3ra-39/23 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra–39/23

2-20137385-01-3ra-18012023

Î N C H E I E R E

24 iulie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Stella Bleșceaga

Lilia Roic-Botezatu

Ghenadie Eremciuc

Oxana Parfeni

examinând cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion

Malanciuc înaintată de către Șumila Elena, reprezentată de avocatul Leșan Nicolae,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată

de Șumila Elena împotriva Primăriei or. Durlești, terț Dodon Eugeniu cu privire la

recunoașterea ilegalității și anularea autorizației de construire nr. 122/19 din

23 decembrie 2019

con st ată:

La 02 noiembrie 2020, Șumila Elena a depus o cerere de chemare împotriva

Primăriei or. Durlești cu privire la recunoașterea ilegalității și anularea autorizației

de construire nr. 122/19 din 23 decembrie 2019 (f.d.2-4).

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 20 decembrie 2021,

acțiunea înaintată de Șumila Elena împotriva Primăriei or. Durlești, terț Dodon

Eugeniu cu privire la recunoașterea ilegalității și anularea autorizației de construire

nr. 122/19 din 23 decembrie 2019, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea de apel declarată de către Șumila Elena, casată integral hotărârea din

20 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani) și emisă o nouă hotărâre

prin care acțiunea a fost admisă.

A fost anulată autorizația de construire nr. 122/19 din 23 decembrie 2019

eliberată lui Dodon Eugeniu.

La 08 noiembrie 2022, Primăria or. Durlești a depus recurs împotriva deciziei

din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea din 17 mai 2023 a Curții Supreme de Justiție a fost numită

examinarea recursului declarat de către Primăria or. Durlești, în complet de 5

judecători.

1

La 23 iulie 2024, Șumila Elena, reprezentată de avocatul Leșan Nicolae, a

depus cerere de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc.

În susținerea cererii de recuzare, făcând trimitere la prevederile art. 50, 195,

202 din Codul administrativ, art. 50, 81 din Codul de procedură civilă, Șumila Elena,

reprezentată de avocatul Leșan Nicolae a menționat că, transferarea temporară a

judecătorului recuzat, care urmează să examineze cauza, pune în discuție chestiunea

legalității desemnării lui precum și caracterul de ”tribunal stabilit de lege” prevăzut

de Constituție, art.6 CEDO și Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Conform art.202 alin.(1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează

acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza

temeiurilor prevăzute la art.49 și 50.

Potrivit art.50 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică

într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința

cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției.

Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura

administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate

fi contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la

aprecierea probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

Prin expresia „în special” din conținutul art.50 alin.(5) din Codul administrativ

se înțelege că motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter

exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive.

În corespundere cu dispozițiile art.202 alin.(4) din Codul administrativ,

recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul

de procedură civilă.

Totodată, potrivit art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

În conformitate cu art.50 alin.(1) din Codul de procedură civilă, judecătorul

care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: a) la judecarea anterioară a cauzei a

participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier,

executor judecătoresc, arbitru sau mediator; d) și-a expus opinia asupra cauzei care

se judecă; e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori

există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele de drept

citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate de Șumila Elena, reprezentată de avocatul Leșan Nicolae,

drept temeiuri de recuzare a judecătorului Ion Malanciuc de la judecarea prezentei

2

cauze, nu sunt justificate. Or, criticile, înaintate în cererea de recuzare, precum că

examinarea cauzei de către judecătorul transferat temporar la Curtea Supremă de

Justiție ar pune la dubiu caracterul tribunalului stabilit de lege, nu pot constitui temei

de admitere a cererii de recuzare, întrucât acestea nu indică la inadmisibilitatea

participării judecătorului Ion Malanciuc la examinarea prezentei cauze în ordine de

recurs.

Mai mult, motivele care au servit drept temeiuri de recuzare a judecătorului Ion

Malanciuc nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea magistratului nominalizat la judecarea cauzei, după cum prevăd

dispozițiile art. 49 și art. 50 din Codul administrativ.

