
În acest context, argumentul invocat de reclamantă în susținerea cererii de
anulare a autorizației de construire, referitor la Prescripția seria AST nr. 00231 din 17
august 2020 și la procesul-verbal de constatare a contravenției seria AST nr. 00157
din 18 august 2020, întocmite de Agenția pentru Supraveghere Tehnică, se dovedește
a fi neîntemeiat.
16
Din analiza acestor acte rezultă că abaterile constatate se referă la etapa de
executare a lucrărilor – respectiv, abateri de la documentația de proiect și începerea
lucrărilor în lipsa persoanelor atestate – fapte constatate în urma unui control efectuat
la fața locului. Nu s-a constatat, însă, vreo neconformitate referitoare la eliberarea
documentației de autorizare, care reprezintă o etapă anterioară controlului și care, în
mod firesc, trebuie să corespundă proiectului avizat și autorizat în mod legal.
Controlul a fost efectuat ulterior eliberării autorizației de construire, iar,
potrivit constatărilor din dosar, emiterea acesteia s-a realizat fără încălcări. Eliberarea
autorizației de construire de către Primăria orașului Durlești și efectuarea ulterioară a
controlului privind conformitatea executării lucrărilor de construcție reprezintă etape
distincte, succesive și independente, aflate în competența unor autorități diferite. Prin
urmare, eventualele abateri de la documentația de proiect constatate în etapa de
execuție a lucrărilor nu confirmă existența unor nereguli în procedura de emitere a
autorizației de construire de către autoritatea pârâtă.
În acest context, instanța de recurs constată că nu pot fi reținute argumentele
instanței de apel care au stat la baza admiterii acțiunii, raportate la concluziile
raportului de expertiză extrajudiciară nr. 039 din 22 martie 2021 (f.d. 87–106).
Aceasta, întrucât raportul de expertiză menționat vizează exclusiv aspecte legate de
executarea defectuoasă a lucrărilor de construcție la imobilul aflat în curs de
edificare, situat pe str-la xxxxx, municipiul xxxxx, fără a confirma în vreun mod
nelegalitatea actului administrativ contestat și fără a atesta existența unor vicii de
procedură în procesul de emitere a autorizației de construire.
În acest sens, se subliniază existența unei distincții esențiale între legalitatea
autorizației de construire – care presupune verificarea respectării dispozițiilor legale
la momentul emiterii actului – și legalitatea executării lucrărilor de construcție – care
vizează conformitatea lucrărilor efectiv realizate cu prevederile autorizației emise.
Astfel, eventualele abateri apărute ulterior emiterii unei autorizații eliberate cu
respectarea normelor legale nu justifică, în sine, anularea acesteia. Nu poate fi pusă în
discuție legalitatea autorizației de construire pentru nereguli survenite ulterior,
imputabile exclusiv beneficiarului lucrărilor de construcție.
În aceste circumstanțe, instanța de recurs apreciază ca fiind întemeiată
concluzia instanței de fond privind legalitatea autorizației de construire nr. 122/19 din
23 decembrie 2019, precum și legalitatea deciziei nr. 2457/20 din 20 septembrie
2020, emisă de Primăria orașului Durlești cu privire la cererea prealabilă.
Având în vedere considerentele expuse, completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este fondat și urmează a fi admis,
cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii pronunțate de prima
instanță.
Ținând cont de prevederile art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de Primăria orașului Durlești.
17
Casează decizia din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și menține
hotărârea din 20 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza de
contencios administrativ la acțiunea înaintată de Șumila Elena împotriva Primăriei or.
Durlești, persoană terță Dodon Eugeniu cu privire la recunoașterea ilegalității și
anularea autorizației de construire.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
18