De altfel, criticile înaintate de Șumila Elena, reprezentată de avocatul Leșan

Nicolae, în cererea de recuzare, se referă, în esență, la dezacordul cu privire la modul

de numire a magistratului Ion Malanciuc în funcția de judecător la Curtea Supremă

de Justiție, circumstanță care nu cade sub incidența art. 50 din Codul administrativ

și care constituie o suspiciune declarativă de imparțialitate, nefiind probată în acest

sens.

La acest capitol, Completul de judecată notează că, cadrul legal care a servit

drept temei pentru transferul temporar, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu

10 mai 2023, în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, al unor

judecători, inclusiv a judecătorului recuzat, este Legea nr. 65 din 30 martie 2023

privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al

Curții Supreme de Justiție, care este în vigoare și poartă un caracter obligatoriu, fiind

executorie și opozabilă tuturor subiecților de drept.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că,

potrivit prevederilor art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind

evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții

Supreme de Justiție, în cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție

este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al

Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii

nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior

judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al

Curții Supreme de Justiție. Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin

11 dintre posturile de judecător al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar

transferați revin în funcțiile deținute înaintea transferului.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023,

s-a dispus transferarea temporară, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu

10 mai 2023, în funcția de judecători al Curții Supreme de Justiție, a mai multor

judecători din instanțele ierarhic inferioare, inclusiv a judecătorului Ion Malanciuc.

Ulterior, prin hotărârea nr. 506/31 din 02 noiembrie 2023, Plenul Consiliului

Superior al Magistraturii a prelungit termenul de transfer temporar, în funcția de

judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel puțin a 11 posturi de

judecător, pentru judecătorii: Aliona Donos, Sergiu Daguța, Ion Malanciuc, Viorica

Puica, Oxana Parfeni, Boris Talpă și Ghenadie Eremciuc.

De altfel, hotărârile nr. 142/8 din 02 mai 2023 și nr. 506/31 din

02 noiembrie 2023 ale Consiliului Superior al Magistraturii sunt în vigoare și produc

efecte juridice în continuare.

3

Mai mult, prin decizia Curții Constituționale nr. 100 din 10 august 2023 de

inadmisibilitate a sesizărilor nr. 123a/2023, nr. 159g/2023 și nr. 169g/2023 pentru

controlul constituționalității art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023

privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al

Curții Supreme de Justiție (transferul temporar al unor judecători la Curtea Supremă

de Justiție), s-au declarat inadmisibile sesizările pentru controlul constituționalității

art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a

judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, la

caz, nu se atestă temeiuri justificative, care pot pune la îndoială imparțialitatea și

obiectivitatea judecătorului Ion Malanciuc la examinarea recursului depus de

Primăria or. Durlești împotriva deciziei din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău. Iar, argumentele indicate în cererea de recuzare nu cad sub incidența

prevederilor art. 50 alin. (2) din Codul administrativ în coroborare cu art.50 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, acestea fiind pur declarative, bazate pe suspiciuni în

imparțialitatea judecătorului.

Respectiv, din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare a

judecătorului Curții Supreme de Justiție Ion Malanciuc depusă de către Șumila

Elena, reprezentată de avocatul Leșan Nicolae.

În conformitate cu art.202 alin.(4), art.195, art.230 din Codul administrativ, în

coroborare cu art.50-53 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de Șumila Elena, reprezentată de avocatul Leșan

Nicolae cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion

Malanciuc de la examinarea recursului depus de Primăria or. Durlești împotriva

deciziei din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Șumila Elena împotriva

Primăriei or. Durlești, terț Dodon Eugeniu cu privire la recunoașterea ilegalității și

anularea autorizației de construire nr. 122/19 din 23 decembrie 2019.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte,

judecător Stela Procopciuc

Judecători Stella Bleșceaga

Lilia Roic-Botezatu

Ghenadie Eremciuc

Oxana Parfeni

4